Criterii privind alegerea drumurilor functie de caracteristicile navei , raza de actiune, viteza navei, starea de incarcare a navei

Criterii privind alegerea drumurilor functie de caracteristicile navei , raza de actiune, viteza navei, starea de incarcare a navei

Navigatia in apropierea coastei si indeosebi in treceri dificile impune un studiu amanuntit al conditiilor specifice ale zonei, folosind o documentatie nautica completa si recenta. Pe baza acestui studiu se procedeaza apoi la trasarea drumului pe care nava trebuie sa-l urmeze; dupa plecarea din port sau dupa aterizarea in zona costiera, in cazul unei traversade, conducerea navei se asigura astfel incat nava sa fie mentinuta continuu pe drumul trasat deasupra fundului.

Navigatia in apropierea coastei impune cunoasterea temeinica a sectorului in care se naviga, deoarece unul dintre cele mai frecvente accidente de navigatie il constituie esuarea navei. Pentru a cunoaste caracteristicile zonei de navigatie, trebuie ca ofiterul de punte sa studieze toate documentele ce concura la desfasurarea unei navigatii in conditii de securitate deplina.

Principalele documente ce trebuiesc studiate sunt:

- Harti oceanice - zone intinse ale oceanelor pentru traversade;

- Harti generale de navigatie - zone maritime intinse, pentru studiul drumului navei si uneori pentru tinerea la zi a navigatiei la larg sau in apropierea coastei, cand sunt lipsite de pericole;

- Harti costiere de drum - utilizate pentru tinerea navigatiei la zi;

- Harti costiere speciale - utilizate unde navigatia este dificila datorita unor pericole hidrografice deosebite;

- Planurile - reprezinta o zona in detaliu (rada, portul).

Selectionarea hartilor se realizeaza cu ajutorul catalogului de harti in functie de index, numar si nume. Dupa selectarea hartii necesare, se verifica data ultimelor corectii si daca este cazul se fac corecturile dupa ultimele avize de navigatie.

Avizele de navigatie sunt transmise prin radio sau publicatii, zilnic, saptamanal sau anual si contin date despre infiintarea/desfiintarea unor repere de navigatie, modificarea caracteristicilor acestora, aparitia unor pericole de navigatie, corectii pentru nemedrii (pentru pozitia minelor marine).

Cartile pilot si suplimentele acestora vor fi studiate pentru zona respectiva de navigatie; ele contin detalii referitoare la recunoasterea coastelor, a reperelor de navigatie, la adancimi, curenti si anomalii magnetice.

Cartea farurilor contine detalii privind farurile, listate dupa numarul de ordine, nume, coordonate geografice, caracteristicile luminii si culoarea, intensitatea luminoasa, sectoare de vizibilitate, perioada si descrierea constructiei.

Studiul drumului se efectueaza de catre comandantul navei si ofiterii care concura la serviciul de cart, sub conducerea comandantului. In trasarea drumului trebuie sa se tina cont de configuratia coastei si modul de recunoastere a ei, repere de navigatie, adancimi, pericole de navigatie si posibilitatile de evitare ale acestora, conditiile hidrometeorologice.

Studiul si trasarea drumului: Studiul drumului costier, inainte de plecarea navei din port sau anterior aterizarii la coasta, la traversade oceanice, se efectueaza folosind documentatia nautica cea mai recenta a zonei. Studiul cartilor pilot, in partile care privesc zona costiera de parcurs, a suplimentelor lor, a avizelor catre navigatori si a cartilor farurilor trebuie sa urmareasca o verificare atenta a hartilor din zona si o completare a continutului acestora. Corecturile ce rezulta ca necesare sau completarile de informatii obtinute din consultarea acestor documente se inscriu in harti.

