Judetul suceava

Judetul SUCEAVA

Informatii Generale

Asezare:  In partea de nord a Romaniei, in nord-vestul Moldovei, se suprapune unui tinut in care relieful se imbina intr-o intocmire armonioasa si o desavarsita implinire.

Vecini:  La est: Judetele Botosani si Iasi, la sud: Judetele Neamt, Harghita si Mures, la vest: Judetele Maramures si Bistrita-Nasaud, la nord: Ucraina.

Suprafata:  8.553 km2 (respectiv 3,6 % din teritoriul tarii).

Populatie:  710.000 locuitori.

Orase

Suceava, resedinta de judet, cu 117.000 locuitori, pe malul drept al raului cu acelasi nume, pe calea unor importante drumuri comerciale care legau Europa Centrala si de Nord cu Marea Neagra, cu aspect placut si interesant, un important obiectiv turistic prin vechile monumente ce amintesc de glorioasa cetate de scaun a domnilor Moldovei, cu frumuseti naturale calme si subtile, in tinuturi pline defarmec si traditii - Tara Dornelor -in zonele de pescuit si vanatoare - Valea Putnei, Valea Moldovei, in masivele Rarau si Giumalau, un urias muzeu de istorie, cu minunate manastiri in Bucovina, adevarate bijuterii de arhitectura feudala moldoveneasca-Voronet,Humor, Moldovita. Alte orase: Campulung Moldovenesc, Falticeni, Gura Humorului, Radauti, Siret, Solca, Vatra Dornei.

Relieful

Este de o neasemuita frumusete, se desfasoara intrepte largi ce scad de la vest la est, purtand fiecare darurile naturii. Apartine prin excelenta regiunii de munte - mai mult de jumatate din teritoriul judetului(grupa nordica si partial centrala a Carpatilor Orientali, reprezentati de Obcinele Bucovine (cu altitudinide 1.483 m, fermecatoare prelungiri ale muntilor ce inchid intre culmile lor domoale depresiuni pitoresti-"Tara Dornelor", cu izvoare de ape carbogazoase si mofete utilizate terapeutic, cu sate frumoasece detin un valoros fond etnografic si agroturistic),Rarau, Giumalau (cu altitudini de 1.653 m si 1.887 m, zvacniri de stanci semete stand de veghe unui peisaj linistit), Stanisoara (flancurile nordice, roci sedimentare), Bistritei (roci cristaline), Bargaului, Tibaului, Caliman (cu vf. Pietrosu de 2.100 m, roci vulcanice), si de deal, la est, intre Obcine si vaile Moldovei si Siretului - Podisul Sucevei (cu altitudinide 460 m, cu caracter de poduri largi, structurale, pe care se produc alunecari si surpari de teren, Subcarpatii Neamtului fiind reprezentati prin Culmea Plesu), intercalata aparand Depresiunea intracarpatica Vatra Dornei, drenata de raul Bistrita.

Clima

Are un caracter continental, cu variatii mari ale elementelor climatice, in functie de relief, cu precipitatii neuniforme si vanturi din directia predominanta vest,nord-vest.

Cursurile de apa

Cuprind Siretul, la granita cu Botosani, Suceava, Moldova(jumatatea superioara a cursului), Bistrita (cursul superior).

Obiective turistice

Munti

Muntii Rarau si Giumalau, masive muntoase apropiate intre ele, la nord de valea Bistritei, acolo unde acest rau face primul mare cot taind in curmezis zona cristalina a Carpatilor Rasariteni. Inaltimea moderata pe care o au (1.653 m in Rarau si 1.857 m in Giumalau), atractivitatea peisajelor (relief carstic,rezervatii geologice si forestiere), multimea potecilor cu pante line si a plaiurilor domoale sunt conditii care au favorizat dezvoltarea drumetiilor de munte. Raraul est un fel de simbol turistic al Bucovinei despre care Geo Bogza scria: "In alte locuri pot fi munti mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul, aici Raraul reprezinta dimensiunea fundamentala a lumii, latura cosmica a vietii si a istoriei". Muntii Calimani, cel mai grandios complex vulcanic din Carpatii Romanesti (cu vf. Petrosul Calimanilor, de 2.102 m) si cei mai tineri munti din tara noastra. In cadrul lor s-a infiintat o rezervatie complexa care are ca scop ocrotirea peisajului, a florei si a faunei apline, reprezentate prin numeroase specii rare (floarea de colt, zimbrul, cocosul de munte, urs, ras, lup, cerbul carpatic).

Vai si chei

Valea si Cheile Bistritei, avandu-si izvoarele in Muntii Rodnei, aceasta nestemata a Carpatilor romanesti formeaza o vale cu adevarat pitoreasca. In cuprinsul zonei montane se remarca sectorul cel mai impresionant, atat prin ingustimea vaii (de la 150 m la20 m), cat si prin adancimea vaii fata de muntii inconjuratori (de la 900 m la peste 1.100 m fata de Muntii Giumalau sau Rarau). Acest sector ingust, mumit Cheile Zugrenilor (sau Bistritei) se afla la 20km distanta de Vatra Dornei si formeaza o rezervatie geologico-geomorfologica (160 ha). Spectacolul oferit de natura in aceste locuri (stanci cu forme bizare,"simfonia" apelor in lupta cu duritatea rocilor) justifica numeroasele legende legate de stravechiul drum al plutelor. Valea Superioara a Moldovei strabate Obcinele Bucovinei longitudinal. In aval de Breaza, raul capata adesea infatisarea de chei. Cheile Moara Dracului, rezervatie geologico - morfologica din Muntii Rarau, impresionante prin inaltimea peretilor. Cheile Lucavei, in Muntii Calimani, cu izvoare sulfuroase si floare de colt.

Rezervatii si monumente ale naturii

Pietrele Doamnei (la 14 km de Campulung Moldovenesc), in mijlocul frumoaselor privelisti ale Raraului se inalta spectaculos si enigmatic aceste "turnuri gotice" formate din calcare apline. Peisajul salbatic, formele bizare ale stancilor au invaluit aceste locuri in aburul misterios al legendelor. Inalte de 70 m, Pietrele Doamnei se afla la 1634 m altitudine,la mica distanta de cabana Rarau. Impreuna cu zona inconjuratoare formeaza o rezervatie complexa (890ha) care atrage an de an numerosi iubitori ai naturii: Codrul secular de la Slatioara, rezervatie forestiera pe versantul de est al Masivului Rarau (intre 800 si1320 m altitudine), unul dintre cei mai vechi din Romania si din Europa, unele exemplare atingand o vechime de 350 - 400 ani. Principalele specii arborescente sunt molidul, bradul, fagul. Poiana Stampei (la 18 km sud-vest de Vatra Dornei), rezervatie floristica reprezentata printr-un complex de tinoave dezvoltate pe traseele si lunca raului Dorna. Pe langa o flora intereasanta (turistii pot intalni o planta carnivora, monument al naturii, (denumita "Roua cerului"). Namolul de aici este cunoscut pentru eficacitatea terapeutica. Fanetele seculare de la Bosanci Frumoasa (la 9km de Suceava), revervatie floristica in care se pastreaza o vegetatie complexa, de stepa uscata si umeda de mlastina. Aici cresc numeroase plante originare din Asia, neintalnite in alta parte a Europei. Padurea Valea Putnei (la 26 km de Vatra Dornei), rezervatie forestiera, sub varful Giumalau, cu fauna bogata. Poiana Tibaului, rezervatie geologica, la confluenta Vaii Tibaului cu Valea Bistritei Aurii, formata din pereti abrupti de circa 75 m inaltime, cu aspect impunator, care imprima peisajului un farmec deosebit. Todirescu, rezervatie floristica, langa Codrul Secular de la Slatioara, unde vara, pajistile inflorite formeaza un splendid covor natural. Doisprezece Apostoli (la 14 km de Vatra Dornei), rezervatie geologica in partea de nord-vest a Muntilor Calimani; "Apostolii" sunt stanci inalte de 8- 12 m, o adevarata galerie de "figuri".

Statiuni

Vatra Dornei (la 112 km distanta de Suceava la 42km de Campulung Moldovenesc), una dintre cele mai pitoresti statiuni balneare din Romania,(la o altitudinede 800 m, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna), intr-o frumoasa depresiune tectono-vulvanica din Carpatii Orientali, denumita si "Tara Dornelor". Este inconjurata de munti acoperiti cu bogate paduri de conifere si foioase: Giumalau si Rarau, Bistrita (la est), zidul vulcanic al muntilor Calimani (la sud) si Culmea Suhardului (in nord). Aceasta amplasare impune un climat sub alpin bland, tonic si stimulent. Este ferita de vanturi puternice, atmosfera fiind bogata in aerosoli si esente volatile de brad. Temperatura medie anuala este de 5,2C (media lunii iulie fiind de 15C, iar a lunii ianuarie de -6C). Numarul zilelor cu zapada se ridica la peste 120 pe an, fapt deosebit de important pentru practicarea sporturilor de iarna, Vatra Dornei fiind un centru de insemnatate nationala din acest punct de vedere. Asezare veche (legenda spune ca numele i l-a dat Dragos Voda in amintirea unei frumoase pastorite intalnite pe aceste meleaguri). Vatra Dornei este mentionata ca asezare la finele sec. XVI si ca stabiliment balnear din 1845. In cadrul statiunii se efectueaza numeroase proceduri terapeutice, avand la dispozitie o gama diversa de instalatii: pentru bai cu apa minerala incalzita, pentru impachetari cu namol, pentru fizioterapie, pneumoterapie, mofete, buvete cu apa minerala, sauna, sali de gimnastica medicala. Aceasta "Perla a Bucovinei" ofera un cadru propice drumetiei, fiind un punct de plecare in excursii in Muntii Ousoru, Calimani, Pietrosu Bistritei,Giumalau. Imprejurimile ofera conditii si pentru vanatoare. Caile de acces sunt: feroviare - gara Vatra Dornei Bai, pe liniile Bucuresti - Suceava - Vatra Dornei sau Cluj Napoca - Ilva Mica - Suceava, rutiere- DN 17 de la Suceava, DN 17 A de la Radauti, DN18 de la Sighetu Marmatiei. Campulung Moldovenesc (la 69 km sud-vest de Suceava), statiune climaterica (la 630 m altitudine),intr-un splendid decor, bioclimat stimulator demunte, si punct de plecare in excursii in Masivul Rarau. Dorna Candrenilor, centru turistic si localitate cu izvoare minerale.

Vestigii istorice

Cetatea de scaun de la Suceava, situata in partea de rasarit a orasului, pe un platou inalt, avand opozitie dominanta. Cetatea a fost construita in sec. XIV de Petru Musat, dezvoltata si intarita de Alexandru cel Bun si mai tarziu de Stefan cel Mare, care a transformat-o intr-un bastion de aparare a tarii impotriva atacurilor dusmane. Astazi pot fi admirate masivele ziduri, o parte din turnuri si ruinele constructiilor interioare. Hanul Domnesc de la Suceava, una dintre cele mai vechi cladiri laice din Moldova, construita pe la inceputul sec. XVII. Numele de "Han Domnesc" provine de la faptul ca, vreme indelungata, cladirea a servit drept loc de intalnire si de petrecere a fiilor de domni intorsi de la vanatoare facute in codri desi ai Sucevei. Astazi gazduieste Muzeul de arta populara a Bucovinei.

Edificii religioase

Manastirile din Bucovina - Voronet, Humor, Moldovita, Sucevita si Arbore - cu zidurile exterioare ale bisericilor pictate in culori vii, naturale, picturi care par paginile unei carti deschise. Valoarea artistica a acestora este comparata de istoricii de arta cu operele murale ale bisericilor San Marco din Venetia sau ale celei din Orvietto. Caracterul uman, puterea de expresie si nobletea figurilor atrag admiratia unanima, fiecare turist venit aici fiind fermecat de prospetimea originala a culorilor frescelor care au strabatut intemperiile aproape o jumatate de mileniu. Secretul vechilor maestri moldoveni ce preparau culorile si procedele care au asigurat picturilor o rezistenta incredibila, a ramas pana astazi necunoscut. Un adevarat pelerinaj de turisti, arhitecti, critici de arta si fotografi din toata lumea se indreapta spre aceste capodopere, a caror valoare artistica este unica in lume. Manastirea Voronet (la 39 km de Suceava la 47 km de Gura Humorului), denumita si "Capela Sixtina a Estului" este o lume de povesti, pictata pe un petec de cer. Ctitorie din 1488 a voievodului Moldovei, Stefan cel Mare, biserica manastirii, acest "juvaer al Bucovinei" a fost construit in stil moldovenesc de epoca, picturile datand din timpul lui Petru Rares(1547). Lumina zilei da culorilor si mai ales celebrului "albastru de Voronet" o transparenta unica, ce a devenit astazi o expresie care defineste o culoare specific romaneasca. "S-a mai coborat cerul si pe alti pereti pictati ai lumii, dar numai Voronetul a ramas atat de proaspat si de stralucitor, imprastiind in jurul lui acea vraja din care nu te poti desprinde". Arta bizantina a primit aici fantezia pictorilor moldoveni: ingerii au chipul frumos al moldovencelor, arhanghelii vestesc din bucium, nu din trambite, cei purtati in rai sunt infasurati in stergare moldovenesti. Manastirea Moldovita (la 94 km de Suceava la 36 km de Gura Humorului), ctitorie a lui Petru Rares din 1532, cu pictura murala din 1537. Este cea mai mare dintre bisericile ridicate in perioada de inflorire a stilului moldovenesc. Alaturi de cea a Voronetului, pictura Moldovitei reprezinta cel mai valoros ansamblu ramas din vremea lui Petru Rares. Mai bine pastrata decat oriunde, scena "Asediul Constantinopolului" impresioneaza prin forta si dramatism, exprimand patriotismul si grija pentru soarta tarii. In "Casa domneasca" din interiorul manastirii este amenajat un mic muzeu de arta feudala ingrijit de maicile de la manastire. Manastirea Humor (la 41 km de Suceava si la 6 km de Gura Humorului), construita in 1530 de marele logofat Teodor Bubuiog, cu ajutorul lui Petru Rares. Spre deosebire de celelalte biserici, cea de azi nu are turla, iar pridvorul este deschis. Pictura dateaza din 1535. Manastirea Arbore (la 32 km nord-vest de Suceava la 37 km de Gura Humorului), construita in 1503 de dregatorul Luca Arbore, inmormantat aici. Pictura a fost realizata in 1541 de Dragos Coman, predominand verdele, un verde proaspat, luminos si bogat in nuante. Manastirea Sucevita (la 52 km de Suceava si la 6 km de Gura Humorului), ridicata intre 1582 - 1584 de fratii Gheorghe si Ieremia Movila, incheie seria marilor realizari arhitectonice cu picturi exterioare construite in sec. XVI. Este o manastire fortificata, inconjurata de un zid inalt, strajuit de turnuri de aparare. A fost zugravita de mesterii moldoveni Ion si Sofronie care si-au dovedit talentul lor inegalabil. Culoarea predominanta este verde, in diversele lui nuante. Fiecare turist care ajunge in Bucovina are impresia ca s-au desfundat si petele cu nestemate ale Orientului si au trecut in pensula zugravului, iar de acolo in lumea vie a nordului Moldovei. Manastirea Putna, ridicata intre 1466 - 1469,intr-o perioada de glorie si liniste, este prima ctitorie fortificata a lui Stefan cel Mare, destinata a fi necropola a familiei domnitorului si a urmasilor sai, pana la Petru Rares. Putna a traversat, timp de peste 5 veacuri, cutremure, incendii si devastari, singura constructie care se pastreaza din sec. XV fiind "Turnul tezaurului". In incinta manastirii se afla mormantul lui Stefan cel Mare. De asemenea, manastirea este renumita pentru tezaurul sau de broderii, tesaturi, manuscrise, argintarie si obiecte de cult. Manastirea Dragomirna, ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca, din 1602, cu incinta fortificata, care acopera in intregime turla. Astazi este un valoros muzeu. Manastirea Bogdana din Radauti, cea mai veche biserica din Moldova, ctitorie a voievodului Bogdan I din 1365. Aici se afla mormintele primilor domitori ai Moldovei. Manastirea Zamca din Suceava, cel mai important edificiu religios construit de armenii din Suceava in 1606, sub forma unei manastiri-cetate. Manastirea Probota de la Dolhasca (la 64 km de Suceava la 31 km de Falticeni), construita de Petru Rares, care este inmormantat aici, impreuna cu sotia sa, in 1530. Azi mai pastreaza fresce originale din 1532. Manastirea Rasca (la 18 km de Falticeni), ridicata in 1542 de Petru Rares. Aici a fost surghiunit in 1840 Mihail Kogalniceanu de domitorul Mihail Sturza. Manastirea Slatina (la 25 km de Falticeni), ctitoried in 1561 a lui Alexandru Lapusneanu. Biserica Mirauti din Suceava, cea mai veche biserica din oras (1375 - 1391), primul sediu al mitropoliei Moldovei. Aici a fost uns ca domn Stefan cel Mare. Forma de azi se datoreste constructiei dintre 1898 - 1901, care urmeaza insa planurile vechii biserici. Biserica "Sfantu Gheorghe" din Suceava, important monument de arhitectura moldoveneasca medievala, ctitorie a voievozilor Bogdan cel Orb si Stefanita (1514 - 1522). Constructia, zvelta si supla, are valoroase fresce interioare si interesante ornamentatii exterioare. Biserica din lemn de la Putna (la 33 km deRadauti), ctitorie a lui Dragos Voda din 1346, cu refaceri in 1468. Biserica "Sfantu Dumitru" din Suceava, ctitorie a lui Petru Rares din 1535, langa care se afla un turn zidit in 1561 de Alexandru Lapusneanu. Are sculptata stema Moldovei: capul de bour. Biserica din Reuseni de la Udresti (la 15 km sud estde Suceava), constructie inceputa in timpul lui Stefan cel Mare in 1503. Biserica Alba din Baia (la 9 km sud-vest de Falticeni),ridicata de Stefan cel Mare in urma victoriei reputate aici asupra lui Matei Corvin in 1467. Biserica romano catolica Baia, zidita in 1410 prin grija sotiei lui Alexandru cel Bun, Doamna Margareta, astazi doar ruine. Chilia lui Daniil Sihastru (la 1,5 km de Putna),sec. XV. Legenda spune ca domnitorul Stefan cel Mare se sfatuia adesea cu sihastrul Daniil.

