Jurisdictiile comunitare

Jurisdictiile comunitare

Asa cum am vazut deja, sistemul jurisdictional comunitar este organizat in jurul a doua jurisdictii:

- Curtea de Justitie, comuna celor doua Comunitati si Uniunii Europene (potrivit tratatelor, denumirea acesteia este Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE); in Tratatul de la Lisabona aceasta este numita Curtea de Justitie a Uniunii Europene[1]);

Tribunalul de Prima Instanta (TPI) ;

Acestor doua jurisdictii le-a fost adaugata, printr-o decizie a Consiliului din noiembrie 2004 (2004/752/CE, Euratom) o jurisdictie specializata: Tribunalul Functiei Publice a Uniunii Europene. Acest Tribunal, care are sediul pe langa Tribunalul de Prima Instanta, este de fapt, o simpla camera jurisdictionala adaugata Tribunalului de Prima Instanta, pentru a statua asupra contenciosului functiei publice comunitare.

Cum Tratatul de la Nisa deschide posibilitatea infiintarii si a altor camere jurisdictionale , Comisia a pregatit in anul 2003 o propunere de decizie a Consiliului privind infiintarea Tribunalului Brevetelor Europene (TBE) si recursurile introduse la Tribunalul de Prima Instanta, in aceasta materie. Potrivit propunerii Comisiei, aceasta noua instanta jurisdictionala comunitara, specializata in materia brevetelor europene, ar urma sa devina operationala nu mai tarziu de anul 2010

Competenta Curtii de Justitie

Tratatele institutive atribuie Curtii de Justitie competenta de a asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatului [4].

Aceasta competenta a Curtii nu este insa o competenta de drept comun, ci o competenta de atribuire, sub rezerva competentelor atribuite Curtii de Justitie prin tratat, litigiile la care Comunitatea este parte nu sunt sustrase competentei jurisdictiilor nationale. Aplicarea dreptului european ramane in principal sarcina instantelor nationale, in timp ce CJCE i se atribuie numai anumite competente, care sunt definite fiecare la art. 220 (164) si urmatoarele din TCE. Practic, ele corespund diferitelor tipuri de actiuni, care vor fi tratate ulterior. Independent de aceasta limitare, activitatea CJCE priveste intregul drept comunitar[5], practic - toate sectoarele justitiei. In cadrul competentelor atribuite, jurisdictia CJCE este si obligatorie.

Curtea are in principal atributii jurisdictionale, dar poate avea si atributii consultative,atunci cand este solicitata sa-si dea avizul la incheierea unui acord international sau cand se pune problema revizuirii tratatelor comunitare.

Atributiile jurisdictionale ale Curtii constau in:

controlul legalitatii actelor adoptate de institutiile comunitare;

controlul respectarii de catre statele membre a obligatiilor care le sunt impuse de catre tratate;

interpretarea tratatelor comunitare si aprecierea validitatii actelor institutiilor comunitare.

Curtea este competenta in prima si ultima instanta sa judece recursurile prejudiciale (cu privire la care detine exclusivitatea potrivit art. 225 din Tratatul CE) si recursurile directe (in anulare, in carenta, repararea daunelor, incalcarea obligatiilor) introduse de catre un stat membru sau de o institutie comunitara.

Curtea actioneaza: ca o instanta administrativa atunci cand controleaza legalitatea actelor comunitare si judeca recursurile functionarilor comunitari; ca o instanta constitutionala, atunci cand interpreteaza tratatele comunitare sau judeca recursurile impotriva unui stat membru care nu-si respecta obligatiile din tratate; ca o instanta civila, cand judeca litigiile ce au ca obiect acordarea de daune-interese si ca instanta de apel, cand solutioneaza recursurile introduse impotriva hotararilor pronuntate de Tribunalul de Prima Instanta .

Competenta Tribunalului de Prima Instanta

Acesta are statutul unei instante de prima jurisdictie, deciziile sale putand sa faca obiectul unei cai de atac unice a recursului la Curtea de Justitie, dar numai pentru probleme de drept.

TPI este competent sa judece in prima instanta:

litigiile intre agentii comunitari si Comunitati;

recursurile in anulare introduse de persoanele fizice si juridice;

recursurile in carenta introduse de persoanele fizice si juridice;

actiunile introduse de persoanele fizice si juridice pentru repararea daunelor cauzate de catre institutiile comunitare

actiunile introduse de statele membre impotriva Consiliului cu privire la actele adoptate in domeniul ajutoarelor acordate de stat, la masurile de protectie comerciala ("dumping") si la actele prin care Consiliul exercita competente de executie;

- actiunile introduse de persoanele fizice si juridice pe baza unor clauze compromisorii inserate intr-un contract de drept public sau de drept privat incheiat de Comunitati sau in

numele Comunitatilor, potrivit art.238 din TCE;

actiuni in domeniul marcilor comunitare.

Tribunalul de Prima Instanta nu judeca actiunile introduse de institutiile comunitare, de Banca Central Europeana sau de statele membre. Hotararile pronuntate de Tribunalul de Prima Instanta pot fi atacate cu recurs la Curtea Europeana de Justitie, recurs limitat la problemele de drept. Curtea poate, daca apreciaza ca recursul este intemeiat, sa-l rejudece ea sau sa-l trimita spre rejudecare Tribunalului de Prima Instanta care este obligat sa respecte rezolvarea data de Curte problemelor de drept.

TPI devine, odata cu infiintarea tribunalului Functiei Publice, si instanta de recurs in cazul contestarii deciziilor date de catre acesta, dar numai in privinta problemelor de drept.

Competenta Tribunalului Functiei Publice

Acesta are competenta strict stabilita prin Decizia Consiliului din 2004 de a solutiona litigiile dintre Comunitati si agentii lor, in virtutea art.236 TCE, "intelegand prin aceasta litigiile dintre orice organ comunitar sau organism si personalul sau". Impotriva hotararilor pronuntate de TFP in prima instanta, se poate formula recurs, in termen de doua luni de la data comunicarii sau notificarii, la Tribunalul de Prima Instanta si limitat la chestiuni de drept, care, potrivit art.11 alin.1 din Anexa 1, pot fi intemeiate pe: "lipsa de competenta a Tribunalului Functiei Publice; incalcarea procedurii in fata tribunalului care aduce atingere intereselor partii in cauza; incalcarea dreptului comunitar de catre Tribunalul Functiei Publice". Potrivit alin.2 al aceluiasi articol, "recursul nu poate privi numai cheltuielile de judecata sau faptul ca partea este obligata sa le plateasca" .