Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS)

1 Scurt istoric

Asociatia Europeana de Liber Schimb (EFTA[1],AELE ) s-a stabilit institutional la data de 3 mai 1960, in urma semnarii Conventiei AELS din Stocholm, din 4 ianuarie 1960. Scopul initial al acestei organizatii internationale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale in comertul dintre statele membre. Prin conventia AELS, statele semnatare au stabilit o zona de liber - schimb pentru comertul marfurilor, conventia fiind completata ulterior printr-un acord de integrare economica pentru sectorul de servicii. Spre deosebire de UE, AELS nu este o uniune vamala, ceea ce inseamna ca fiecare stat membru AELS poate stabili in principiu liber taxele vamale si politica comerciala externa privind statele terte, adica tarile non-AELS.

Tratatul cuprinde urmatoarele prevederi mai importante: desfiintarea treptata, pana la 1 ianuarie 1970, a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative la importul de produse industriale in relatiile comerciale dintre tarile membre; de asemenea s-a prevazut ca dezarmarea vamala si inlaturarea restrictiilor cantitative sa nu se extinda si asupra produselor agriculturii si pisciculturii; in relatiile comerciale cu tertii s-a prevazut ca tarile membre sa desfasoare o politica comerciala independenta; tratatul a prevazut si infiintarea unor organe de conducere care sa vegheze la aplicarea in practica a prevederilor lui, organe care nu au un caracter supranational (Consiliul Ministerial, Comitetul delegatiilor permanenti, Comitetele permanente ale AELS, Secretariatul AELS). La 31 decembrie 1966 au fost complet desfiintate taxele vamale de import la produsele industriale in relatiile comerciale reciproce, adica cu trei ani mai devreme fata de prevederile tratatului.

2 Membri

Membrii fondatori ai AELS au fost: Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Austria,    Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia. In anii 60', aceste tari erau cunoscute sub numele de "Celelalte 7", ca semn de opunere fata de "Cei 6" fondatori ai Comunitatii Economice Europene, cunoscuta ulterior sub numele de Uniunea Europeana.

Finlanda a devenit membru cu drepturi depline in   1986, iar Islanda s-a alaturat in 1970. Regatul Unit si Danemarca au parasit AELS in 1973 cand s-au integrat, alaturi de Irlanda in Uniunea Europeana. Portugalia a parasit AELS in 1986, in favoarea Uniunii Europene, aderand la aceasta grupare impreuna cu Spania.

Liechtenstein s-a alaturat AELS in 1991, iar Austria, Suedia si Finlanda s-au alaturat UE, in 1995, incetandu-si activitatea in cadrul AELS.

In prezent, AELS numara 4 membri activi: Elvetia, Liechtenstein, Norvegia si Islanda.

3 Institutiile AELS

a)     Consiliul AELS

Consiliul AELS este organul suprem de conducere al asociatiei. Statele membre se intrunesc in fiecare luna, la nivel diplomatic, prin sefii Delegatiilor Permanente catre AELS, in Geneva. In aceste intalniri, Delegatiile se consulta intre ele, negociaza, decid, aproba sau resping politicile AELS. Fiecare stat membru are drept la un singur vot, insa deciziile sunt aprobate prin consens.

Consiliul AELS este format din:

■Comitetul membrilor din Parlament; ■Comitetul consultativ; ■Comitetul bugetar; ■Consiuliul de auditori; ■Comitetele specifice: relatiile cu tarile - terte, comitetul economic, circulatia persoanelor, barierele tehnice in calea comertului avansat, originea si clientii expert, comitetele conventionale privind transportul aerian, recunoasterea mutuala si evaluarea conformitatii. ■Grupurile expert: experti legali, aprovizionare publica, servicii si miscarea capitalului, proprietatea individuala, proceduri comerciale eficiente, stabilitatea preturilor, ajutor national;

b)     Secretariatul General al AELS

Secretariatul General coordoneaza activitatile organizatiei si este responsabil pentru managementul si alocarea optima a resurselor asociatiei. Secretarul general este asistat de doi deputati secretari generali, cu un sediu in Geneva, iar celalalt in Bruxelles.

c)     Autoritatea de Supraveghere

Aceasta indeplineste rolul executiv in cadrul Comisiei Europene, in relatie cu AELS, Comisie ce face parte din UE. Autoritatea verifica daca normele si legile AELS sunt promulgate de statele membre, in caz contrar, se poate ajunge la Curtea de Justitie AELS. Cele mai importante atributii ale Autoritatii de Supraveghere sunt:

asigura un mediu transparent, eficient si corect intre AELS si UE;

verifica daca legile, normele si politicile UE sunt reglementate corect in cadrul AELS;

protejeaza concurenta libera si condamna practicile neloiale

d)     Curtea de Justitie a AELS

Este o curte de justitie supranationala a carei jurisdictie include trei tari AELS:    Islanda, Liechtenstein si Norvegia, avand sediul central in Luxembourg City. Curtea este formata din trei judecatori si 6 judecatori ad-hoc.Curtea de Justitie a AELS are acelasi rol ca si Curtea Europeana de Justitie, acestea conlucrand in vederea crearii unui mediu geopolitic, economic si social stabil, corect si transparent prin controlul si armonizarea diverselor legislatii, dar si prin penalizarea eventualelor nereguli. Cu alte cuvinte, acest organ este puterea judecatoreasca suprema in cadrul AELS, aceasta solutionand petitii, reclamatii si alte plangeri venite din partea cetatenilor sau societatilor din statele membre.

4 Romania si AELS

Acordul dintre Romania si AELS a fost semnat la Geneva, la 10 decembrie 1992 si  ratificat la 16 aprilie 1993, prin publicarea Legii Nr. 19/1993 in Monitorul Oficial al Romaniei.

Printre pricipalele obiective al acestui acord la acea perioada au fost:

promovarea, prin expansiunea comertului reciproc, a dezvoltarii armonioase a relatiilor comerciale, a dezvoltarii activitatii economice, imbunatatirea nivelului de trai intre statele AELS si Romania

asigurarea de conditii corecte de concurenta in domeniul comertului intre statele parti la acord prin inlaturarea barierelor din calea comertului, dezvoltarea armonioasa si expansiunea comertului mondial;"

Din perspectiva Romaniei, acordul de asociere la AELS a reprezentat primul pas spre construirea unei economii de piata libera si functionala, protectia domeniului privat si al concurentei precum si netezirea drumului spre deschiderea negocierilor de pre-aderare la Uniunea Europeana.