COMPONENTELE ALE PATRIMONIULUI TURISTIC NATURAL

Romania - tara "carpato-danubiano-pontica" - este definita, din punctul de vedere al patrimoniului natural, prin cele trei elemente de referinta de importanta europeana (2/3 din Muntii Carpati, 38% din lungimea Dunarii si 244 km de litoral la Marea Neagra), dar toate celelalte componente (clima, vegetatia, fauna, rezervatiile) contribuie la crearea unor conditii favorabile practicarii diferitelor forme de turism.

1. Relieful

Element esential al patrimoniului turistic, relieful nu este doar variat, ci si armonios distribuit. Este asezat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati, dealuri si podisuri, cel mai jos de campii, vaile raurilor si Delta Dunarii.

Relieful montan atrage atat prin ineditul peisajului, cat si prin prezenta unor forme de relief variate (relief glaciar, carstic, vulcanic etc.).

Astfel pot constitui atractii turistice:

-piscurile inalte (Moldoveanu - 2544 m si Negoiu - 2535 m, din Muntii Fagaras - Carpatii Meridionali);

-cheile si defileele (Cheile Bicazului, Cheile Turzii, Cheile Nerei, Cheile Crivadei, Cheile Butii, Cheile Carasului, Cheile Oltului, Cheile Ialomitei, Defileul Jiului, Defileul Dambovicioarei, Defileul Dunarii, Defileul Cavnicului);

- stanci cu forme ciudate (Babele si Sfinxul din Muntii Bucegi, Cojoacele Babei Dochia si Ostenii lui Traian din Masivul Ceahlau, Babele la Sfat, Sfinxul Batroacei, Tigaile Ciucasului din Muntii Ciucas, Pietrele Doamnei din Muntii Rarau);

-pesterile (Pestera Closani - 433 m altitudine, cu lacuri, fauna cavernicola, Pestera Bulba cu valurile ei de cristal, Pestera Sura Mare , Pestera Cioclovina Uscats, Sistemul Ponorici Cioclovina cu Apa, Pestera Comarnic, Pestera Vantului - cea mai lunga din Romania, Pestera Dambovicioara, Pestera Muierilor - vestita pentru concretitudinele sale calcaroase - ,,Altarul", ,,Orga", Sala minunilor" - Pestera Scarisoara - cea mai mare pestera de gheata din Romania , Pestera Ursilor - unicat in randul pesterilor amenajate pentru turism, are o lungime de 1 km si se desfasoara pe doua nivele: unul interior, lung de 521 m, rezervatie stiintifica si unul superior, fosil, amenajat pentru turism, cu lungimea de 488 m, cu trei galerii: galeria ursilor, galeria Emil Racovita si galeria Lumanarilor);

-monumente ale naturii (Vulcanii Noroiosi - in zona Buzaului, pe o suprafata de 30 ha, Calcarele de la Cisnadioara, Cetatile Ponorului, Dealul cu Melci, Focul Viu din Andriesul de Jos - emanatii de gaze care tasnesc din crapaturile scoartei terestre, aprinzandu-se spontan si formand flacari de 30-50 cm, Grota miresei, Muntele de sare din Slanic);

-Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief, are trei brate (Sulina, Sfantu Gheorghe si Chilia), dintre care doar unul navigabil - Sulina, cele mai inalte suprafete din delta - grindurile marine.

Relieful permite nu numai practicarea diferitelor forme de turism (drumetie, alpinism, speoturism, turism de odihna si recreere), ci se constitue suport pentru celelalte elemente de patrimoniu natural (hidrologie, vegetatie, fauna etc.).

Clima

In ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental moderat, diferentiat in trei etaje de clima:

-unul montan, racoros (2-6 °C) cu precipitatii abundente;

-unul de dealuri, mai cald (6-10 °C media anuala) cu precipitatii mai reduse, dar suficiente pentru vegetatia forestiera;

-unul de campie, care cuprinde si zona dealurilor mici, cu medii termice ridicate (10-11 °C).

Clima, ca element al patrimoniului turistic natural, contribuie la crearea ambiantei favorabile desfasurarii calatoriilor prin:

-valorile de temperatura inregistrate;

-umiditatea aerului;

-regimul eolian si pluviometric;

-nebulozitatea atmosferei.

Clima poate constitui in acelasi timp si motiv special de deplasare , in calitatea sa de factor de cura:

-bioclimat excitant de campie si litoral;

-bioclimat sedativ-indiferent, dealuri si podisuri pana la 700 m;

-bioclimat tonico-stimulent la altitudini de peste 800 m pana la 2000 m.

In consecinta, clima constitue o conditie de baza pentru practicarea diferitelor forme de turism:

-sporturile de iarna (care pot fi practicate doar in conditiile existentei unui strat de zapada de o anumita consistenta), schi, snowboard, sarituri cu schiurile, alte sporturi extreme;

-cura heliomarina (pe litoral)

-climatoterapia.

3. Hidrografia

Hidrografia sporeste atractivitatea zonelor, dar constituie in acelasi timp si atractie turistica, favorizand practicarea turismului de sfarsit de saptamana, de pescuit, cura heliomarina, de practicare a sporturilor nautice, a pescuitului sportiv sau de tratament.

Dunarea, este cel mai important fluviu din Europa, constituind o importanta resursa pentru practicarea unor forme de turism (turismul de croaziera, turism sportiv).

Apele curgatoare ale Romaniei sunt dispuse radial, majoritatea avand izvoarele in Carpati. Cele mai importante rauri interioare din Romania sunt: Mures, Olt, Prut, Siret, Ialomita, Somes, Arges, Jiu, Buzau.

Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (numeroase tipuri genetice) raspandite in toate unitatile majore de relief, si prin lacuri antropice, de asemenea in toate unitatile de relief, construite pentru valorificarea potentialului hidroenergetic, pentru alimentare cu apa, irigatii, piscicultura si agrement, ocupand 1,1 % din teritoriul Romaniei.

Cele mai importante pentru turism sunt:

v    Lacurile terapeutice:

din Campia Romana: Balta Alba, Lacul Sarat

de pe litoral: Techirghiol, Mangalia

din masivele de sare: Lacu Ursu - Sovata

v    Lacuri glaciare

- in Fagaras: Podragul Mare, Balea

- in Retezat : Bucura, Zanoaga

- in Parang : Galcescu

v    Lac in crater vulcanic :

Lacul Sfanta Ana - in judetul Harghita - singurul de acest fel din Europa

v    Lacuri de baraj natural :

Lacu Rosu in judetul Harghita.

Apele minerale si termominerale din Romania prezinta o mare complexitate si diversitate sub aspect mineralogic, termic, fizico-chimic.

Zona Carpatilor Orientali, prin bogatia izvoarelor de ape minerale descoperite acolo, este zona unde au aparut primele statiuni balneare. Se estimeaza ca in aceasta zona exista 1500 de izvoare minerale, a caror compozitie chimica este foarte variata; acest lucru si faptul ca pot fi captate usor ( izvoare captate sau aduse la suprafata) explica aparitia si dezvoltarea timpurie a acestor statiuni balneare.

Marea Neagra constituie o atractie turistica atat prin litoralul sau, cu o plaja orientata spre est si sud-est, cu coborare in mare in panta lina cu latime 50-500 m (Mamaia), cat si prin apa de mare care permite practicarea unor cure heliomarine, bai de mare, talazoterapie etc.

4. Vegetatia

Vegetatia constituie o atractie turistica in sine, constituie o componenta esentiala pentru cercetare, pentru vizitare parcurilor si rezervatiilor naturale (turismul stiintific), dar in acelasi timp sporeste si atractivitatea celorlalte componente ale potentialului turistic, prezentand interes deosebit pentru turismul de recreere si odihna.

Ca factor natural de cura, plantele medicinale sunt din ce in ce mai solicitate atat in fabricarea unor medicamente, cat si in cure externe cu bai de plante.

Vegetatia este conditionata de relief si de elemente pedo-climatice, intalnindu-se o dispunere etajata a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de paduri de conifere (indeosebi molid), paduri de amestec (fag, brad si molid) si paduri de fag. Pe culmile mai inalte se afla pajisti alpine si tufisuri de jneapan, ienupar, afin, merisor si altele. In regiunile de deal si podis, se intalnesc paduri de foioase in care predomina fagul, goronul sau stejarul; pe dealurile joase si campiile inalte, adesea, principalele specii care alcatuiesc padurile sunt cerul si garnita. Vegetatia de stepa si de silvostepa, care ocupa zonele cu deficit de umiditate din Podisul Dobrogei, Campia Romana, Podisul Moldovei, Campia Banatului si Crisanei, a fost, in cea mai mare parte, inlocuita prin culturi agricole.

5. Fauna

Din punct de vedere turistic, fauna prezinta importanta cinergetica, estetica si stiintifica.

Fauna Romaniei a fost si este inca una dintre cele mai bogate si variate din Europa, continand specii rare sau chiar unice pe continent (circa 3600 de specii).

Exista o stransa legatura intre zonele de vegetatie (care ofera adapost si hrana) si repartitia teritoriala a faunei:

- zona stepei si a silvostepei: rozatoare (iepurele, popandaul, harciogul, orbetele, etc.), pasari (dropia, potarnichea, prepelita, etc.)

- paduri de foiase: animale (mistretul, viezurele, lupul, vulpea, iepurele, caprioara, veverita), pasari (ciocanitoarea, cinteza);

- padurile de munte: animale de interes cinegetic (ursul, cerbul, etc.), alte animale (rasul), pasari (cocosul de munte, gainusa de alun, etc.)

- zona alpina: capra-neagra;

- Delta Dunarii: mamifere (vidra, nurca, iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica), broaste testoase, reptile, pasari (starcul,cormoranul mic, vulturul plesuv, pelicanul, pescarusul, etc.)

Fauna acvatica se diferentiaza si ea tot in functie de altitudine:

-altitudini inalte - ape de munte: pastravul;

-altitudini medii: cleanul, mreana si crabul catre Dunare

-Dunarea, Delta Dunarii: crapul, carasul, stiuca, platica, salaul si mandria Deltei Dunarii: sturionii (morunul, nisetrul, pastruga, cega), care traiesc numai in bazinele Marii Negre si Marii Caspice. In Marea Neagra se gasesc: scrumbii albastre, calcan si pesti mai mici ca: hamsiile, stavrizii, guvizii etc.

Pescuitul intens si cresterea poluarii (la care s-a adaugat si braconajul in ultimii ani) au diminuat semnificativ cantitatea de peste in ultimele doua decenii. Extinderea zonelor populate au redus libertatea de miscare a animalelor si resurselor de vanatoare au scazut cu 10-20% in ultimii ani.

Prin fondul cinegetic si piscicol, fauna reprezinta principala atractie pentru turismul de pescuit si vanatoare, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin existenta unor specii rare, endemice sau pe cale de disparitie, prezinta un interes deosebit pentru turismul stiintific.

6. Arii protejate

Ariile protejate prezinta atat o importanta cognitiv - stiintifica baza a turismului profesional si de cunoastere, cat si una estetica, constituind element de atractivitate.

Romania are un capital natural foarte divers, existenta unor elemente naturale de valoare exceptionala, rare si originare (forme de relief, plante, animale declarate monumente ale naturii) a impus de-a lungul timpului luarea unor masuri de protectie a naturii, prin organizarea unor arii protejate, sub forma parcurilor nationale si naturale si a rezervatiilor.