Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Pentru a putea functiona, adunarile parlamentare trebuie sa fie organizate, adica sa si constituie anumite organe interne si sa si stabileasca formele in care isi exercita atributiile. Principalele organele interne care se regasesc in orice parlament dintr-un sistem pluripartid sunt: Presedintele adunarii, Comisiile parlamentare si Grupurile parlamentare.
a) Presedintele adunarii, ales de adunare are urmatoarele atributii principale: conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea procedurii parlamentare, asigura utilitatea si demnitatea discutiilor, reprezinta camera in relatiile interne si externe, inlocuieste seful statului in anumite situatii deosebite.
b) Comisiile parlamentare sunt organe interne de lucru care, de regula, nu au putere de decizie proprie, ci transmit un proiect, un raport sau un aviz, camerei care le-a constituit, pentru ca aceasta sa decida.
Aceste comisii asigura cadrul adecvat pentru dezbaterile preliminare intr-un grup restrans de parlamentari, care are responsabilitati speciale in domeniul respectiv asupra problemelor ce vor fi aduse in fata adunarii. Ceea ce determina asadar crearea comisiilor este asadar imposibilitatea unei deliberari cu celeritate asupra proiectelor de legi de catre intreaga adunare (prea numeroasa), fara existenta unor studii si analize prealabile.
Comisiile parlamentare pot fi temporare sau permanente. Cele temporare sunt constituite pentru examinarea unei probleme date si isi inceteaza activitatea odata cu depunerea raportului. Comisiile permanente sunt constituite pe durata sesiunii sau chiar a legislaturii. Ele sunt comisii specializate pe domenii: finante, probleme economice, relatii externe, educatie, aparare, sanatate, mediu inconjurator etc. Acolo unde exista parlamente bicamerale se constituie si comisii mixte ale celor doua camere. Un exemplu de asemenea comisie este comisia de mediere.
Comisiile parlamentare au, in principal, urmatoarele atributii:
intocmesc rapoarte sau avize asupra proiectelor de legi sau asupra altor probleme ce le sunt date in studiu
intreprind studii si analize cu privire la aplicarea celor hotarate de catre parlament
asculta periodic informari ale unor conducatori ai organelor centrale sau locale ale administratiei publice
analizeaza petitiile ce le sunt adresate de catre cetateni
exercita, in unele cazuri, dreptul la initiativa legislativa in domeniul lor de activitate.
Un regim special au comisiile parlamentare de ancheta sau control. Ele realizeaza, de regula, controale asupra unor chestiuni de interes national, anchete electorale, anchete legislative si anchete politice. Problema cea mai delicata, in cazul acestor comisii, este aceea de a le preciza natura, limitele competentelor, procedeele specifice de actiune, pentru a le delimita de organele jurisdictionale sau de alte organe ale statului. In orice caz, in urma anchetei sau controlului efectuat, aceste comisii nu au dreptul sa pronunte sanctiuni, nici sa se substituie organelor administrative. Ele pot sa denunte faptele constatate si sa comunice organelor competente, masurile pe care le considera legale si oportune.
c) Grupurile parlamentare. Activitatea partidelor politice in cadrul parlamentului se manifesta prin formarea grupurilor parlamentare sau a grupurilor politice, alcatuite, de regula, din parlamentarii care apartin aceleasi formatiuni sau care subscriu la acelasi program politic. Grupurile parlamentare asigura concentrarea diverselor tendinte politice existente in cadrul parlamentului. Pentru a preveni dispersia excesiva a acestor tendinte, care poate avea repercusiuni negative asupra actiunii parlamentare, in unele tari este fixat numarul minim de parlamentari necesar pentru constituirea unui grup[2].
Pentru buna functionare a parlamentului nu este suficienta doar constituirea organelor mentionate, ci este necesara si stabilirea cadrului de lucru.
Forma de lucru a parlamentului, pe durata legislaturii sale este sesiunea.
In cadrul sesiunii, reunirea efectiva a parlamentului se face in sedinte, potrivit unui program de lucru adoptat.
In ceea ce priveste modul de organizare a sesiunilor, parlamentul insusi, in baza independentei sale, isi fixeaza perioadele de exercitare efectiva a functiilor ce-i revin. Sesiunile pot fi:
ordinare, adica, predeterminate pentru perioada fiecarui an
extraordinare, adica, neprevazute printr-un program, care se convoaca in situatii deosebite, la cererea sefului de stat, a guvernului, a presedintelui camerei sau a unui anumit numar de deputati.
Mentionam ca exista si o alta conceptie cu privire la forma de lucru a parlamentului, si anume aceea de a considera parlamentul permanent in functiune, fara nici o limita de durata, bineinteles, pe timpul mandatului. Dispare astfel distinctia dintre legislatura (mandat) - perioada de timp pentru care este ales Parlamentul si sesiune - perioada in care parlamentul se intruneste in sedinte. Ex. Danemarca.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |