Gandirismul ortodoxist si problema specificului national (a etnosului)

Gandirismul ortodoxist si problema specificului national (a etnosului)

Problema etnosului abordata cu mult interes in perioada antebelica, ii preocupa si pe ideologii gandiristi, in conceptia carora ortodoxismul confera dimensiunea specificului national. Iar "ortodoxia romaneasca fiind inainte de toate taraneasca", etnosul este raportat restrictiv la ruralitate (ca si in cazul curentelor ideologice traditionaliste de la inceputul secolului XX). Asa se si explica faptul ca insisi gandirstii ortodoxisti se considera traditionalisti, continuatori si mostenitori ai samanatorismului (N. Crainic in Sensul traditiei) Pe linia etnosului, traditionalismul (ante si postbelic) militeaza pentru "o cultura creatoare de valori autohtone, o creatie culturala proprie" (Ibidem)

Dar, in dincolo de aceasta orientare comuna, gandirismul ortodoxist reproseaza samanatorismului ca este prea teluric, lipsindu-i suportul religios ("a ignorat caracterul religios al poporului"), dimpotriva, pentru noul traditionalism (gandirismul) ("factorul crestin e traditia eterna a spiritului care, in ordine omeneasca se suprapune traditiei autohtone" - Ibidem)

Se remarca si la ideologii gandiristi eroarea unei determinari exclusiviste a specificitatii nationale: prin dubla referinta, la ortodoxie si ruralitate.

In acest climat de gandire, se contureaza firesc replica polemica a lui Lucian Blaga indreptata impotriva acestei orientari ideatice restrictive si dogmatice. Teoretizand asupra autohtonismului, Blaga considera ca etnosul "nu este program", se sustrage oricarei dirijari. La nivelul creatiei, adevaratii artisti exprima spiritualitatea natiunii lor in mod natural, pentru ca etnosul face parte "din intimul persoanei tale". Specificul national e conditionat doar de autenticitatea simtirii si de originalitatea cugetarii.

Viziunea lui Blaga interfereaza la un moment dat cu orientarea gandirista, in sensul ca in ambele pozitii de gandire se considera ca psihicul national coboara spre zone foarte profunde, cu diferenta ca ortodoxistii se refera la stratul crestin, al elementelor religios-ortodoxe, in timp ce la Blaga psihicul national vizeaza stratul precrestin, "elementele primare ale fondului nostru sufletesc" (Trilogia culturii, Bucuresti, Fundatia Regala pentru Literatura si Arta, 1944, p. 293).