SCOALA ARDELEANA: Cel dintii nucleu iluminist din cultura romana l-a constituit Scoala Ardeleana, miScarea intelectualitatii din Transilvania de la sf. sec. XVIII-lea Si inceputul sec. XIX-lea. Programul politic al Scolii Ardelene este prezentat in memoriul din 1791 intitutlat Supplex libellus valachorum Transilvaniae, trimis imparatului Leopold II, in care se cerea recunoaSterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte. Scoala Ardeleana este in primul rind, o miScare de eliberare nationala Si sociala care a gasit in patrimoniul de gindire al iluminismului european principii, argumente, idei ce slujeau nazuintele poporului roman in acel moment istoric. Din punct de vedere cultural, Scoala Ardeleana a avut un rol important in stimulare studiului istoriei Si limbii romane, a dezvoltarii Stiintelor naturii Si invatamintului. Actiunea politica Si culturala este indrumata de operele istorice Si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu. In ansamblu activitatea Scolii Ardelene cunoaSte doua directii fundamentale: -Prima are un caracter iluminist, urmarind emanciparea poporului, mai ales taranilor. In acest scop s-au infiintat Scoli in limba romana, s-au scris abecedare, aritmetici, s-au publicat calendare Si carti populare. -Cealalta directie este erudita Si cuprinde tratatele de istorie Si filologie. Cele mai importante lucrari sint: Istoria Si intimplarile romanilor de Samuil Micu, Hronica romanilor Si a mai multor neamuri de Gh. Sincai, Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia de Petru Maior, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae . Istoricii Scolii Ardelene au jucat un rol important in acumularea dovezilor pentru sustinerea egalitatii in drepturi a romanilor din Transilvania cu celelalte natii din imperiul Habsbugic. Studiile de limba urmaresc sa dovedeasca latinitatea limbii romane. In aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic. In ciuda unor idei exagerate (se propunea o ortografie etimologica Si se cerea eliminarea elementelor nelatine din limba) Scoala Ardeleana are meritul de a fi pus bazele cercetarii Siintifice a limbii romane. Scoala Ardeleana a creat un climat favorabil literaturii Si a dat prin Ion Budai-Deleanu pe cel dintii mare poet roman de talie europena. Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in iluminismul european.
DIMITRIE CANTEMIR, PERSONALITATE. MULTILATERALA A CULTURII SI LITERATURII ROMANE: Dimitrie Cantemir, in cultura noastra, este unul dintre cei mai eruditi umaniSti. Lucrarile lui atesta o bogata documentare in domeniul Stiintelor umaniste Si o mare pasiune pentru cercetare. Cele mai valoroase lucrari ale sale sint cele cu caracter istoric. Reluind o tema a cronicarilor moldoveni, lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor infatiSeaza trecutul indepartat al poporului nostru, originea comuna a tuturor romanilor. Intreaga opera a lui Cantemir exprima o conceptie superioara despre istorie fata de cea a cronicarilor. In timp ce cronicarii explicau fenomenul istoric prin vointa fortei divine, Cantemir interpreteaza istoria dind atentie cauzalitatii: "Nici un lucru fara pricina sa se faca nu se poate". El afirma ca "sintem urmaSii unui popor care a creat o civilizatie Si o cultura clasica". Descriptio Moldavie este scrisa in 1716 in limba latina, la cererea Academiei din Berlin. Ea cuprinde trei parti: -Prima parte este consacrata descrierii geografice a Moldovei. -In a doua parte este infatiSata organizarea politica Si administrativa a tarii, cu referiri detaliate la forma de stat; -In partea a treia gasim bogate informatii despre graiul moldovenilor Descrierea Moldovei este o opera strabatuta de o vibranta dragoste de patrie Si are pe alocuri deosebite virtuti literare. Idei filosofice ale marelui carturar pot fi intilnite cu doesebire in Imaginea Stiintei sacre, Logica, Sistema de religie mahomedane. Toate lucrarile lui Cantemir, fie ca sint scrise in limba latina sau in romaneSte, au un stil erudit, in general retoric. Cu toate acestea valoarea lor documentara ramine incontestabila. In cultura Si literatura noastra el prefigureaza iluminismul.
