Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
METODA I.N.C.D.P.M. DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA LOCURILE DE MUNCA
1. INTRODUCERE
Punctul de plecare in optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale intr-un sistem il constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv. Indiferent ca este vorba de un loc de munca, un atelier sau o intreprindere, o asemenea analiza permite ierarhizarea riscurilor in functie de dimensiunea lor si alocarea eficienta a resurselor pentru masurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman.
Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru intregul sistem analizat (loc de munca).
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja in standardele europene (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) si sta la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practica. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat in Romania dupa standardul european amintit, in cap. 6, precizeaza ca "factorii ce trebuie luati in considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii;
b) Gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii.'
Obligativitatea evaluarii riscurilor la locurile de munca in tara noastra decurge din legislatia actuala in domeniu, care a fost armonizata cu legislatia Uniunii Europene privind sanatatea si securitatea in munca. Art. 11 din Normele generale de protectie a muncii, preluand paragraful 2 pct. b art. 6 din Directiva-cadru 391/89/CEE, prevede: "Angajatorul are urmatoarele obligatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca: b) sa evalueze riscurile pentru sanatatea si securitatea angajatilor, in vederea stabilirii masurilor de prevenire ; angajatorul trebuie sa dispuna evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru toate locurile de munca
Indeplinirea efectiva a acestei obligatii se face de catre personalul din compartimentele de protectie a muncii, cu sprijinul institutiilor de specialitate sau a persoanelor fizice autorizate.
De asemenea, art. 31 din Normele generale de protectie a muncii stabileste ca prima atributie a personalului din cadrul serviciilor de securitate a muncii evaluarea riscurilor: "a) sa asigure evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile de munca si sa stabileasca nivelul de risc, precum si sa reevalueze riscurile ori de cate ori sunt modificate conditiile de munca si sa propuna masurile de prevenire corespunzatoare, ce vor alcatui programul anual de protectie a muncii; evaluarea riscurilor presupune identificarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala si stabilirea nivelului de risc pe loc de munca si unitate
Pentru facilitarea indeplinirii acestei obligatii legale a angajatorilor a fost conceputa in cadrul I.N.C.D.P.M. o metoda de evaluare a riscurilor la locurile de munca, prezentata in cele ce urmeaza.
Metoda a fost avizata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in anul 1993 si experimentata pana in prezent in majoritatea ramurilor industriale, aducandu-i-se permanent imbunatatiri.
2. DESCRIEREA METODEI
2.1. Scop si finalitate
Metoda propusa are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc pentru un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, pe baza analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator (FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de munca.
Fisa locului de munca astfel intocmita constituie baza fundamentarii programului de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca, sectorul, sectia sau intreprinderea analizata.
Principiul metodei
Esenta metodei consta in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul de risc.
2.3. Utilizatori potentiali
Metoda poate fi utilizata atat in faza de conceptie si proiectare a locurilor de munca, cat si in faza de exploatare. Aplicarea ei necesita insa echipe complexe formate din persoane specializate atat in securitatea muncii, cat si in tehnologia analizata (evaluatori + tehnologi).
In prima situatie, metoda constituie un instrument util si necesar pentru proiectanti in vederea integrarii principiilor si masurilor de securitate a muncii in conceptia si proiectarea sistemelor de munca.
In faza de exploatare, metoda este utila personalului de la compartimentele de protectie a muncii din intreprinderi pentru indeplinirea urmatoarelor atributii: analiza pe o baza stiintifica a starii de securitate a muncii la fiecare loc de munca si fundamentarea riguroasa a programelor de prevenire.
2.4. Etapele metodei
Metoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii:
- definirea sistemului de analizat (loc de munca);
- identificarea factorilor de risc din sistem;
- evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala;
- ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire;
- propunerea masurilor de prevenire.
2.5. Instrumente de lucru utilizate
Etapele necesare pentru evaluarea securitatii muncii intr-un sistem, descrise anterior, se realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru:
- Lista de identificare a factorilor de risc;
- Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
- Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor;
- Grila de evaluare a riscurilor;
- Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
- Fisa locului de munca - document centralizator;
- Fisa de masuri propuse.
Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare.
l Lista de identificare a factorilor de risc (ANEXA 1) este un formular care cuprinde, intr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca).
l Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman (ANEXA 2) este un instrument ajutator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in raport cu structura anatomofunctionala a orgaganismului si gravitatea minima - maxima generica a consecintei.
l Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman (ANEXA 3) este o grila de clasificare a consecintelor in clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
In ceea ce priveste clasele de probabilitate, in urma experimentarilor s-a optat in forma finala a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel incat in locul intervalelor precizate de acesta s-au luat in considerare urmatoarele:
- clasa 1 de probabilitate: frecventa evenimentului peste 10 ani;
- clasa 2: frecventa de producere: o data la 5 -10 ani;
- clasa 3: o data la 2 - 5 ani;
- clasa 4: o data la 1 - 2 ani;
- clasa 5: o data la 1 an - 1 luna;
- clasa 6: o data la mai putin de o luna.
l Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4) cuprinde pe linie clasele de gravitate, iar pe coloane - clasele de probabilitate. Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate - frecventa de aparitie.
l Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (ANEXA 5), construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde cele 7 niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc, si de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate; in zona centrala a formularului sunt prezentate explicit toate cuplurile gravitate - probabilitate aferente nivelurilor de risc.
l Fisa de evaluare a locului de munca (ANEXA 6) este documentul centralizator al tuturor operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala si cuprinde:
- date de identificare a locului de munca: unitatea, sectia, locul de munca;
- date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, functie;
- componentele generice ale sistemului de munca;
- nominalizarea factorilor de risc identificati;
- explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificati (descriere, parametri si caracteristici functionale);
- consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc;
- clasa de gravitate si probabilitate previzionata;
- nivelul de risc.
l Fisa de masuri propuse (ANEXA 7) este un formular pentru centralizarea masurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul securitatii muncii.
3. APLICAREA METODEI
3.1. Procedura de lucru
Constituirea echipei de analiza si evaluare
Primul pas in aplicarea metodei il reprezinta constituirea echipei de analiza si evaluare. Aceasta va cuprinde specialisti in domeniul securitatii muncii si tehnologi, buni cunoscatori ai proceselor de munca analizate.
Inainte de inceperea activitatii, membrii echipei trebuie sa cunoasca in detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate si procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesara o minima documentare prealabila asupra locurilor de munca si proceselor tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate.
Dupa constituirea echipei de analiza si evaluare, respectiv dupa insusirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
Descrierea sistemului de analizat
In aceasta etapa se efectueaza o analiza detaliata a locului de munca, urmarind:
- identificarea si descrierea componentelor sistemului si modului sau de functionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, masinile si utilajele folosite - parametri si caracteristici functionale;
- precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in sistem (pe baza fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent etc.);
- descrierea conditiilor de mediu existente;
- precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente.
Informatiile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele intreprinderii (fisa tehnologica, cartile tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului, caiete de sarcini, buletine de analiza a factorilor de mediu, norme, standarde si instructiuni de securitate a muncii). O sursa complementara de informatii pentru definirea sistemului o constituie discutiile cu lucratorii de la locul de munca analizat.
Identificarea factorilor de risc din sistem
In aceasta etapa se stabileste pentru fiecare componenta a sistemului de munca evaluat (loc de munca), in baza listei prestabilite (ANEXA 1) ce disfunctii poate prezenta, in toate situatiile previzibile si probabile de functionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este necesara simularea functionarii sistemului si deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiza verbala cu tehnologul, in cazul unor locuri de munca relativ putin periculoase, in care disfunctiile accidentogene (sau generatoare de imbolnaviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare pe computer.
Indiferent de solutia adoptata, metodele de lucru sunt observarea directa si deductia logica.
In cazul factorilor de risc obiectivi (generati de mijloacele de productie sau mediul de munca), identificarea lor este relativ usoara, cunoscandu-se parametrii si caracteristicile functionale ale masinilor, utilajelor, instalatiilor, proprietatile fizico-chimice ale materiilor si materialelor utilizate, sau buletinele de analiza a conditiilor de mediu.
Referitor la executant, operatia este mult mai dificila si implica un grad ridicat de nedeterminare. Pe cat posibil, se analizeaza toate erorile previzibile si probabile ale acestuia in raport cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si actiunilor sale gresite, si impactul lor asupra propriei sale securitati si asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenti de sarcina de munca se realizeaza, pe de o parte, prin analiza conformitatii dintre continutul sau si capacitatea de munca a executantului caruia ii este atribuita, iar pe de alta parte, prin precizarea eventualelor operatii, reguli de munca, procedee de lucru gresite.
Factorii de risc identificati se inscriu in FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA (ANEXA 6), unde se mai specifica, in aceeasi etapa, si forma lor concreta de manifestare: descrierea acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza respectivul factor.
Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecintelor posibile ale actiunii factorilor de risc se utilizeaza lista din ANEXA 2. Gravitatea consecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza grilei din ANEXA 3. Informatii importante pentru aprecierea cat mai exacta a gravitatii consecintelor posibile se obtin din statisticile accidentelor de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la locuri de munca similare.
Pentru determinarea frecventei consecintelor posibile se foloseste scala din ANEXA 3. Incadrarea in clasele de probabilitate se face dupa ce se stabilesc, pe baza statistica sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, saptamanal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transforma ulterior in frecvente exprimate prin numar de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obtinut in urma procedurilor anterioare se identifica in Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4) si se inscrie in Fisa locului de munca (ANEXA 6). Cu ajutorul scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc in parte. Se obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea stabilirii unei prioritati a masurilor de prevenire si protectie, functie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munca se calculeaza ca o medie ponderata a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificati. Pentru ca rezultatul obtinut sa reflecte cat mai exact posibil realitatea, se utilizeaza ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.
In acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai mare. Se elimina astfel posibilitatea ca efectul de compensare intre extreme, pe care il implica orice medie statistica, sa mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este urmatoarea:
, in care:
Nr = nivelul de risc global pe loc de munca;
ri = rangul factorului de risc "i';
Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc "i';
n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca.
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate, construita pe principiul invers proportionalitatii nivelurilor de risc si securitate.
Atat nivelul de risc global, cat si nivelul de securitate se inscriu in Fisa locului de munca (ANEXA 6).
In cazul evaluarii unor macrosisteme (sector, sectie, intreprindere), se calculeaza media ponderata a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de munca analizat din componenta macrosistemului (locurile de munca analoge se considera ca un singur loc de munca), pentru a se obtine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/sectia/sectorul sau intreprinderea investigata - Ng:
,
unde:
rp = rangul locului de munca "p' (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului);
n = numarul de locuri de munca analizate;
Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munca "p'.
Stabilirea masurilor de prevenire
Pentru stabilirea masurilor necesare imbunatatirii nivelului de securitate a sistemului de munca analizat se impune luarea in considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii in ordinea:
7 - 1 daca se opereaza cu nivelurile de risc;
1 - 7 daca se opereaza cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se tine seama de ordinea ierarhica generica a masurilor de prevenire, respectiv:
- masuri de prevenire intrinseca;
- masuri de protectie colectiva;
- masuri de protectie individuala.
Masurile propuse se inscriu in formularul FISA DE MASURI DE PREVENIRE PROPUSE (ANEXA 7).
Aplicarea metodei se incheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument neformalizat, care trebuie sa contina, clar si succint, urmatoarele:
- modul de desfasurare a analizei;
- persoanele implicate;
- rezultatele evaluarii, respectiv fisele locurilor de munca cu nivelurile de risc;
- interpretarea rezultatelor evaluarii;
- fisele de masuri de prevenire.
3.2. Conditii de aplicare
Pentru ca aplicarea metodei sa conduca la cele mai relevante rezultate, prima conditie este ca sistemul ce urmeaza sa fie analizat sa fie un loc de munca, bine definit sub aspectul scopului si elementelor sale. In acest mod se limiteaza numarul si tipul de interrelationari potentiale ce urmeaza sa fie investigate, si implicit factorii de risc de luat in considerare.
O alta conditie deosebit de importanta este existenta unei echipe de evaluare, complexa si multidisciplinara, care sa includa specialisti in securitatea muncii, proiectanti, tehnologi, ergonomi, medici specialisti in medicina muncii etc., corespunzator naturii variate a elementelor sistemelor de munca, dar si a factorilor de risc. Conducatorul echipei trebuie sa fie specialistul in securitatea muncii, al carui rol principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalti evaluatori, in sensul subordonarii si integrarii criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmarit prin analiza: evaluarea securitatii muncii.
Un avantaj al metodei propuse este faptul ca aplicarea sa nu este limitata de conditia existentei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizata in toate etapele legate de viata unui sistem de munca sau a unui element al acestuia: conceptia si proiectarea, realizarea fizica, constituirea si intrarea in functiune, desfasurarea procesului de munca.
3.3. Consideratii privind utilizarea tehnicii de calcul automate
in aplicarea metodei si gestiunea computerizata a riscurilor
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar si pentru un sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru in cadrul acestei metode este relativ laborioasa. De aceea, atat la evaluarea, cat si pentru gestionarea riscurilor la locurile de munca se recomanda utilizarea tehnicii de calcul automate.
a) In timpul evaluarii propriu-zise, se pot realiza computerizat:
- bancile de date privind durata de viata a echipamentelor tehnice, timpul de functionare, numarul de persoane expuse, timpul de expunere, respectiv statistica accidentelor de munca si bolilor profesionale produse si utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acuratete clasele de probabilitate;
- calculul automat al nivelurilor de risc partiale si al nivelului de risc global pe loc de munca, sector de activitate, intreprindere.
b) Gestiunea computerizata a riscurilor presupune realizarea unor banci de date complete si actualizabile permanent, cuprinzand datele din fisele de risc si de masuri pentru toate locurile de munca evaluate din unitate. In acest mod, in fiecare moment se poate cunoaste si corecta conform ultimei evaluari situatia exacta a riscurilor existente, a dimensiunii acestora, a masurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a raspunderilor si competentelor pentru respectivele masuri.
ANEXA 1
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A. |
EXECUTANT |
|
|
ACTIUNI GRESITE |
|
|
|
Executare defectuoasa de operatii |
|
- comenzi |
|
|
- manevre |
|
|
- pozitionari |
|
|
- fixari |
|
|
- asamblari |
|
|
- reglaje |
|
|
- utilizare gresita a mijloacelor de protectie etc. |
|
|
|
Nesincronizari de operatii |
|
- intarzieri |
|
|
- devansari |
|
|
|
Efectuare de operatii neprevazute prin sarcina de munca |
|
- pornirea echipamentelor tehnice |
|
|
- intreruperea functionarii echipamentelor tehnice |
|
|
- alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide energetice etc.) |
|
|
- deplasari, stationari in zone periculoase |
|
|
- deplasari cu pericol de cadere: - de la acelasi nivel: prin dezechilibrare; alunecare; impiedicare de la inaltime: prin pasire in gol; prin dezechilibrare; prin alunecare |
|
|
|
Comunicari accidentogene |
|
OMISIUNI |
|
|
|
Omiterea unor operatii |
|
|
Neutilizarea mijloacelor de protectie |
B. |
SARCINA DE MUNCA |
|
|
CONTINUT NECORESPUNZATOR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU CERINTELE DE SECURITATE |
|
|
|
Operatii, reguli, procedee gresite |
|
|
Absenta unor operatii |
|
|
Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor) |
|
SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATA IN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI |
|
|
|
Solicitare fizica: - efort static - pozitii de lucru fortate sau vicioase - efort dinamic |
|
|
Solicitare psihica: - ritm de munca mare - decizii dificile in timp scurt - operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc. - monotonia muncii |
ANEXA 1 - continuare
C. |
MIJLOACE DE PRODUCTIE |
||
|
FACTORI DE RISC MECANIC |
||
|
|
Miscari periculoase |
|
|
|
|
Miscari functionale ale echipamentelor tehnice: - organe de masini in miscare - curgeri de fluide - deplasari ale mijloacelor de transport etc. |
|
|
|
Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor |
|
|
|
Deplasari sub efectul gravitatiei: alunecare; rostogolire; rulare pe roti; rasturnare; cadere libera; scurgere libera; deversare; surpare, prabusire; scufundare |
|
|
|
Deplasari sub efectul propulsiei: - proiectare de corpuri sau particule - deviere de la traiectoria normala - balans - recul - socuri excesive - jet, eruptie |
|
|
Suprafete sau contururi periculoase: intepatoare; taioase; alunecoase; abrazive; adezive |
|
|
|
Recipiente sub presiune |
|
|
|
Vibratii excesive ale echipamentelor tehnice |
|
|
FACTORI DE RISC TERMIC |
||
|
|
Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor |
|
|
|
Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor |
|
|
|
Flacari, flame |
|
|
FACTORI DE RISC ELECTRIC |
||
|
|
Curentul electric: - atingere directa - atingere indirecta - tensiune de pas |
|
|
FACTORI DE RISC CHIMIC |
||
|
|
Substante toxice |
|
|
|
Substante caustice |
|
|
|
Substante inflamabile |
|
|
|
Substante explozive |
|
|
|
Substante cancerigene |
|
|
FACTORI DE RISC BIOLOGIC |
||
|
|
Culturi sau preparate cu microorganisme: bacterii; virusuri; richetii; spirochete; ciuperci; protozoare |
|
|
|
Plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare) |
|
|
|
Animale periculoase (exemplu: serpi veninosi) |
ANEXA 1 - continuare
D. |
MEDIU DE MUNCA |
||
|
FACTORI DE RISC FIZIC |
||
|
|
Temperatura aerului: ridicata; scazuta |
|
|
|
Umiditatea aerului: ridicata; scazuta |
|
|
|
Curenti de aer |
|
|
|
Presiunea aerului: ridicata; scazuta |
|
|
|
Aeroionizarea aerului |
|
|
|
Suprapresiune in adancimea apelor |
|
|
|
Zgomot |
|
|
|
Ultrasunete |
|
|
|
Vibratii |
|
|
|
Iluminat: - nivel de iluminare scazut - stralucire - palpaire |
|
|
|
Radiatii |
|
|
|
|
Electromagnetice: - infrarosii - ultraviolete - microunde - de frecventa inalta - de frecventa medie - de frecventa joasa - laser |
|
|
|
Ionizante: alfa; beta; gamma |
|
|
Potential electrostatic |
|
|
|
Calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, surpari, prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme etc.) |
|
|
|
Pulberi pneumoconiogene |
|
|
FACTORI DE RISC CHIMIC |
||
|
|
Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici |
|
|
|
Pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi |
|
|
FACTORI DE RISC BIOLOGIC |
||
|
|
Microorganisme in suspensie in aer: bacterii; virusuri; richetii; spirochete; ciuperci; protozoare etc. |
|
|
CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI - subteran - acvatic - subacvatic - mlastinos - aerian - cosmic etc. |
ANEXA 2
LISTA DE CONSECINTE POSIBILE
ALE ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
(leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman)
Nr. crt. |
CONSECINTE POSIBILE |
LOCALIZAREA CONSECINTELOR |
|||||||||||||||||||||||||||||
Cutie craniana |
Cutie toracica |
Abdomen |
Tegument |
Aparat respirator |
Aparat cardiovascular |
Aparat digestiv |
Aparat renal |
Sistem osteoarticular |
Sistem muscular |
Organe de simt |
Sistem nervos |
Multipla |
|||||||||||||||||||
Coloana vertebrala |
Membru superior |
Membru inferior |
Ochi |
Nas |
Ureche |
||||||||||||||||||||||||||
Brat Antebrat |
Palma Degete |
Coapsa Gamba |
Picior |
Interna |
Externa |
||||||||||||||||||||||||||
D |
S |
D |
S |
||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||
|
Plaga - taietura - intepatura |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
||||||||
|
Contuzie |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
||||||||
|
Entorsa |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
||||||||
|
Strivire |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
||||||||
|
Fractura |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
x |
|
|
|
x |
||||||||
|
Arsura - termica - chimica |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
||||||||
|
Amputatie |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
||||||||
|
Leziuni ale organelor interne |
|
|
x |
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
x |
||||||||
|
Electrocutare |
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
||||||||
|
Asfixie |
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||
|
Intoxicatie - acuta - cronica |
|
|
|
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x x |
x x |
||||||||
|
Dermatoza |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||
|
Pneumoconioza |
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||
|
Imbolnaviri respiratorii cronice provocate de |
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||
ANEXA 2 - continuare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
pulberi organice si substante toxice iritante (emfizem pulmonar, bronsita etc.) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Astm bronsic, rinita vasomotorie |
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute (soc, colaps caloric, degeraturi) |
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
Hipoacuzie, surditate de perceptie |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
Cecitate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
Tumori maligne, cancer profesional |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
Artroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
x |
|
Boala de vibratii |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
|
|
Tromboflebita |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
x |
|
Laringite cronice, nodulii cantaretilor |
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Astenopatie acomodativa, agravarea miopiei existente |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
Cataracta |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
Conjuctivite si keratoconjunctivite |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
Electrooftalmie |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
Boala de iradiere |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
ANEXA 2 - continuare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Imbolnaviri datorate compresiunilor si decompresiunilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
Boli infectioase si parazitare |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
Nevroze de coordonare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
Sindrom cerebroastenic si tulburari de termoreglare (datorita undelor electromagnetice de inalta frecventa) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
Afectiuni psihice |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
Alte consecinte |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sursa: Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
ANEXA 3
SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII CONSECINTELOR ACTIUNII FACTORILOR DE RISC
CLASE DE GRAVITATE |
GRAVITATEA CONSECINTELOR |
|
CONSECINTE |
||
|
NEGLIJABILE |
consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca pre-vizibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare fara tratament) |
|
MICI |
consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3 - 45 zile care necesita tratament medical |
|
MEDII |
consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila intre 45 - 180 zile care necesita tratament medical si prin spitalizare |
|
MARI |
consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de minimum 50 %, individul putand sa presteze o activitate profesionala (invaliditate de gradul III) |
|
GRAVE |
consecinte ireversibile cu pierdere de 100 % a capacitatii de munca, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere si de orientare spatiala (invaliditate de gradul II) |
|
FOARTE GRAVE |
consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de munca, de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala (invaliditate de gradul I) |
|
MAXIME |
deces |
CLASE DE PROBABILITATE |
PROBABILITATEA CONSECINTELOR |
|
EVENIMENTE |
||
|
EXTREM DE RARE |
Frecventa probabila de producere a consecintelor extrem de mica P > 10 ani |
|
FOARTE RARE |
Frecventa probabila de producere a consecintelor foarte mica 5 ani < P < 10 ani |
|
RARE |
Frecventa probabila de producere a consecintelor mica 2 ani < P < 5 ani |
|
PUTIN FRECVENTE |
Frecventa probabila de producere a consecintelor medie 1 an < P < 2 ani |
|
FRECVENTE |
Frecventa probabila de producere a consecintelor mare 1 luna < P < 1 an |
|
FOARTE FRECVENTE |
Frecventa probabila de producere a consecintelor foarte mare P < 1 luna |
Sursa pentru partea a 2-a scalei(clasele de probabilitate): adaptare dupa CEI-812/1985.
ANEXA 4
G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R
COMBINATIE INTRE GRAVITATEA CONSECINTELOR SI
PROBABILITATEA PRODUCERII LOR
CLASE DE PROBABILITATE |
|||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
EXTREM DE RAR |
FOARTE RAR |
RAR |
PUTIN FRECVENT |
FRECVENT |
FOARTE FRECVENT |
|||||
CLASE DE GRAVITATE |
CONSECINTE |
P > 10 ani |
5 ani < P < 10 ani |
2 ani < P < 5 ani |
1 an < P < 2 ani |
1 luna < P < 1 an |
P < 1 luna |
||||
|
MAXIME |
DECES |
|
|
|
|
|
|
|||
|
FOARTE GRAVE |
INVALIDITATE GR. I |
|
|
|
|
|
|
|||
|
GRAVE |
INVALIDITATE GR. II |
|
|
|
|
|
|
|||
|
MARI |
INVALIDITATE GR. III |
|
|
|
|
|
|
|||
|
MEDII |
ITM 45 - 180 ZILE |
|
|
|
|
|
|
|||
|
MICI |
ITM 3 - 45 ZILE |
|
|
|
|
|
|
|||
|
NEGLIJABILE |
|
|
|
|
|
|
||||
ANEXA 5
NIVEL DE RISC |
CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE |
NIVEL DE SECURITATE |
||
|
MINIM |
|
|
MAXIM |
|
FOARTE MIC |
|
|
FOARTE MARE |
|
MIC |
|
|
MARE |
|
MEDIU |
|
|
MEDIU |
|
MARE |
|
|
MIC |
|
FOARTE MARE |
|
|
FOARTE MIC |
|
MAXIM |
|
|
MINIM |
ANEXA 6
UNITATEA: .. SECTIA: |
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA |
NUMAR PERSOANE EXPUSE: . DURATA EXPUNERII: |
|||||||
LOCUL DE MUNCA: |
ECHIPA DE EVALUARE . |
||||||||
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCA |
FACTORI DE RISC IDENTIFICATI |
FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri) |
CON-SECINTA MAXIMA PREVIZIBILA |
CLASA DE GRAVITATE |
CLASA DE PROBABILITATE |
NIVEL DE RISC |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
|
|
|
|
|
|||
ANEXA 7
FISA DE MASURI PROPUSE
Nr. crt. |
LOC DE MUNCA/ FACTOR DE RISC |
NIVEL DE RISC |
MASURA PROPUSA |
||
|
|
|
Nominalizarea masurii |
Competente/raspunderi |
Termene |
|
|
|
|
|
|
ANEXA 8
ORDINEA IERARHICA
A MASURILOR DE PREVENIRE
MASURI PRIMARE (masuri de ordinul intai) |
|
RISC OM |
ELIMINAREA RISCURILOR MASURILE TREBUIE SA ACTIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECA) |
MASURI SECUNDARE (masuri de ordinul doi) |
|
RISC OM |
IZOLAREA RISCURILOR FACTORII DE RISC PERSISTA, DAR PRIN MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SE EVITA SAU DIMINUEAZA ACTIUNEA LOR ASUPRA OMULUI |
MASURI TERTIARE (masuri de ordinul trei) |
|
RISC OM |
EVITAREA RISCURILOR INTERACTIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC SI OM SE EVITA PRIN MASURI ORGANIZATORICE SI REGLEMEN-TARI PRIVIND COMPORTAMENTUL |
MASURI CUATERNARE (masuri de ordinul patru) |
|
RISC OM |
IZOLAREA OMULUI LIMITAREA ACTIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECTIE INDIVIDUALA |
BIBLIOGRAFIE
1. |
CEI - 1078, 1991 |
Techniques d'analyse de la sureté de fonctionnement. Méthode du diagramme de fiabilité; |
2. |
CEI - 300-3-1, 1991 |
Gestion de la sureté de fonctionnement. Parte 3: Guide d'application. Section 1: Technique d analyse de la sureté de fonctionnement. Guide méthodologique; |
3. |
EN 1050/1996 |
Safety of Machinery. Principles for Risk Assesment; |
4. |
PECE ST. |
Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala in activitatea RENEL, ICSPM, 1994; |
5. |
PECE ST. |
Metode de analiza apriorica a riscurilor profesionale, INID, Bucuresti, 1993; |
6. |
PECE ST. |
Metoda de evaluare a securitatii muncii la nivelul microsistemelor (loc de munca), Risc si securitate in munca, ICSPM, Bucuresti, nr. 3-4/1994; |
7. |
PECE ST., DASCALESCU A. |
Elaborarea metodologiei de analiza a intreprinderilor din punct de vedere al securitatii muncii, ICSPM, 1993; |
8. |
DARABONT ALEX., PECE ST., DASCALESCU A. |
Managementul securitatii si sanatatii in munca, Ed. AGIR, Bucuresti, vol. I - II, 2001; |
9. |
PECE ST., DASCALESCU A. si col. |
Securitate si sanatate in munca - Dictionar explicativ, Ed. GENICOD, Bucuresti, 2001; |
10. |
SR EN 292-1/1996 |
- Securitatea masinilor. Concepte de baza, principii generale de proiectare; |
11. |
* * |
Directiva 391/89/CEE privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul sanatatii si securitatii muncitorilor in munca; |
12. |
* * |
Standard CEN - 812/85: Securitatea masinilor. Analiza modurilor de defectare si a efectelor lor; |
13. |
* * |
Proiect standard CEN/30 iunie 1992: Securitatea masinilor. Estimarea riscului. |
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |