 |  |
|
Din analiza prevederilor constitutionale si a principiilor generale ale dreptului public, rezulta ca Guvernul actioneaza in deplinatatea competentei sale pentru realizarea atributiilor ce ii revin, controlul parlamentar exercitandu-se doar in limita prevederilor constitutionale si numai prin folosirea cailor si procedurilor pe care Constitutia le pune la dispozitia Parlamentului.
"Parlamentul nu se poate substitui competentei Guvernului, nici nu are dreptul sa emita "avize" ori sa acorde "viza de control preventiv" cu privire la actele efectuate de Guvern."
Desi "legiferarea ramane imputernicirea primordiala a Parlamentului", controlul efectuat de Parlament reprezinta una din laturile cele mai importante ale activitatii parlamentare.
Cu privire la natura acestui control, asa cum arata autorii francezi Pierre Avril si Jean Giguel, "termenul de control desemneaza activitatile politice ale adunarilor, spre deosebire de activitatea lor legislativa, si acopera o mare diversitate de operatiuni care merg de la punerea in joc a responsabilitatii Guvernului, pana la activitati pur informative."
Fundamentul conceptual al controlului parlamentar trebuie cautat in faptul ca Parlamentul este "organul suprem reprezentativ al poporului". El primeste exercitiul puterii ce apartine natiunii, fapt care ii da legitimitatea de a supraveghea modul de infaptuire a politicii statului de catre Guvern, incat acesta sa corespunda aspiratiilor majoritatii poporului.
Mijloacele de control puse la dispozitia Parlamentului difera, dupa cum ne aflam intr-un regim parlamentar clasic sau un regim prezidential, intemeiat pe separatia rigida a puterilor. Intr-un asemenea sistem, chiar daca Parlamentul nu are posibilitatea de a rasturna Guvernul, el dispune de alte parghii care ii eficientizeaza controlul.
Un important mijloc de control parlamentar il consituie responsabilitatea Guvernului fata de Parlament. Punerea in joc a raspunderii Guvernului se poate infaptui fie din initiativa Guvernului, fie a Parlamentului, prin initierea unei motiuni de cenzura.
Profesorul I. Deleanu identifica printre procedurile si mijloacele de control parlamentar,care sunt susceptibile a fi finalizate printr-o sanctiune acceptarea de catre Parlament a programului de guvernare si acordarea votului de incredere, interpelarea, motiunea de cenzura si angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau asupra unui proiect de lege.
Interesanta este clasificarea pe care o face un autor de drept constitutional referitor la functiile Parlamentului, in functie de continutul atributiilor acestuia. In cadrul celor sase puncte identificate, printre care, in cadrul aceleiasi functii se numara alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale si district, controlul parlamentar, autorul include raspunderea Guvernului in cadrul primei functii, si nu in sfera controlului parlamentar.
Aceeasi tratare a raspunderii politice a Guvernului in afara controlului parlamentar este realizata si de alt autor , care identifica ca mijloace de control obligatia Guvernului de a informa Parlamentul si controlul prin intrebari, interpelari si anchete, tratand distinct problematica raspunderii Guvernului de cea a controlului parlamentar. Nu mai putin insa autorul le trateaza in cadrul aceleiasi sectiuni. Faptul ca Parlamentul acorda votul de investitura nu afecteaza cu nimic continutul si sfera controlului parlamentar ulterior, caci Parlamentul nu isi insuseste programul Guvernului, ci doar il accepta in principiu.
Victor Duculescu, Constanta Calinoiu, Georgeta Duculescu, Constitutia Romaniei - comentata si adnotata, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p. 330
Ioan Muraru, Drept constitutional
si institutii politice, Ed. Pro
I. Muraru, Drept constitutional si institutii politice, Ed. Actami, Bucuresti, 1997.Autorul, pe criteriul atributiilor Parlamentului identifica urmatoarele functii:a)functia legislativa; b)stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice; c)alegerea,formarea,avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale; d)controlul parlamentar; e)conducerea in politica externa; f)organizarea si functionarea proprie.Controlul parlamentar, la randul sau este structurat pe sase puncte :1.controlul exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte, programme ;2.controlul exercitat prin comisiile parlamentare ;3.controlul exercitat prin intrebari si interpelari ;4.dreptul deputatilor si senatorilor de a cere si obtine informatiile necesare ;5.controlul exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor ;6.controlul exercitat prin Avocatul Poporului.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |