Constiinta europeana

CONSTIINTA EUROPEANA

Experienta celor doua razboaie mondiale a demonstrat clar ce inseamna divizarea Europei. Dupa 1950 cu precadere, s-a formulat ideea ca stabilitatea Europei se poate realiza prin cresterea economica. Aceasta presupune si inseamna o colaborare economica intre state. Astfel, ideea de cooperare incepea sa prinda contur. S-a nascut o solidaritate intre europeni ca baza a increderii cu acceptarea ideii ca exista diferente intre natiuni. Astfel, fara a renunta la identitatea si valorile nationale, cetatenii Europei isi exprima capacitatea de a urma modelul democratic, vointa de a participa la viata continentului.

Europenii au descoperit ca democratia are ca punct de plecare respectul pentru om, pentru drepturile sale. Solidaritatea trebuie construita in plan economic unde, treptat, s-a creat un spatiu al dezvoltarii comune - o mare piata comuna europeana. In acest sens exista unele dificultati legate de faptul ca oamenii din zonele defavorizate, cu rata ridicata a somajului sau cu o agricultura arhaica, pot intelege mai greu fenomenul de unitate.

Un alt principiu care asigura extinderea unitatii europene este cel al tolerantei. Trebuie sa se inteleaga ca democratia nu presupune obligatoriu faptul ca majoritatea se impune prin numar asupra minoritatii. Aceasta chestiune nu trebuie privita ca o chestiune strict aritmetica. Indiferent de grupul caruia ii apartine europeanul, el trebuie sa depaseasca acele bariere stricte ale nationalismului. Popoarele europene trebuie sa recreeze un spatiu nou care sa porneasca de la respectul pentru drepturile omului, indiferent de grupul de apartenenta.

Ele nu sunt ceva abstract, ci mai degraba o conditie prealabila pentru unitatea europeana. Pe aceste baze, Europa a redescoperit necesitatea unificarii, caci locuitorii ei au totusi valori culturale si istorice comune. Intr-o lume caracterizata printr-un dinamism permanent, nu se mai poate concepe izolarea economica sau lipsa de cooperare pe considerente politice. Europa a devenit un ansamblul in care trasaturile specifice nu anuleaza unitatea. Astfel, procesul de integrare politico-economica incepe sa avanseze. Un factor important al acestui proces l-a constituit si formarea unei noi constiinte europene. Dupa 1989, cand sistemul comunist s-a prabusit, fenomenul a devenit un punct de atractie. Fostele state comuniste trebuie sa parcurga doua etape:

asocierea la U.E.;

integrarea in U.E.

S-a convenit ca asocierea sa includa o perioada de zece ani, impartita in doua etape succesive de cinci ani. In ceea ce priveste Romania, aceasta perioada a cuprins intervalul 1993-2003.

In procesul de formare a unei Europe unite, un rol important il joaca intelegerea de catre fiecare cetatean a apartenentei sale la spatiul european.

Europa isi formuleaza o constiinta comunitara bazata pe:

afirmarea dreptului la realizarea personala;

libera circulatie a persoanelor;

cunoasterea valorilor europene;

dialogul social si dreptul la sansa al fiecaruia;

parteneriatul economico-social si cultural;

dorinta de a forma o mare familie europeana cu membri care au drepturi egale si inalienabile.

Un factor important in drumul spre unitate si integrare este si capacitatea tarilor europene de a rezolva problema celor tineri. In statele membre ale Uniunii s-au luat masuri pentru reintegrarea tinerilor care au parasit sistemul educational fara calificare. La formarea unei identitati europene contribuie si mijloacele de informare in masa, mai ales televiziunea. Aceasta face ca fiecare individ sa fie mai repede si mai bine informat, sa se simta legat si solidar cu ceea ce se petrece in fiecare colt al Europei. S-a putut constata efectul pe care l-au avut imaginile transmise in timpul daramarii Zidului Berlinului sau al caderii regimului Ceausescu. Legaturile culturale si politice, colaborarea in cadrul unor asociatii si fundatii, schimbul de idei si programe contribuie la formarea unei constiinte comunitare.

Procesul de integrare este insa complex si adesea anevoios, deoarece exista conflicte locale si orgolii legate de stabilirea unor criterii care nu se aplica uniform. Realizarea unei constiinte noi presupune si renuntarea la confruntari ideologice sau religioase. Europa este inca eterogena, dar doctrina multiculturalismului este reactualizata pentru a oferi o premisa unitatii.

Identitatea europeana se poate construi pe baza valorilor comune pornind de la:

legitimitatea guvernarii;

atasamentul fata de libertatile cetatenesti si garantarea aplicarii lor;

o mai echitabila distribuire a bogatiei.