Curtea de justitie a comunitatilor europene (cjce)

CURTEA DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE (CJCE)

CJCE este institutia jurisdictionala a UE, cu rolul de a veghea la respectarea dreptului comunitar. Curtea judeca litigii de drept comunitar intre Statele Membre, institutii, societati comerciale si persoane fizice.

Istoric: A fost instituita prin tratatele fondatoare din anii 1950. Ca si Parlamentul, a fost, inca de la inceput, o institutie comuna pentru toate cele trei comunitati.

Este constituita din trei instante: Curtea de Justitie, Tribunalul de Prima Instanta si Tribunalul Functiei Publice.

Sediul CJCE este la Luxembourg.

Actiuni: Tipurile de actiuni in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor sunt urmatoarele:

- cerere avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare - actiune pentru pronuntarea unei hotarari preliminare asupra validitatii sau interpretarii unui act comunitar, care poate fi introdusa de catre tribunalele nationale;

- actiune in neindeplinirea obligatiilor de catre statele membre UE - actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor de catre un Stat Membru, conform legislatiei UE. Poate fi intentata de catre Comisia Europeana sau de catre un Stat Membru. In cazul in care Curtea de Justitie constata neindeplinirea obligatiilor, statul este obligat sa puna imediat capat acestei situatii. Daca, in urma unei noi sesizari a Curtii de catre Comisie, Curtea de Justitie stabileste ca statul membru respectiv nu s-a conformat hotararii sale, poate sa ii aplice acestuia penalitati cominatorii si/sau o amenda sub forma de suma globala.

- actiune in anulare - actiune care vizeaza anularea unui act al unei institutii a Uniunii Europene, considerat ilegal; reclamanti pot fi Statele Membre, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeana sau, in anumite conditii, Parlamentul European, precum si persoane fizice sau juridice (numai in cazul in care actul are efect direct si individual asupra reclamantului). In cazul in care Curtea hotaraste ca actul respectiv nu este conform cu Tratatele, il poate declara nul si neavenit.

- actiune in constatarea abtinerii de a actiona - pentru cazul in care Parlamentul European, Consiliul sau Comisia nu actioneaza conform Tratatului. Reclamanti pot fi Statele Membre sau institutiile comunitare, iar actiunea poate fi introdusa numai dupa ce institutiei respective i s-a solicitat sa actioneze. Atunci cand s-a constatat ilegalitatea omisiunii, institutia vizata trebuie sa puna capat abtinerii de a actiona, luand masurile adecvate.

- recurs: Curtea de Justitie poate fi sesizata cu recursuri privind numai motive de drept, formulate impotriva hotararilor si a ordonantelor pronuntate de Tribunalul de Prima Instanta. Daca recursul este admisibil si este fondat, Curtea de Justitie anuleaza decizia Tribunalului de Prima Instanta. In cazul in care cauza este in stare de judecata, Curtea poate sa o retina spre solutionare. In caz contrar, trebuie sa trimita cauza Tribunalului, care are obligatia de a respecta decizia pronuntata in recurs.

- reexaminare: Hotararile Tribunalului de Prima Instanta care statueaza asupra actiunilor introduse impotriva hotararilor Tribunalului Functiei Publice al Uniunii Europene pot, in mod exceptional, sa faca obiectul unei reexaminari din partea Curtii de Justitie.

Membri: Curtea de Justitie are in componenta 27 de judecatori (cate unul din fiecare Stat Membru) si 8 avocati generali, numiti de catre Statele Membre, de comun acord, pentru o perioada de sase ani, cu posibiltatea de reinnoire a mandatului. Avocatii generali acorda asistenta Curtii in indeplinirea atributiilor sale, prezentand in sedinte deschise, in conditii de completa impartialitate si independenta, avize referitoare la spetele deduse Curtii. Incepand din 2003, avocatii generali trebuie sa formuleze o opinie numai in cazurile in care Curtea considera ca includ un nou aspect de drept.

Presedinte: Judecatorii Curtii desemneaza din randul lor presedintele Curtii, pentru o perioada de trei ani care poate fi reinnoita. Presedintele conduce lucrarile si serviciile Curtii si, in cazul celor mai extinse complete de judecata, prezideaza audierile si deliberarile.

Organizare: Curtea judeca diferitele actiuni fie in formatie completa, fie in camere formate din trei, cinci sau 13 judecatori ("Marea camera").

Procedura: Plangerile sunt depuse la registratura, pentru fiecare caz fiind numit un judecator si un avocat general.

Procedura include doua etape: una scrisa si una orala. In prima etapa, toate partile prezinta o declaratie scrisa, iar judecatorul elaboreaza un raport, care rezuma aceste declaratii si contextul juridic al cazului. Pe baza acestui raport, avocatul general elaboreaza concluzii, pe baza carora judecatorul emite un proiect de hotarare judecatoreasca ce urmeaza sa fie supus celorlalti membri ai Curtii.

