Definirea conceptului de marketing politic

DEFINIREA CONCEPTULUI DE MARKETING POLITIC

"Nasterea marketingului politic a fost urmarea fireasca a evolutiei constante a tehnicilor de comunicare si, de asemenea, a actorilor politici."(Teodorescu, B., 2001, p. 22)

Marketingul politic inseamna tehnici de marketing aplicate pentru a obtine sprijinul unor grupuri sociale bine precizate. Prin marketing politic se va vinde omul politic asa cum se vinde un produs obisnuit: seducand, influentand, persuadand cumparatorul alegator. Marketingul politic inseamna strategii de eliminare a adversarilor si tehnici de influentare a electoratului. Strategiile electorale se vor construi intotdeauna in functie de concurenta, grupuri-tinta si resurse financiare.

Marketingul politic inseamna elaborarea si aplicarea celor mai eficiente strategii electorale privind fixarea corecta a obiectivelor, alegerea segmentelor de populatie adecvate pentru obtinerea voturilor, stabilirea temelor campaniei politice si folosirea inteligenta a formelor de comunicare media.

Marketingul politic inseamna vanzarea produsului compus din organizatie, candidat si program politic. Asa cum arata marketeri ca Jack Trout si Al Ries , organizatia trebuie sa caute punctele slabe in pozitiile adversarilor si trebuie sa lanseze atacuri de marketing asupra acestor puncte slabe, pentru ca marketingul inseamna razboi. Campania electorala inseamna razboi, iar razboiul insusi este "continuarea politicii cu alte mijloace" (Clausewitz, "Despre razboi"; apud Teodorescu B., 2005). Campania de marketing politic este o campanie de razboi, in care nu se iau ostatici.

Marketingul politic are in vedere piramida necesitatilor lui Maslow, conform careia oamenii manifesta cinci trepte ale nevoilor pentru satisfacerea carora actioneaza intr-un singur sens de la nivelul inferior la varful piramidei:

nevoi de baza - fiziologice: hrana, apa, adapostul, reproducerea sunt destinate supravietuirii biologice

nevoi de siguranta - protectia impotriva pericolelor, amenintarilor, lipsurilor si asigurarea stabilitatii

nevoi de socializare - apartenenta la grup, acceptarea, comunicarea, afectiunea

nevoia de stima - respectul, prestigiul, recunoasterea sociala, realizarea conditiilor materiale si sociale

nevoile superioare, de autorealizare - necesitatea dezvoltarii personalitatii prin cunoasterea, intelegerea si cultivarea sentimentului moral, estetic.