CRONICARII MOLDOVENI: Cei trei cronicari moldoveni au fost: Grigore Ureche, Miron Costin Si Ion Neculce. Prima intentie a cronicarilor a fost aceea a recuperarii trecutului. In conceptia cronicarilor, istoria era purtatoarea unor valori educative. Fiecare a scris cite un letopiset care intra in Letopisetul Tarii Moldovei Grigore Ureche de la 1359 la 1594, Miron Costin de la 1594 la 1661, Ion Neculce de la 1661 la 1743. Scrierea cronicilor este un mare act patriotic prin reflectarea nazuintei generale de eliberare de sub jugul otoman, prin aspiratia de independenta Si suveranitate nationala. Grigore Ureche nareaza fapte din istoria Moldovei de la "descalecatul cel de al doilea", adica de la DragoS-Voda (1359) pina la domnia lui Aron-Voda (1594). Este o epoca de mari framintari, care il fac pe cronicar sa vorbeasca despre Moldova ca despre "o tara miScatoare Si neaSezata" aflata in "calea raotatilor" pradata Si arsa de tatari Si turci cu rare vremuri de bucurie Si liniSte. Ureche urmareSte sa trezeasca in contemporani sentimentul patriotic Si ideea ca jugul turcesc poate fi inlaturat. Miron Costin continua Letopisetul lui Ureche Si iSi realizeaza lucrarea De neamul moldovenilor, din ce tara au ieSit stramoSii lor care este neterminata. In aceasta lucrare povesteSte istoria de la "descalecatul cel dintii" adica de la cucerirea Daciei de catre romani. In Predoslovia la De neamul moldovenilor apare marturisirea dramatica a unui carturar patriot care n-a putut suporta "ocarile" aduse acestui neam "de o seama de scriitori". Indignarea lui se indreapta impotriva unor copiSti ai cronicii lui Ureche mai ales impotriva lui Simion Dascalul, "om cu multa neStiinta Si minte putina" care afirmase ca moldovenii ar proveni din tilharii de la Roma exilati pe teritoriul Daciei. Miron Costin este atit de indirjit impotriva acestor "basne" incit textul Predosloviei capata pe alocuri accente pamfletare. Ion Neculce Si-a cules informatiile din izvoare scrise Si ascultate de la oamenii batrini sau din propriai amintire. El aSeaza in fata Letopisetului sau "o sama de cuvinte" adica un numar de legende despre voievozi, boieri sau tarani. In legenda 41 scrie despre Nicolae Milescu Spatarul care a pribegit prin mai multe tari. Neculce scrie cum se vorbea in Moldova vremii sale, stilul sau e bogat in pilde, proverbe Si expresii tipice Si se poate considera ca el are, intre cronicar, originalitatea pe care o are Creanga intre prozatorii moderni.