A doua etapa, audierea publica, se deruleaza, in principiu, in fata intregii Curti (reunita in plen). Apararea fiecareia dintre parti isi prezinta argumentele si, daca este cazul, se si interogheaza. Avocatul general isi prezinta apoi concluziile, dupa care urmeaza deliberarea instantei.

Deciziile Curtii sunt adoptate in majoritate si pronuntate public.

Tribunalul de Prima Instanta a fost infiintat in 1989, cu scopul de a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritatii judiciare, permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza, interpretarea uniforma a legislatiei comunitare.

Functii: Tribunalul de Prima Instanta este competent sa instrumenteze: actiuni in anulare, introduse de persoane fizice sau juridice impotriva actelor institutiilor comunitare (acte adresate acestor persoane sau care le privesc in mod direct si individual) sau impotriva abtinerii acestor institutii de a da o decizie; actiuni introduse de Statele Membre impotriva Comisiei, actiuni introduse de Statele Membre impotriva Consiliului cu privire la actele adoptate in domeniul ajutoarelor acordate de stat, la masurile de protectie comerciala ("dumping") si la actele prin care Consiliul exercita competente de executie; actiuni prin care se urmareste obtinerea unor despagubiri pentru prejudiciile cauzate de institutiile comunitare sau de functionarii lor; actiuni ce au la baza contracte incheiate de Comunitati, prin care se atribuie in mod expres Tribunalului competenta de instrumentare; actiuni in domeniul marcilor comunitare.

Membri: Are in componenta sa 27 de judecatori numiti pe o perioada de sase ani. Desi la Tribunalul de Prima Instanta nu sunt avocati generali, aceasta functie poate fi indeplinita in anumite cazuri de catre un judecator.

Procedura include, ca si in cazul celei de la Curtea de Justitie, doua etape: una scrisa si una orala, derulate in limba aleasa de reclamant.

Tribunalul Functiei Publice a fost infiintat la sfarsitul anului 2004 pentru a judeca litigii intre Uniunea Europeana si functionarii sai.

Tribunalul este compus din sapte judecatori si este atasat Tribunalului de Prima Instanta.

l CURTEA DE CONTURI EUROPEANA

Istoric: Curtea de Conturi Europeana a fost infiintata prin Tratatul de la Bruxelles (Tratatul bugetar), semnat in 1975. Si-a inceput activitatea in 1977, iar prin Tratatul de la Maastricht, semnat in 1992 si intrat in vigoare in 1993, a devenit institutie a UE.

Functii: Misiunea Curtii de Conturi Europene este de a asigura auditul independent asupra modului de formare si de utilizare a fondurilor Uniunii Europene si de a evalua, astfel, modul in care institutiile europene isi indeplinesc aceste atributii, cu dublul scop de a imbunatati gestionarea resurselor financiare si de a informa cetatenii Uniunii Europene cu privire la utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile cu responsabilitati de gestiune.

Opinii: De asemenea, Curtea de Conturi Europeana emite opinii referitoare la adoptarea unor regulamente financiare. Poate face acest lucru la cererea uneia dintre institutiile UE, dar se poate si autosesiza.

Curtea de Conturi nu are prerogative jurisdictionale. In cazul in care auditorii descopera nereguli, inclusiv frauda, organismele comunitare competente, Oficiul European de Lupta impotriva Fraudei este informat in legatura cu acestea .

Curtea publica in fiecare an un raport de audit referitor la anul financiar anterior, in baza caruia Parlamentul aproba gestionarea bugetului de catre Comisie.

Componenta: Curtea de Conturi Europeana este formata din 27 de membri, cate unul din fiecare Stat Membru, numiti pe o perioada de sase ani (cu posibilitatea de reinnoire a mandatului) de catre Consiliul Uniunii Europene.

La Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea aproape 1000 angajati din cele 27 de tari ale Uniunii Europene, incluzand traducatori, administratori si auditori. Auditorii efectueaza frecvent controale la institutiile UE, in Statele Membre si in statele care beneficiaza de asistenta din partea Uniunii.

Independenta Curtii de Conturi in raport cu alte institutii comunitare si cu Statele Membre garanteaza obiectivitatea activitatii sale de audit. Curtea de Conturi are deplina libertate in ceea ce priveste organizarea si planificarea activitatii sale de audit si publicarea rapoartelor.

Presedintele Curtii de Conturi este ales de catre membrii acesteia pentru o durata de trei ani.

Sediul Curtii de Conturi se afla la Luxembourg.