Trasarea preliminara a drumului: Drumul navei se traseaza paralel cu coasta cand acesta urmeaza linia coastei. Acolo unde reducerea vizibilitatii constituie un fenomen frecvent in zona se recomanda ca drumul sa fie trasat usor divergent, pentru a preveni apropierea navei de coasta sau de pericolele de navigatie.

De-a lungul coastelor cu un contur neregulat, drumul se traseaza astfel ca sa treaca la o distanta de siguranta de punctele cele mai proeminente, evitandu-se insa prelungirea nejustificata a distantei de parcurs.

Distanta fata de coasta si pericolele de navigatie trebuie luata astfel incat sa existe o siguranta de navigatie, chiar in cazul unei derive de curent sau de vant si chiar in cazul aparitiei erorilor de navigatie in determinarea pozitiei navei.

Drumul in raport cu coasta se alege astfel ca sa se asigure posibilitatea observarii reperelor de navigatie pentru determinare continua si precisa a pozitiei navei, chiar daca prin aceasta se cauzeaza o oarecare prelungire a distantei de parcurs. Criteriul navigatiei trebuie sa primeze, adoptand intotdeauna solutii rezonabile.

Distanta fata de coasta se stabileste functie de o serie de criterii, dintre care cele mai principale sunt conditiile hidrometeorologice predominante in zona, felul coastei, pescajul navei si adancimea apei, posibilitatile oferite pentru determinarea pozitiei navei, viteza navei. De-a lungul coastelor cu vanturi puternice de la larg se evita apropierea excesiva de coasta. In cazul nostru, cand coasta este inalta si adancimile mari, se poate apropia pana la distanta de 7 mile (mile marine) de punctele proeminente ale acesteia. Daca coasta este joasa si adancimea apei in apropiere este mica, se va avea in vedere ca nava sa nu treaca de izobata de 10 brate (functie de pescajul navei se alege izobata). Deasemenea se recomanda evitarea suprafetelor albe de pe harta in zonele cu adancime relativ redusa. In acest caz este de preferat o trasare a drumului paralel cu liniile batimetrice, respectanduse adancimile.

Punctele de schimbare de drum le stabilim in vederea unor repere de navigatie, care sa permita controlul pozitiei navei si al momentului executarii manevrei. De regula in zona costiera se cauta ca schimbarile de drum sa se efectueze in momentul observarii la travers a unuia dintre reperele principale. Pe fiecare drum din harta sa se inscrie distanta parcursa masurata pe harta intre punctele de schimbare de drum. Se traseaza bataia fiecarui far printrun arc de cerc cu centrul in farul respectiv, de raza egala cu bataia acestuia calculata pentru inaltimea ochiului observatorului de pe puntea de comanda. Se determina R_p in care farul trebuie sa apara in vedere. Odata cu trasarea drumului navei se calculeaza si declinatia magnetica pentru anul in curs, ce se noteaza cu creionul in interiorul fiecarei roze magnetice. Se stabilesc din timp zonele de refugiu si ancorare in caz de pericol, pentru zonele in care se naviga. Se stabileste din timp "Passage Plan", ce contine punctele de schimbare de drum in coordonate (notate pe harta), ce ulterior vor fi introduse in memoria receptorului GPS de la bordul navei.

Dupa trasarea preliminara a drumului, ofiterul cu navigatia trebuie sa calculeze cu precizie: lungimea fiecarui drum partial, durata de mars pe acest drum in functie de viteza de deplasare stabilita si ora aproximativa de sosire in punctul de schimbare a drumului;

- Corectia totala a compasului magnetic pentru fiecare drum partial si deriva probabila de curent si vant.

- Orele aproximative de sosire in punctele de aterizare in locurile de stationare la ancora sau in locurile de ambarcare a pilotului

-Elementele curentilor de maree

- Corectiile din adancime, din porturi, locuri de ancoraj, (pase in functie de stadiul de desfasurare a mareei). Aceste corectii se vor calcula pentru orele si zilele cand se presupune ca nava se va afla in punctele respective.