PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI SANATATII PUBLICE 2008 - 2010

I. MANDAT

Ministerul Sanatatii Publice aplica strategia si politica Guvernului in domeniul asigurarii sanatatii populatiei si raspunde de realizarea reformei in sectorul sanitar. Ministerul Sanatatii Publice organizeaza, coordoneaza, indruma activitatile pentru asigurarea sanatatii populatiei si actioneaza pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza sanatatii.

II. VIZIUNE

Ministerul Sanatatii Publice urmareste imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si realizarea un sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu sistemele de sanatate din Uniunea Europeana, pus permanent in slujba cetateanului.

III. VALORI COMUNE

respectarea dreptului la ocrotirea sanatatii populatiei;

garantarea calitatii si sigurantei actului medical;

cresterea rolului serviciilor preventive;

asigurarea accesibilitatii la servicii,

respectarea dreptului la libera alegere si a egalitatii de sanse;

aprecierea competentelor profesionale si incurajarea dezvoltarii lor;

transparenta decizionala.

IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN

Conducerea Ministerului Sanatatii Publice se exercita de catre ministrul sanatatii publice este ajutat de 3 secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general si de un secretar general adjunct.

In conformitate cu prevederile HG 548/2007 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice, in componenta Ministerului Sanatatii Publice se regasesc 10 structuri care functioneaza la rang de directie generala sau directie, dupa cum urmeaza: Directia generala organizare, resurse umane, dezvoltare profesionala si salarizare, Directia juridica, Directia farmaceutica, Directia generala politici, strategii si managementul calitatii in sanatate, Autoritatea de sanatate publica, Inspectia sanitara de stat, Agentia nationala de programe, Directia logistica, administrativ, relatii publice si mass-media, Directia generala buget si credite externe si Directia generala relatii externe si afaceri europene.

La nivelul fiecarei structuri in parte, conducerea este asigurata de catre un director general sau un director care reprezinta institutia atat in relatiile intraistitutionale, cat si in relatiile interinstitutionale si cu tertii. Structurile pot fi organizate pe compartimente/servicii sau compartimente si servicii.

Statul de functii al Ministerului Sanatatii Publice prevede un numar total de 285 de posturi din care:

221 posturi de functionari publici;

31 posturi cu contract individual de munca;

28 posturi personal pe cabinetele demnitarilor;

5 posturi demnitari din care 1 post ministru, 3 posturi de secretari de stat si un post de subsecretar de stat.

De asemenea, dintr-un numar de 192 de posturi, 53 sunt ocupate de catre barbati si 139 de catre femei.

In Ministerul Sanatatii Publice exista 157 angajati si demnitari cu studii superioare si 39 cu studii medii (la fiecare dintre cele doua categorii s-a luat in considerare persoana intrucat exista si posturi ocupate cu jumatate de norma)

Ministerul Sanatatii Publice detine in teritoriu, la nivelul fiecarui judet, servicii publice deconcentrate cu personalitate juridica ce poarta denumirea de autoritati de sanatate publica.

Autoritatile de sanatate publica care pun in aplicare politica si programele nationale de sanatate publica pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sanatate publica, elaboreaza si implementeaza actiuni locale de sanatate publica.

In autoritatile de sanatate publica exista un numar de 3907 de functionari publici, 1833,5 personal cu contract individual de munca, precum si un numar de 276 de posturi vacante.

Institutele sau centrele de sanatate publica sunt institutii publice regionale sau nationale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Sanatatii Publice, si care coordoneaza tehnic si metodologic activitatea de specialitate in domeniul fundamentarii, elaborarii si implementarii strategiilor privitoare la prevenirea imbolnavirilor, controlul bolilor transmisibile si netransmisibile si a politicilor de sanatate publica din domeniile specifice, la nivel national si/sau regional.

Institutele nationale de cercetare-dezvoltare in domeniile sanatatii publice sunt institutii publice cu personalitate juridica, in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice.

Unitatile aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta.

V. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Sanatatii Publice colaboreaza atat cu foruri internationale ( Organizatia Mondiala a Sanatatii, institutii europene, Banca Mondiala, Fondul Global etc. ), cat si cu autoritatile administratiei publice centrale si locale, cu institutii publice de specialitate din tara, cu organizatiile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania, Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania), cu mediul de afaceri din tara si strainatate, cu asociatiile legal constituite ale pacientilor, in particular si cu societatea civila, in general.

VI. PRIORITATI PE TERMEN MEDIU

realizarea efectiva a accesului egal al cetatenilor la ingrijirile sanitare de baza

cresterea calitatii vietii, prin imbunatatirea calitatii si sigurantei actului medical

apropierea de indicatorii de sanatate si demografici ai tarilor civilizate, in acelasi timp cu scaderea patologiei specifice tarilor subdezvoltate

VII. DIRECTII DE ACTIVITATE

Situatia actuala:

Starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate, pe de o parte, si de accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte.

Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de sanatate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economica, factori socio-culturali.

Accesul la ingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de organizarea sistemului sanitar.

Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate. Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati, costuri legate de tratamente si spitalizare) precum si cele indirecte (cost transport, timpi de asteptare); asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri; calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip.

In Romania sunt evidentiabile toate cele patru tipuri de inechitati in accesul la serviciile de ingrijiri, ceea ce determina inechitati in starea de sanatate a diferitelor grupuri de populatie, a unor comunitati din diferite zone geografice si a grupurilor defavorizate economic. Aceste disparitati se manifesta prin indicatori de baza ai starii de sanatate modesti (speranta de viata la nastere, mortalitatea infantila, mortalitatea generala pe cauze de deces evitabile, grad de morbiditate, ani de viata in stare de sanatate) dar si prin nivelul scazut de informare privind factorii de risc si de protectie pentru sanatate sau sistemul de ingrijiri de sanatate si pachetul de servicii de baza din Romania.

Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice.

Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti care influenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de: nivelul saraciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, gradul de acoperire cu personal medical.

Nivelul saraciei

Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005 pentru Romania (UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index al dezvoltarii umane (IDU) scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu accesibile ale judetelor, departe de reteaua principala de sosele. Satele cele mai sarace (cu IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate fata de drumurile modernizate sau fata de orase, avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor de care apartin. Acelasi raport pune in evidenta inegalitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste rata de saracie (13.8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3.8% si respectiv 13.9%) in anul 2003. Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii ocupationale in ceea ce priveste ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: agricultorii (51%), somerii (39%), lucratorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica potentiale grupe populationale dezavantajate, care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului. In profil teritorial, in Romania Regiunea 1 de dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scazut IDU (0.756 pentru ambele regiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) in anul 2002.

Statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate

Raportul de activitate pe anul 2005 al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate mentioneaza ca la 30 septembrie 2005, in mediul urban gradul de cuprindere in sistemul de asigurari era de 96.08%, iar in cel rural de 89.25%.

Populatia arondata localitatilor din mediul rural fara medici de familie era de 145110 locuitori, reprezentand 1.48 % din totalul populatiei din mediul rural din care:

• 85616 - populatie inscrisa pe listele medicilor de familie din localitati invecinate
• 35135 - populatie asistata de cadre medii din dispensarele medicale care, datorita lipsei unui medic nu s-au putut constitui in cabinete medicale organizate conform OG nr. 124/1998, si care raman in structura unitatilor sanitare cu paturi la care sunt arondate.

• 24359 - populatie neasistata nici de cadre medii

Gradul de acoperire cu personal medical

Analize recente au relevat ca exista inegalitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu personal medical. Astfel, numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai mare decat in urban, pentru 2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud si Sud-Est (773, respectiv 655 locuitori/1 medic) In regiunea de Nord-Est se inregistreaza cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea, numarul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistenta comunitara revenind 26265 de persoane. In mediul rural exista 98 de localitati fara medic.

OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE:

Obiectiv general 1.

Implementarea de programe nationale de sanatate care sa raspunda problemelor de sanatate publica prioritare si nevoilor grupurilor populationale vulnerabile

Obiective specifice:

a) dezvoltarea capacitatii de reactie rapida la amenintarile la adresa sanatatii

Amenintarea de sanatate inseamna aparitia unui eveniment care poate afecta sanatatea grupurilor populationale umane, se poate raspandi international sau prezinta un pericol direct si sever, indiferent de natura sa (biologica, chimica sau nucleara), sursa sau modul de aparitie (accidental sau deliberat).