Testament: A aparut in fruntea volumului "Cuvinte potrivite" (1927), este o poezie programatica, o arta poetica in care Arghezi iSi exprima conceptia sa despre ceea ce trebuie sa contina poezia Si despre rolul poetului in societate. Poezia surprinde de la inceput prin limbaj, prin neaSteptatele asocieri lexicale. Poezia se adreseaza unui tinar poet din dorinta lui Arghezi ca din totdeauna o carte de poezie sa fie expresia cea mai inalta a vietii poporului, o carte in care arta cuvintului sa atinga perfectiunea. Intregul discurs poetic se concentreaza in jurul unui cuvint cheie: "carte". Cartea este o treapta, un hrisov Si pentru a ajunge la ea avem nevoie de condei Si calimara. Cartea este Dumnezeu de piatra Si hotar inalt cu doua lumi pe poale Si pentru a ajunge la ea a fost necesara o munca foarte grea cu limbajul comun: "Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite". Aceasta idee este Si mai evidenta atunci cind poetul stabileSte o identitate intre care Si sudoarea muncii. Pentru a ajunge la carte a trebuit sa se realizeze un salt din planul creatiei materiale in cel al creatiei spirituale: "Ca sa schimbam, acum, intiia oara
sapa-n condei Si brazda-n calimara
Batrinii-au adunat, printre plavani
Sudoarea muncii sutelor de ani". In textul poeziei mai apar multe versuri care sublinieaza ideea ca a face o carte inseamna o munca indelungata facuta cu cazna, framintata mii de saptamini: "Din bube, mucegaiuri Si noroi
Iscat-au frumuseti Si preturi noi". Poetul Stie ca pentru a realiza o carte nu este necesara numai slova de foc ci Si slova faurita. Din alt punct de vedere in poezie intilnim o serie de opozitii: graiul cu indemnul pentru vite cu culmile potrivite, zdrente cu muguri Si coroane, venin cu miere Si cenuSa mortilor cu Dumnezeu de piatra. Cartea trebuie sa razbune durerea "surda Si amara" a strabunilor robi.
Lacustra: Poezia a aparut in volumul "Plumb" (1916). Sentimentul central al poeziei este tristetea apasatoare pusa in legatura cu dezagregarea materiei sub imperiul apei. La Bacovia apa Si focul prezinta moartea. Compozitional poezia are patru strofe, ultima strofa reia aproape identic prima strofa, doar cu versul doi schimbat. Al doilea vers din ultima strofa poate fi privit ca o prelungire a aceluiaSi vers din prima strofa: "Aud materia plingind
. ..
Tot tresarind, tot aSteptind". Planul exterior se leaga de cel interior prin diferite perceptii: auditive, organice Si tactile. Reactiile poetului pornesc din subconStient. Este vorba de un somn asemenea unui coSm care genereaza amenintarea mortii: "Tresar prin somn Si mi se pare
Ca n-am tras podul de la mal". Sentimentul de insingurare totala este insotit Si de spaima Si frica. Aceasta spaima venita parca din inconStient este provocata de idea "de a nu fi tras podul de la mal" sau de senzatia ca de atita ploaie "pilotii grei se prabuSesc". Versul "Aud materia plingind" personifica natura. Este vorba de un plins cosmic care se va transmite Si poetului. Prezenta locuintelor lacustre, simbol al insingurarii, locuinte care apartin unui trecut indepartat trebuie asociata acelui "gol istoric" - poetul este rupt atit de prezent cit Si de trecut in imposibilitatea de a evada, de a se apara, ceea ce inseamna o moarte lenta.
Plumb: Poezia a aparut in volumul "Plumb" (1916). Poezia "Plumb" dovedeSte o deosebita sensibilitate poetica stabilindu-se o perfecta corespondenta intre trairile poetului Si lumea exterioara. Realitatea obiectiva influenteaza in acelaSi timp realitatea interioara. Cele doua catrene corespund celor doua planuri ale realitatii: un plan exterior Si un plan interior. Sentimentul iubirii invocat cu disperare este conditionat de natura mediului. Atmosfera intregii poezii este apasatoare Si este realizata prin repetarea cuvintului "plumb" care este cuvintul cheie al poeziei, repetat de trei ori in fiecare strofa, iar in versurile 1 Si 4 apar in rima. Acest metal prin proprietatile sale sugereaza impietrirea, parca chiar Si poetul este impietrit. Cuvintul "plumb" este o metafora simbol al carei sens se dezvaluie in momentul in care este folosit ca determinant pe linga substantivul "amorul". Sentimentul iubirii este inabuSit, poetul fiind izolat intr-un cavou. La inceputul celei de-a doua strofe: "Dormea intors amorul meu de plumb", cuvintul "intors" potenteaza misterul poeziei. Ca Si la Blaga, intoarcerea cu fata la apus inseamna moarte. Aripile de plumb sugereaza acel zbor in jos, o cadere surda Si grea. Atmosfera de tristete apasatoare este realizata Si prin cuvinte care sugereaza moartea: sicriu, cavou, mort. Strofele au o structura aproape identica. Poezia are o muzicalitate interioara data Si de folosirea iambului. Verbele sunt la imperfect Si apar cuvinte cu valoare onomatopeica.
