Judetul covasna

Judetul COVASNA

Informatii generale

Asezare

In partea centrala a Romaniei, in zona interna a arcului carpatic.

Vecini

La nord: Judetul Harghita, la nord est: Judetul Bacau, la est: Judetul Vrancea, la sud-est: Judetul Buzau, la sud-vest: Judetul Brasov.

Suprafata

3.710 km2 (respectiv 1,6% din teritoriul tarii).

Populatie

232.000 locuitori.

Orase

Sfantu Gheorghe, resedinta de judet, cu 67.000 locuitori, pe malul Oltului, la poalele masivului Baraolt. Alte orase: Baraolt, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc.

Relieful

Corespunde sectorului nord-estic al depresiunei Barsei, si este predominant muntos (60%), cuprinzand Muntii Bodoc si Baraolt (in sud), o mare parte din Muntii Intorsurii si Bretcu (in est) si prelungiri ale Muntilor Harghita de sud (in nord), Nemira, Vrancea, Buzau, Persani, Siriului (in sud). Regiunea mai joasa de 400 - 600 m are depresiuni si culoare tectonice.

Clima

Este moderata, cu veri relativ calde si ierni geroase, cu vantul local Nemira ce produce viscole, cu inversiuni termice frecvente in anotimpul rece. Temperatura medie in ianuarie este de -2 - -100C iar in iulie 7 - 200C.

Cursurile de apa

Sunt reprezentate de Olt la vest si Raul Negru, afluentul acestuia pe stanga, cu alti afluenti: Tirlungul, Zagonul in sud, Casinul in nord, iar ca o caracteristica a zonei sunt izvoarele cu ape minerale, renumite pentru efectele lor curative: Malnas, Bodoc, Bixad.

Obiective turistice

Pesteri

Pestera Puciosului (langa Balvanyos, in Masivul Puciosu), cu emanatii puternice de hidrogen sulfurat si bioxid de carbon, rezultat al activitatii vulcanice care a avut loc in urma cu un milion de ani. Aceste gaze sunt foarte nocive atat pentru om cat si pentru animale. In apropiere se afla un loc denumit "Cimitirul pasarilor". Alte pesteri: Pestera 9 (in Cheile Varghisului), cu perle de caverna si ceramica neolitica, Pestera de la Turia, cu emanatii de sulf.

Vai si chei

Valea Iadului in Turia, pe versantul estic al Muntilor Bodoc, la sud de soseaua Bixad-Targu Secuiesc, rezervatie naturala interesanta prin prezenta numeroaselor izvoare minerale carbogazoase si a mofetelor (emanatii de bioxid de carbon, semne ale activitatii post-vulcanice din acesti munti). Cheile Varghisului (in estul Persanilor pe o lungime de 3 km), in apropierea lor gasindu-se pesteri si o rezervatie de narcise.

Rezervatii si monumente ale naturii

Mestecanisul de la Reci, rezervatie botanica, in lunca Raului Negru. Siluetele mestecenilor se inalta pe un teren nisipos (dune de nisip) unde oamenii de stiinta au descoperit specii vegetale si animale rare. La originalitatea acestei paduri contribuie si numeroasele lacuri formate in aceasta zona, apreciate de catre pescarii de toate varstele.

Statiuni turistice

Covasna (la 31 km de Sfantu Gheorghe si 60 km de Brasov), statiune balneoclimaterica permanenta, de renume international, (la 550 - 600 m altitudine, la poalele versantului vestic al Muntilor Bretcului). Mineralizarile din perioada post-vulcanica au inzestrat- o cu izvoare, namol mineral si mofete (emanatii de bioxid de carbon). Izvoarele de ape minerale au debite foarte mari (exista peste 1.500 de astfel de izvoare). O deosebita valoare terapeutica o au mofetele, raspandite pe o suprafata de 40 ha. Are un climat de depresiune intramontana, cu veri racoroase si ierni reci. Aerul este bogat in ioni negativi. Printre instalatiile de tratament de care dispune se numara si cele pentru mofete, cele pentru bai calde cu ape carbogazoase, buvete pentru cura interna cu ape minerale, cele pentru aerosoli si inhalatii, impachetari cu parafina. De asemenea, mai beneficiaza de un spital cu profil cardiologic si doua sanatorii pentru copii (tratamentul sechelelor de reumatism cardiovascular si sechelelor de hepatita). Aici se pot vizita ruinele cetatii dacice de pe Dealul Zanelor si ciudata rezervatie geologica "Balta dracului" (in centru orasului), declarata monument al naturii, fiind o emanatie de gaz mofetic care a interceptat o panza freatica. Caile de acces sunt: feroviare - gara Covasna pe linia Sfantu Gheorghe - Bretcu, rutiere - DN 11, Brasov - Bacau cu abatere la Reci, DN 10 Sfantu Gheorghe - Targu Secuiesc prin Reci. Balvanyos la 67 km de Sfantu Gheorghe si 81 km de Brasov), statiune balneoclimaterica permanenta, pe versantul estic al Muntilor Bodoc (775 - 800 m altitudine). Dintre numeroasele instalatii de tratament amintim: instalatii pentru mofete, instalatii pentru bai calde cu apa minerala carbogazoasa in vane si bazine, instalatii pentru bai de plante, bazine in aer liber cu apa minerala carbogazoasa. Se pot face excursii la ruinele Cetatii Paganilor (sec. X - XIII), sau la interesantele pesteri din apropiere (cu emanatii concentrate de acid carbonic si hidrogen sulfurat). Caile de acces sunt: feroviare - gara Targu Secuiesc pe linia Sfantu Gheorghe - Bretcu, apoi cu mijloace auto pana in statiune, rutiere - DN 12 de la Brasov sau Miercurea Ciuc, pana la Bixad, apoi soseaua locala. Alte statiuni: Valcele, statiune balneoclimaterica sezoniera, in Masivul Baraolt (la 695 m altitudine, la 12 km de Sfantu Gheorghe si la 25 km de Brasov), Sugag, statiune balneoclimaterica sezoniera, la 750 m altitudine, la 9 km vest de Sfantu Gheorghe, Bodoc, statiune balneoclimaterica permanenta, la 550 m altitudine, la 15 km nord de Sfantu Gheorghe, Biborteni, statiune balneoclimaterica sezoniera, la 490 m altitudine, la 45 km nord-vest de Sfantu Gheorghe, Ozunca Bai, statiune balneoclimaterica sezoniera, la 750 m altitudine, la 12 km vest de Malnas, Malnas Bai, statiune balneoclimaterica, pe Valea Oltului, in aval de defileul de la Tusnad, la 565 m.

Vestigii istorice

Cetatea de la Ilieni (sec. XV), constructie din piatra ce poate fi admirata si astazi, "Cetatea Zanelor" din Covasna, azi ruinele cetatii dacice din sec. I i.Hr. - I d.Hr., Cetatea Taraneasca din Aita Mare (sec. XVI), "Cetatea Paganilor" din Balvanyos (sec. XIII), astazi doar ruine, Castrul roman de la Bodoc (sec. II), astazi doar ruine, "Cetatea Herecz" de la Bodoc (sec. XIII), astazi doar ruine, Castelul "Miko" din Olteni, Castelul "Kalnoky" din Miclosoara (sec. XVI), construit in stilul Renasterii.

Edificii religioase

Biserica romano catolica-Ghelinta, ne retine atentia prin vechimea sa (1245), stilul arhitectonic (romanic tarziu) si valoarea picturilor murale din interior executate in 1330. Biserica fortificata de la Biborteni (sec. XV), pictata in stilul Renasterii italiene, detine fragmente de fresca originale. Alte edificii religioase: Biserica reformata de la Sfantu Gheorghe (sec. XIV - XV), Biserica cetate de la Ghidfalau (sec. XIII), constrita in stil romanic, Biserica fortificata de la Olteni (sec. XV), Biserica fortificata de la Baraolt (1569), Biserica din Aita Mare (1520 - 1541).