QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente transporturi

Deversoarele put (palnie, inelare)



Deversoarele put (palnie, inelare


Deversoarele put (sau palnie, sau inelare) sunt deversoare amplasate in afara corpului barajului, frontul lor deversant fiind realizat sub forma unei palnii circulare. Debitul evacuat este condus spre aval printr-un put vertical sau inclinat, racordat cu o galerie orizontala.

Acest tip de deversor se adopta cand deversarea peste corpul barajului nu este admisa, fiind uneori chiar periculoasa (barajele din materiale locale), iar morfologia amplasamentului face dificila inscrierea unui descarcator canal.



Deversorul put este format din: palnia deversorului, zona de racordare, putul si galeria de evacuare (figura 4.18 si 4.19).

Palnia deversorului este circulara cu raza R = 8 - 12 m, sectiunea transversala putand fi sub forma unui profil practic sau a unui prag lat, (figura 4.18). In primul caz raza este mai mica cu pana la 25 %, dar coeficientul de debit este mai mare, iar in al doilea caz inaltimea este cu 30 - 40 % mai mica. Profilul practic se adopta de obicei in cazul in care palnia se realizeaza ca o constructie aeriana (chiar sub forma de turn). Solutia cu prag lat este mai indicata atunci cand palnia este ingropata in teren (mai ales cand in amplasament exista o terasa favorabila) si in cazul in care deversorul este prevazut cu stavile (pot fi realizate pile mai lungi si amplasate mecanismele de manevrare a stavilelor). La accesul apei in palnie, componenta tangentiala a vitezei produce o miscare elicoidala, care reduce capacitatea de evacuare. Pentru uniformizarea debitului specific si diminuarea miscarii elicoidale se prevad in palnie nervuri, iar in exterior ziduri de ghidaj sau de legatura cu versantii.

Zona de racord face trecerea de la diametrul sectiunii finale a palniei la diametrul curent al putului. Forma sa este tronconica, lungimea stabilindu-se functie de valorile celor doua diametre, evitandu-se desprinderea curentului de camasuiala.

Putul si galeria de evacuare au o sectiune circulara cu diametrul D, curgerea in ele facandu-se sub presiune. Raza cotului trebuie sa fie  Rc ≥(3-5)D , pentru a preveni contractia curentului si blocarea cu plutitori. Pentru a elimina vibratiile si socurile provocate de accelerarea vitezelor (care provoaca vid partial si dauneaza camasuielii putului si constructiei in ansamblu) este necesara aerarea zonelor depresionare prin tubatii de aeraj. Galeria de evacuare utilizeaza in foarte multe cazuri fosta galerie de deviere a apelor din perioada constructiei barajului si numai in situatii speciale se realizeaza o galerie proprie descarcatorului.

Calculul hidraulic al unui deversor put urmareste in primul rand determinarea debitului evacuat. Se foloseste formula :

iar m = 0,36 pentru deversoare cu profil practic (creasta normala) si m = 0,46 pentru cele cu prag lat (creasta lata). Din formula (4.16) se pot deduce Q, R sau H cand se cunosc celelalte doua elemente. In al doilea rand se traseaza profilul transversal al palniei, care urmareste intradosul lamei in cadere libera de la un deversor cu muchie ascutita. In sfarsit, este necesar sa se calculeze si diametrul putului si galeriei de evacuare. Curgerea in acestea facandu-se sub presiune, din aplicarea relatiei lui Bernoulli pe suprafetele libere amonte si aval se obtine conditia



in care H* este sarcina galeriei, pierderea de sarcina liniara, iar suma pierderilor de sarcina locale (zona de racord tronconica, cot, debusarea in aval). Folosind pentru acestea formulele cunoscute :


(A, B constante) se obtine ecuatia

care permite determinarea diametrului D.




Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }