Notiunea de drept administrativ

NOTIUNEA DE DREPT ADMINISTRATIV

Contributia dreptului la consolidarea si perfectionarea relatiilor sociale este amplificata mai ales de contributia deosebita a normelor de drept in prefigurarea raporturilor sociale specifice statului de drept.

In acest sens, dreptul influenteaza modalitatile concrete de evolutie a relatiilor sociale mai ales in domeniul ramurilor dreptului public, in special, in ceea ce priveste raporturile care se formeaza in relatiile dintre autoritatile publice.

Administratiei publice ii sunt aplicabile diferite norme de drept care se grupeaza in ramuri deosebite ale sistemului de drept. Potrivit Constitutiei din 1991 revizuita, in Statul roman, dintre Presedintele  Romaniei si Guvern este plasata de catre unii autori in sfera executivului. Cu toate acestea, atat Presedintele Romaniei, cat si Guvernul au domeniile lor proprii de activitate,chiar daca ele se si intersecteaza.

Un alt aspect rezultat ca urmare a aplicarii normelor constitutionale este acela ca autoritatile administratiei publice comunale, orasenesti, municipale si judetene sunt autonome reprezentand o contrapondere la puterea administratiei centrale care este condusa de guvern. Constituita din consilii locale- ca organe decizionale si de control - si din primari, ca organe executive, autoritatile administratiei publice comunale, orasenesti si municipale pe baza principiului autonomiei locale fiind alese prin vot direct de cetatenii localitatilor.

La nivelul judetelor exista consiliile judetene care sunt alese direct de catre locuitorii judetului. Relatiile dintre autoritatile administratiei publice guvernate de principiul autonomiei locale, ca si dintre acestea si adminstratia centrala inclusiv guvern, sunt de colaborare nefiind structurate ierarhic de pe pozitii de subordonare. Totusi,Guvernul exercita o tutela administrativa prin intermediul prefectului, iar prefectul are drept de control al legalitatii actelor administratiei locale, si in cazul in care se considera ca un act este ilegal il poate aduce in fata instantei de contencios administrativ, urmand ca actul administrativ sa fie suspendat de drept in timpul executarii.

In conditiile sistemului nostru administrativ complexitatea relatiilor sociale care apar in administratia publica implica existenta unei multitudini de norme juridice diferentiate prin obiectul lor de reglementare si deci grupate in ramuri diferite ale sistemului de drept.

Sistemul dreptului este format din totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile juridice sociale. Aceste norme juridice sunt instituite sau sanctionate de stat si sunt garantate prin forta sa de constrangere pe baza convingerii majoritatii colectivitatii. Dreptul administrativ ca ramura a dreptului in general reglementeaza numai anumite raporturi sociale specifice obiectului sau de activitate.

In literatura de specialitate relativ ta obiectul de activitate al dreptului administrativ s-a pus intrebarea daca nu este acelasi cu obiectul administratiei publice ca forma de realizare a puterii de stat.

In general, obiectul dreptului administrativ este asemanator cu al administratiei publice dar nu se confunda cu ei. Administratia publica consta in organizarea executarii in concret a legilor si celorlalte acte ale autoritatilor de stat bazate pe lege. In general, aceasta activitate este indeplinita aproape in intregime de autoritatile administratiei publice. Cu toate acestea si celelalte categorii de autoritati ale statutului, respectiv autoritatile judecatoresti care realizeaza fiecare forma deosebita a puterii de stat, pot indeplini o activitate administrativa dar numai in masura realizarii activitatii lor specifice. Chiar autoritatile legislative(Senat si Camera deputatilor) pot indeplini forme ale activitatii administrative, cum ar fi spre exemplu comisiile de ancheta ale Parlamentului sau activitatea presedintilor de instante cu privire la functionarea instantelor de judecata mai ales in ceea ce priveste atributiile lor de supraveghere a organelor administrative de pe langa instanta respectiva.

In consecinta, in opinia noastra nu exista o suprapunere perfecta intre activitatea administrativa a statului si activitatea desfasurata de autoritatile administrative, deoarece prima are o sfera mult mai larga.

Dreptul administrativ reglementeaza unele raporturi sociale care ar putea face obiectul si altor forme de activitate a statutului cum ar fi de exemplu solutionarea actelor administrativ jurisdictionale care prin procedura lor pot face si obiectul activitatii Justitiei.

In dreptul comparat s-a aratat ca asemenea activitati se afla la confluenta dintre administratia publica si celeilalte forme de realizare a puterii statutului putand fi socotite ca facand sau nu parte din activitatea administrativa si prin urmare putand sau nu sa fie reglementate de normele dreptului administrativ in raport de modul in care dispune legea.

Rezulta, deci, ca dreptul administrativ este constituit din raporturile sociale care formeaza obiectul administratiei publice in conditiile in care notiunea de administratie publica este determinata si dupa criteriul formal al legii.

Se poate spune deci, ca raporturile sociale care formeaza obiectul dreptului administrativ sunt acele raporturi care constituie obiectul administratiei publice infaptuite potrivit normelor juridice de catre autoritatile administratiei publice.

In literatura de specialitate, in legatura cu definirea dreptului administrativ, s-au formulat mai multe opinii.

Intr-o prima opinie s-a aratat ca dreptul administrativ cuprinde norme juridice cu privire la reglementarea raporturilor juridice dintre puterea executiva si celelalte forme ale puterii de stat in contextul institutionalizarii raporturilor sociale specifice. Intr-o alta opinie, s-a aratat ca dreptul administrativ este acea ramura a sistemului de drept care reglementeaza realizarea puterii executive in stat, cat si specificul activitatii organelor administratiei de stat ca obiecte generale de drepturi si obligatii.

Ne alaturam opiniei in conformitate cu care dreptul administrativ se poate defini ca fiind totalitatea acelor norme juridice care reglementeaza raporturile sociale ce formeaza obiectul administratiei publice, activitate ce este indeplinita conform normelor juridice de organele administratiei publice.

Rezulta deci, ca dreptul administrativ cuprinde doua categorii sau doua elemente. Primul element consta in aceea ca dreptul administrativ este constituit dintr-o totalitate de norme juridice. Acest prim element constituie un sistem de norme proprii administratiei publice facand parte din categoria normelor de drept public.

Al doilea element al definitiei dreptului administrativ consta in normele juridice care constituie dreptul administrativ sunt numai acelea care reglementeaza o anumita categorie de raporturi sociale, respectiv acele raporturi care formeaza obiectul administratiei publice realizata conform normelor juridice de autoritatile administratiei publice. In aceasta categorie se includ in opinia noastra si normele juridice de confluenta, de conexiune cu alte sisteme de drept. Aceste norme de confluenta asigura legatura dreptului administrativ cu alte ramuri:drcpt civil, drept comercial, dreptul muncii, dreptul financiar.

In ceea ce priveste normele de confluenta ale dreptului administrativ cu normele juridice ale dreptului civil acestea suni cele care asigura organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice, centrale si locale, si care le confera competenta generala sau de specialitate. In acest sens, este de remarcat personalitatea juridica pe care o au unitatile administrativ-teritoriale si care cuprinde aceleasi clemente componente si definitorii pe care le arc institutia personalitatii juridice din perspectiva normelor de drept civil. Acest lucru este de o mare importanta mai ales in perspectiva realizarii de continut a normelor juridice care consfintesc egalitatea de tratament in fata legii a autoritatilor administratiei cu cetatenii. De altfel, pe baza raporturilor de prepusenie si in conformitate cu legislatia adoptata s-a creat raspunderea civila solidara a functionarului si autoritatii administratiei publice care au incalcat legea precum si raspunderea individuala a functionarului fata de administratie exercita pe calea unei actiuni civile de regres.

Cu privire la normele de confluenta dintre dreptul administrativ si dreptul comercial sunt exemplificative normele juridice constitutionale relative la formele de asociere si proprietate,precum si dispozitile Legilor nr.15 si nr.31 din 1991 referitoare la legatura autoritatilor administratiei publice, centrale si locale sub aspectul functional si decizional cu regulile autonome si societatile comerciale. In ceea ce priveste confluenta normelor juridice de drept administrativ cu normele juridice financiare sunt exemplificative dispozitiile Legii nr.215 din 2001 privind administratia publica locala referitoare la atributiile autoritatilor administratiei publice relative la constituirea bugetului local ca principala parghie de sustinere a autonomiei locale si Legea nr.189/1998.

In acest fel se pot deosebi raporturile de drept administrativ de celelalte categorii de raporturi juridice. Existenta unui obiect special de reglementare demonstreaza importanta acestora.