Edificii culturale

Muzeul lemnului din Campulung Moldovenesc, infiintat in 1936 detine peste 15.000 de exponate din lemn, artistic executate, care ne intorc in universul vechilor ocupatii ale locuitorilor din zona, Muzeul National al Bucovinei din Suceava, cu arheologie, istorie, arta, etnografie, stiintele naturii. Alte edificii culturale: Muzeul etnografic de la Solca, Galeria oamenilor de seama din Falticeni, Muzeul apelor din Falticeni, Casa memoriala "Ciprian Porumbescu" din satul care ii poarta numele(la 25 km de Suceava, pe DN 17), in amintirea marelui muzician, autor al primei operete romanesti, Casa memoriala "Nicolae Labis" de la Malini (la 10 km de Falticeni).

Etnografie

Fondul etnografic si folcloric al judetului Suceava pune in evidenta talentul si sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogatia elementelor etnografice este evidenta in Tara Dornelor unde se mai pastreaza si astazi vechile ocupatii si obiceiuri, precum si un port popular autentic,lucrat cu o neintrecuta maiestrie artistica, exprimata in alcatuirea modelelor si imbinarea culorilor. Cateva dintre asezarile cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Radauti)renumit centru de ceramica neagra, lustruita cu piatra, tehnica preluata de la geto-daci si care dovedeste continuitatea populatiei autohtone in regiune, Dorna,cu arhitectura specific bucovineana cu frumoase decoratii exterioare, avand motive florale sau geometrice, Ciocanesti (la 22 km de la Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici, Cacica, un important centru ceramic, Vama (confectionarea cojoacelor,pieptarelor), Fundu Moldovei (centru de constructie a instrumentelor populare si de prelucrare artistica a lemnului), Carlibaba (port popular si tesaturi de interior),Arbore (scoarte si stergare).