Nuvelele realiste ale lui Caragiale ilustreaza eroi ce se afla la limita dintre tragic si comic , asa cum sunt cei din "Doua loturi" , "Inspectiune" , "Canuta om sucit" . In proza psihologica si realista , Caragiale este un creator de stari sufletesti , iar in comedii este un necrutator critic de moravuri sociale si defecte caracteriale .Garabet Ibraileanu spune "ca satiric , Caragiale e un pictor de moravuri  ; ca tragic , un pictor de stari sufletesti , cu alte cuvinte , satira lui e sociala , tragedia lui e psihologica . "
 
Nuvela , spre deosebire de schita are mai multe personaje si se intinde pe o perioada mai mare de timp .  
Lefter Popescu este protagonistul , el participand la toate momentele subiectului , la toate actiunile , este prezentat in evolutie . Este un personaj individual , dar tipic pentru o anumita categorie sociala , cea a functionarilor marunti care incearca sa iasa din anonimat .
Trasaturile de caracter sunt prezentate direct de narator , de alte personaje , de personaj insusi ori se desprind indirect (fapte , mediu , comportament , ganduri si framtantari sufletesti si chiar din limbaj si nume .
Naratorul ajuta foarte mult la caracterizarea personajului prin constructiile incidente prin care indica starea unui anumit personaj . 
Statului social al lui Lefter Popescu este de mic functionar , un slujbas marunt si neinsemnat la un minister , un "impiegat" cum il numeste seful sau . 
Starea lui sociala si materiala sunt admirabil evidentiate chiar de numele sau care sugereaza saracia , lipsa banilor (Lefter) si banalitatea (Popescu)  .
Traind modest de pe azi pe maine impreuna cu sotia sa , intr-o casuta cu " salita" si "geamlac"  , Lefter  discuta cu consoarta .Viata lor se scurge linistit dupa reguli bine-stiute , pina-n ziua cand vestea castigului ravaseste totul in jur . Perspectiva de a deveni un om bogat peste noapte si ratacirea biletelor il marcheaza profund . Din momentul aflarii vestii si pana la sfarsit , autorul analizeaza minutios diferitele lui atitudini si stari sufletesti . 
Lefter Popescu trece printr-un sir de intamplari neprevazute care il pun in situatii din ce in ce mai tensionate . Intreaga lui existenta sta sub semnul terorii sefului sau al unei vieti monotone . Simtindu-si in permanenta lezata demnitatea de om si functionar , cauta cu disperare sa-si schimbe locul in ierarhia sociala , dar devine victima unui nemilos joc al sortii . Destinul ii joaca o farsa cu conseciinte dramatice .
Lefter nu era un jucator pasionat la loterie , ba chiar mai mult , nu credea deloc in norocul sau(  "eu si norocul" ) , era pesimist , pentru ca nu castigase nimic toata viata .Urmand sfatul unor colegi , cumpara bilet cu bani imprumutati  de la Capitanul Pandele pentru a forta destinul . Tot capitanul este cel care noteaza numele biletelor cumparate . Sceptic in prvinta norocului sau , Lefter n-a urmarit tragerile la loterie , amanate de atatea ori , nici nu a citit ziarul , astfel incat a fost foarte surprins cand a aflat vestea cea mare data de capitan , cu atat mai mult cu cat ambele bilete erau lozurile cele mari . "-Hahaha ! sa stii nene Turturene , ca le gasim a doua zi dupa termen  .  Imi cunosc eu norocul !"
Dupa ce Capitanul Pandele il anunta ca a castigat , gasirea lozurilor pe care le cauta devin o obsesie pentru el . E cuprins de neliniste , e foarte nervos , se invoieste cateva zile de la serviciu  .   
Dintr-un om linistit si docil se transforma in unul impulsuiv si violent . Intra in conflict cu toata lumea , avand convingerea ca toti se opun imbogatirii sale .Isi pierde increderea in ceilalti , devenind suspicioas cu toata lumea , inclusiv cu sotia lui 
Dupa 3 zile de cautari zadarnice e toropit de somn , dar dupa 15 minute sare vesel cu fata luminata , spunandu-i sotiei ca biletele sunt in jacheta cenusie .cand afla ca doamna Popescu a dat jacheta   , locul bucuriei e luat de furie si brutalitate .
Convins ca sotia sa nu a controlat buzunarul jachetei cenusii si a lasat biletele inauntru  , Lefter se dovedeste necrutator cu ea , desi vede ca aceasta nutreste un profound sentiment de regret fiindca daduse jacheta tigancilor . 
"-Ce ?
-Am  .  dat-o
-Ce ai dat ?
-Jacheta !
-Care jacheta ?
-A cenusie !
-Cui ? 
-N-ai spus tu ca n-o mai porti ?
-Cui ? cui ai dat-o , nenorocito ?
 -La o chivuta .
-Pentru ce ?
-Pe farfurii .
-Cand ?
-Alaltaieri  . '
Limbajul sugereaza cresterea gradata a tensiunii .
Cu un ton amenintator ,ii cere sotiei sa-i aduca farfuriile cumparate , si , cu o violenta batjocoritoare , le face tandari sub ochii inspaimantati ai acesteia .  
Cuprins de furie , pleaca insotit de capitan si de comisarul Turtureanu , hotarat sa recupereze  biletele de la tiganci .Acestuia ii promite un procent din castig pentru a-l ajuta sa gaseasca biletele .
Dovedeste o generozitate interesata : ii promite capitanului Pandele un anumit procent pt. a respecta superstitia , iar comisarului Turtureanu e dispus sa-i acorde un procent daca il ajuta sa recuperze biletele de la Chivute .   Le ofera pana si acestora o parte din castig . Pana la gasirea biletelor Lefter Popescu evolueaza intre speranta si disperare (" .  d. capitan Pandele citeste gazeta de seara  iar d. Lefter asculta pus pe ganduri . ") 
La berarie , trece prin cele mai cumplite stari depresive  , mai intai pentru ca in gazeta scria ca in sase luni banii vor intra in fondurile loteriilor , apoi pentru pentru ca vede privirea plina de repros si amenintari tacite ale sefului sau , care-l credea bolnav . De aceea , sentimetul de vinovatie il apasa , mai ales ca d. capitan Pandele il acuza direct , iar seful il dispretuieste fatis pentru minciuna . 
Torturat de gandul de a nu gasi biletele la timp , el incearca sa schimbe tactica in relatia cu chivutele .