Nunta Zamfirei: Balada "Nunta Zamfirei" a fost publicata in anul 1889 in revista "Tribuna" din Sibiu Si a avut un mare succes. Poezia reprezinta intr-o atmosfera de basm ritualul de nunta aSa cum l-a cunoscut poetul din partile Nasautului. Sint respectate momentele acestui ritual: petitul, raspindirea veStii despre nunta, sosirea invitatilor, intilnirea mirelui cu mireasa, cununia Si hora, ospatul Si traditionala urare de a avea urmaSi. La inceput aflam ca este vorba de fata lui "Sageata imparat" care era foarte frumoasa: "Si-avea o fata, fata lui
Icoana-ntr-un latar s-o pui". Dintr-al printilor Sirag ea l-a ales pe Viorel: "El, cel mai drag! El a venit
Dintr-un afund de Rasarit,
Un print frumos Si tinerel,
Si fata s-a-ndragit de el.
Ca daca tocmai Viorel
I-a fost menit". Vestea s-a raspindit ca vintul, despre nunta au aflat "o mie de craimi", "toti craii muntelui rotund". Au venit nuntaSi din nouazeci de tari: "Sosit era batrinul Grui
Cu Sandra Si Rusandra lui
Si TinteS, cel cu trainic rost,
Cu Lia lui sosit a fost
Si BardeS cel cu adapost
Prin munti silhui". La nunta participa Si personaje de basm: "feti voinici Si feti frumoSi, piticul barba cot". Atmosfera de basm este intretinuta Si de alte sintagme ca de exemplu: "Si principi falnici Si-ndrazneti
De-al caror buzdugan istet
Pierit-au zmei din iuduri scoSi!
De-ai fi vazut jucind voioSi
Si feti-voinici Si feti-frumoSi
Si logofeti". Poetul pentru a sugera zgomotul pe care il fac tinerii calareti, a folosit aliteratia: "Prin vulturi vintul viu vuia". Alaiul mirelui este insotit de nouazeci de calareti: "Radvan cu mire, cu nanaSi
Cu socri mari Si cu nuntaSi
Si nouazeci de fecioraSi". Portretul fetei este constituit din urmatoarele doua strofe: "Si-atunci de peste larg pridvor
Din dalb iatac de foiSor
IeSi Zamfira-n mers istet
Frumoasa ca un gind razlet
Cu trupul nalt, cu parul cret
Cu pas uSor
Un trandafir in vai parea
Mladiul trup i-l incingea
Un briu de-argint, dar toatan tot
Frumoasa cit eu nici nu pot
O mai frumoasa sa-mi socot
Cu mintea mea". Poetul devine participant la nunta Si ne face pe noi cititorii sa ne simtim acolo: "De-ai fi vazu cum au jucat
Copilele de imparat
De-ai fi vazut jucind voioSi
Si feti-voinici Si feti-frumoSi". "Nunta Zamfirei" a fost numit nu intimplator poem al horei deoarece nimeni in literatura romana nu a descris atit de plastic hora: "Si-n vremea cit s-au cununat
S-a-ntins poporul adunat
Sa joace-n drum dupa tilinci
Feciori, la zece fete, cinci
Cu zdringanei la opinci
Ca-n port de sat
Trei paSi la stinga liniSor
Si alti trei paSi la dreapta lor
Se prind de miini Si se desprind
S-aduna cerc Si iar se-ntind
Si bat pamintul tropotind
In tact uSor". In aceasta atmosfera de feerie generala s-a prins in joc chiar Si piticul barba cot. Pentru a sugera atmosfera de veselie generala poetul a introdus Si un proverb: "Sint grei batrinii de pornit
Dar de-i porneSti, sint grei de oprit".
