Antinomia cultura- civilizatie - una dintre coordonatele esentiale ale ideologiei samnatoriste (functie pivot in acest curent de idei)

Antinomia cultura- civilizatie - una dintre coordonatele esentiale ale ideologiei samnatoriste (functie pivot in acest curent de idei)

Curentul ideologic socio-politic si cultural (artistic si literar), samanatorismul este generat si pe deplin motivat de realitatile istorice proprii spatiului romanesc, la inceput de secol XX, dar nu se configureaza cu totul izolat in plan local, ci este influentat de un curent de opinie mai larg european, aparut in Europa cu mult mai devreme, la inceputul __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

Sunt anatemizate -publicistic- Revolutia Franceza (1789), dar si miscarea revolutionara pasoptista - in special cea din Muntenia, mai putin cea moldoveneasca, pe de o parte, pentru ca a fost mai moderata, iar pe de alta parte, pentru ca aici s-a dezvoltat spiritul Daciei literare din care se revendica samanatorismul (prin orientarea spre literatura nationala, cultivarea traditiei folclorice si glorificarea trecutului)

secolului al XIX-lea, si manifestat de-a lungul veacului. Debutul se produce in Franta, ca o reactie impotriva Revolutiei Franceze, acest curent de opinie aducand cu sine o ideologie romantica prin care se incerca blocarea noilor structuri capitaliste, a dezvoltarii formelor noi de civilizatie, facandu-se - prin contrast - elogiul structurilor culturale traditionale-rurale. Dupa debutul in cugetarea filozofica si sociologica franceza (implicand nume ca Maistre si De Bonald), acest curent de idei se extinde - cu deosebire - in Germania, unde se instaleaza pentru multa vreme, in lucrarile unor ganditori sociologi si filozofi ca Fr. Schlegel; Scheling, Alfred Weber, Max Scheller, Chamberlaine s.a. Ideile din studiile acestor cugetatori francezi si mai ales germani se raspandesc in timp in restul spatiului euopean, ajungand si in tarile estic-europene (intre care si Romania) intrate mai tarziu in circuitul capitalist.

Aceasta ideologie cu larga influenta europeana se fundamenteaza pe antinomia cultura - civilizatie si pe afirmarea ideii de superioritate a natiunii in ordinea culturii (reprezentand starea profunda a spiritului natiunii) fata de civilizatie (starea inferioara, superficiala a acesteia). In spatiul romanesc aceasta ideologie consacra nume cu rezonanta in epoca - si peste timp - precum Nicolae Iorga, Constantin Radulescu-Motru, A.C. Popovici

Sub presiunea evidenta a ideilor germanului H.St. Chamberlaine, lucrarea lui Constantin Radulescu Motru, Cultura romana si politicianismul (1904, Bucuresti, Ed. Socec), primita elogios in gruparea samanatoristilor dezvolta acest raportul antinomic cultura-civilizatie. Cultura constituind fundamentul natiunii, latura ei durabila si profunda, fondul ei spiritual (anume "bunurile sufletesti" -"credintele religioase, obiceiurile, institutiunile si valorile morale, operele de arta si adevarurile stiintei") (op. cit., p.18), contribuind la definirea la definirea specificului identitar; iar prin contrast, civilizatia reporezinta forma (incluzand bunurile materiale), nivelul de suprafata ("sta numai la suprafata,e ca o haina pentru corp"(op. cit., p. 66) In viziunea lui C.Radulescu-Motru, civilizatia "se imprumuta prin imitatie si se raspandeste cu o iuteala uimitoare" (op.cit., p. 94) vs. cultura nu se poate imprumuta, fiind generata exclusiv de spirtul profund al locului. In acest context de idei se manifesta atitudinea specific samnatorista: ostilitatea fata de progresul industrial, fata de civilizatia moderna de tip capitalist si, prin contrast, nostalgia indreptata spre structurile culturale traditionale.

Sprijinit pe ideile lui Constantin Radulescu-Motru pe care-l considera "un tovaras de idei si de ideal"(Cronica,in "Samanatorul", 14 martie 1904, p. 174), Nicolae Iorga abordeaza in aceeasi maniera antinomica cele doua macroconcepte ("cu totul deosebite"), in volumul Politica culturii (1928) si in alte articole din revista sa de orientare samanatorista Neamul romanesc Civilizatia este "un lucru de ordin material, pe care popoarele si-l trec cu usurinta de la unul la altul" , iar prin contrast, cultura - "unul de esenta morala, produs intim, misterios si al unui singur popor"; cultura a modelat si civili-

zatia, rezultand un tip "poporal" de civilizatie. In consecinta, in viziunea lui N.Iorga si a altor teoreticieni ai epocii, politica de ordin cultural care trebuia dusa urma sa porneasca de la datele esentiale autentice ale culturii unui popor, nealterate de civilizatie, cu atributul originalitatii.

In acelasi spirit sunt abordate cele doua concepte de baza si in lucrarea lui A.C. Popovici, Nationalism sau democratie. O critica a civilizatiunii moderne (Editura Minerva, 1910). Civilizatia implica "dezvoltarea de ordin tehnic", facand posibila "vietuirea fizica, procurandu-ne conditiunile si inlesnirile de trai material, de imbracaminte, de comunicatie. Ea este painea vietii. Dar numai oamenii primitivi se multumesc cu viata materiala". Opusa superficialitatii civilizatiei, cultura este expresia esentei umane (a unui popor), este "cultul sau pentru idealurile nationale".

Aceste lucrari (si alte studii ale ganditorilor de orientare samanatorista) se regasesc la numitorul comun al unei viziuni in care cultura este considerata ca definitorie pentru spiritul si specificul national si importanta, relevanta nationala se restange la registrul ruralului (cultura milenara a spatiului rural romanesc este reprezentativa pentru fiinta nationala). Dimpotriva, se respinge aportul civilizatiei moderne (industriale-capitaliste), a civilizatiei urbane, care pericliteaza fondul de valori culturale, distruge fiinta spirituala-nationala.

Aceasta viziune care vizeaza sferele mari ale culturii si civilizatiei integreaza si orienteaza ideologic si registrul literaturii.