Reactia rapida va avea urmatoarele functii:

• notificare
• verificare
• evaluare de risc
• comunicare de risc
• management de risc
• coordonarea raspunsului rapid
• monitorizarea si evaluarea actiunii

Structura sistemului de reactie rapida a MSP se va adresa preponderent agentilor biologici si se va suprapune pe structura deja existenta de supraveghere si raspuns a retelei de boli transmisibile, incluzand laboratoarele de microbiologie. Ea va contine departamentele de epidemiologie din ASPJ-uri, ISP-uri, CPCBT, ASP-MSP si in plus structurile de sanatate publica din punctele de frontiera, porturile si aeroporturile desemnate in urma intrarii in vigoare si a implementarii RSI 2005 in Romania.

Sistemul de reactie rapida in fata amenintarilor de sanatate va trebui sa fie functional 24 de ore/zi, sapte zile/saptamana, in tot timpul anului.

Notificarea: fiecare structura judeteana va notifica coordonatorului sistemului, prin mijloacele de comunicare cele mai eficiente de care dispune, in 24 de ore de la evaluarea informatiilor de sanatate publica, orice eveniment aparut pe teritoriul sau ce poate constitui o urgenta de sanatate publica, cat si orice masura de sanatate luata pentru a raspunde evenimentelor. Daca amenintarea de sanatate va fi de competenta altor institutii ale statului, coordonatorul national le va comunica acestora imediat.

Verificarea: coordonatorul national poate cere autoritatii judetene sa verifice rapoartele care provin din alte surse in afara notificarii, a unor evenimente ce pot constitui o urgenta de sanatate publica banuite a se produce pe teritoriul sau.

Fiecare autoritate judeteana, la cererea coordonatorului, va verifica si furniza:

a)      in 24 de ore, un prim raspuns sau un aviz de primire a cererii;

b)      in 24 de ore, informatiile de sanatate publica disponibile privind evenimentele vizate in cerere.

Componentele de evaluare, comunicare si management al riscului se realizeaza, dupa caz, la nivel local, regional sau national.

Pentru raspuns rapid se vor alcatui echipe regionale si, dupa caz, se vor suplimenta cu personal desemnat din structurile nationale.

Monitorizarea se realizeaza regional si national.

Evaluarea actiunii va fi efectuata la nivel national si va fi comunicata tuturor structurilor implicate

b)    reducerea impactului asupra sanatatii publice a bolilor transmisibile cu impact major (HIV, Tuberculoza, infectii cu transmitere sexuala, infectii nosocomiale), precum si al bolilor cronice; focalizarea actiunilor preventive si de asigurare de servicii de baza catre populatiile aflate la risc crescut

identificarea si monitorizarea populatiilor cu accesibilitate inechitabila la servicii de ingrijiri de baza;

identificarea nevoilor reale de ingrijiri pentru diferitele grupuri de populatii vulnerabile;

constituirea unor harti nationale si regionale cuprinzand facilitatile de ingrijiri de sanatate ambulatorii functionale (dispensare, policlinici, servicii noi de prim ajutor, ingrijiri la domiciliu, ingrijiri paleative, sanatate mintala la nivel comunitar) raportate la densitatea populatiei. In tarile dezvoltate se utilizeaza pe scara tot mai larga sistemele de informatii geografice (GIS) pentru masurarea accesibilitatii geografice. Aceste sisteme sunt extrem de utile in analiza distantelor fizice intre beneficiari si unitatile de ingrijiri, retelelor de transport, serviciilor medicale de urgenta si in planificarea ingrijirilor de sanatate. De exemplu, un GIS poate ajuta la identificarea dimensiunii zonei de atractie a unei unitati de ingrijiri. S-au dezvoltat aplicatii speciale de analiza in cadrul GIS pentru a evalua accesibilitatea fizica la ingrijirile de sanatate.

stabilirea standardelor privind pachetele minime de ingrijiri la nivelul si in cadrul diferitelor comunitati vulnerabile;

dezvoltarea si implementarea unor rapoarte standardizate prinvind accesibilitatea la ingrijirile de sanatate;

instituirea unui sistem de evaluare periodica a gradului de acces la serviciile primare de sanatate pe baza unor indicatori specifici;

elaborarea strategiei nationale de promovare a sanatatii

c) promovarea sanatatii prin interventii asupra determinantilor starii de sanatate;

evaluarea factorilor de risc individuali si factorii de risc de la nivelul comunitarilor prin activitatile prevazute in Programul National Privind Evaluarea Starii de Sanatate a Populatiei in Asistenta Medicala Primara (Programul de Sanatate 8) 2007-2008

ierarhizarea specifica a factorilor de risc pe diferitele grupuri de populatie 

considerate la risc crescut;

identificarea acelor campanii IEC care sunt cele mai potrivite si adaptate  

nevoilor de informare a populatiilor vizate;

instituirea unor programe de educatie pentru sanatate in privinta riscurilor

determinate de consumul de tutun, de alcool si de droguri adresate

scolarilor, adolescentilor si adultilor tineri;

dezvoltarea de programe specifice pentru cresterea nivelului de sanitatie al

locuintelor, in special din mediul rural si cel urban periferic;

instituirea unor programe de promovare a sanatatii pentru alimentatia

echilibrata, continand principiile alimentare de baza si in conditii de igiena,

adaptate puterii de cumparare de la nivelul gospodariilor (in jurul pragului

de saracie, la nivelul mediu de venituri pe familie si peste acest nivel);   

evaluarea campaniilor si programelor mentionate si ajustarea lor in vederea evidentierii rezultatelor lor si a cresterii impactului pe termen lung.

Dezvoltarea in consecinta de programe de sanatate pentru: sanatatea mamei si a copilului, combaterea bolilor cardiovasculare, prevenirea si controlul in patologia oncologica, program de sanatate mintala, diabet zaharat, transplant de organe

d)    deplasarea accentului catre serviciile preventive de sanatate si cresterea nivelului de educatie pentru sanatate a populatiei in vederea adoptarii comportamentelor sanatoase;

instituirea unui pachet de date prevazut a fi periodic actualizat si adus la cunostinta publica si a factorilor de decizie cu privire la accesibilitatea la   

servicii de ingrijiri si la rezultate ale activitatii acestor servicii legat de

grupurile populationale aflate la risc crescut de imbolnavire;

elaborarea cadrului legislativ adecvat pentru ca actiunile de educatie pentru sanatate si cele de promovare a sanatatii sa aiba regim preferential pentru accesul catre populatia tinta prin mass media vizuala, auditiva si scrisa, atat la nivel national cat si local;

organizarea de sesiuni de informare in vederea facilitarii accesului comunitatilor/autoritatilor locale la fondurile europene;

crearea unor site-uri care sa disemineze informatii referitoare la serviciile de sanatate si accesul grupurilor populationale tinta la acestea;

intarirea cooperarii interministeriale vizand dezvoltarea de programe comune cum ar fi: "comunitati sanatoase", "scoli promovand stilul de viata sanatos".

Rezultate asteptate:

• resurse institutionale si umane apte pentru interventie rapida in situatii care ameninta sanatatea publica;
• sistem informational geografic initiat si cartografiere a zonelor defavorizate realizata (harti nationale, regionale si judetene);
• site-uri functionale, actualizate periodic, privind serviciile de sanatate si accesibilitatea;
• rapoarte periodice, nationale/regionale/comunitati locale dezvoltate si publicate;
• strategie nationala de promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate aprobata;
• cel putin 5 campanii IEC la nivel national si regional pe subiectele prioritare de sanatate publica concepute si implementate;
• activitatile specifice monitorizate, evaluate si ajustate continuu;
• accesibilitate imbunatatita pentru grupurile populationale vulnerabile la programele de sanatate publica dezvoltate si care li se adreseaza cu preponderenta.

Obiectiv general 2.

Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale si dotarea acestora cu aparatura/echipamente medicale si mijloace de transport specifice

Obiective specifice:

a) Construirea a 28 spitale noi (8 spitale regionale de urgenta si 20 judetene de urgenta)

Ministerul Sanatatii Publice a demarat un amplu proiect de modernizare a infrastructurii unitatilor medicale, avand drept principal obiectiv cresterea accesului populatiei la servicii medicale performante, care sa acopere nevoile acesteia si care sa fie comparabile cu cele oferite in prezent de furnizorii de servicii de acelasi tip din statele membre ale Uniunii Europene. In momentul de fata se afla in derulare un contract pentru realizarea de studii de prefezabilitate si fezabilitate necesare pentru proiectarea, constructia si dotarea cu echipamente medicale a unui numar de opt spitale universitare regionale de urgenta si douazeci spitale judetene de urgenta. Au fost elaborate studiile de prefezabilitate pentru cele 20 de spitale judetene de urgenta si 8 spitale regionale de urgenta. Cele 8 spitale regionale se vor construi in regiunile de dezvoltare socioeconomica, avand la baza resursele umane si materiale aflate in centrele universitare traditionale. In 20 de municipii resedinta de judet se vor construi spitalele de urgenta judetene, ce vor asigura asistenta medicala de urgenta de inalta specialitate pentru populatia judetului si cea a judetelor limitrofe. Finantarea noilor spitale de urgenta va fi efectuata din surse proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat si bugetul local, fonduri speciale constituite prin lege si credite externe garantate sau contractate direct de catre stat.

b)    Reabilitarea a 15 spitale judetene de urgenta

In judetele in care nu se construiesc spitale noi se are in vedere reabilitarea spitalelor existente. S-au inceput demersuri pentru efectuarea studiilor de fezabilitate; in cursul anului 2007 urmeaza sa se elaboreze studiile pentru cele 15 spitale. In programul de reabilitare a celor 15 spitale judetene de urgenta sunt implicate atat spitalele judetene ce urmeaza a fi beneficiare ale programului de modernizare cat si autoritatile de sanatate publica din judetele respective si alte unitati spitalicesti. Pentru elaborarea studiilor de fezabilitate a fost alocata suma de 36.820 mii lei. Finantarea reabilitarii se va realiza din surse proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat si bugetul local, fonduri speciale constituite prin lege, credite externe garantate sau contractate direct de catre stat, precum si prin fonduri europene.

c) Dotarea cu aparatura/echipamente medicale

a) surse financiare interne

Ministerul Sanatatii Publice a prevazut in programul de achizitii pe anul 2007 urmatoarele:

- achizitionarea prin licitatie publica deschisa de aparatura medicala pentru dotarea spitalelor din subordine. Astfel, urmeaza sa se achizitioneze angiografe, aparatura radiologica fixa, camere Gamma si instalatii de sterilizare, in valoare totala de 155.660.000 lei.

- achizitionarea de servicii de reabilitare aparatura medicala, in valoare totala de circa 9.324.000 lei;

In semestrul al doilea urmeaza sa fie achizitionate aparate de ventilatie, aparate de anestezie, aparate de radiologie mobila.

b) surse financiare externe

In anul 2007 este in curs de implementare programul "Reforma sectorului sanitar APL2", finantat prin doua imprumuturi externe acordate de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si respectiv Banca Europeana de Investitii. In cadrul acestui program urmeaza sa se achizitioneze urmatoarele categorii de echipamente :

- echipamente pentru unitatile de primiri urgente din 63 de spitale din Romania, in valoare totala de 13,7 mil EUR ; principalele tipuri de echipamente care urmeaza sa fie achizitionate sunt : paturi pentru resuscitare si transfer, monitoare, defibrilatoare, analizoare, targi, ventilatoare, ecografe. Licitatia pentru achizitionarea acestor echipamente s-a desfasurat in anul 2006, iar semnarea contractelor s-a finalizat in martie 2007. Livrarile sunt planificate in 4 transe, din care prima transa s-a incheiat in conditii bune, iar in acest moment se deruleaza transa a doua. Echipamentele se vor livra in totalitate pana la sfarsitul anului 2007.

- echipamente pentru modernizarea sistemului de comunicatii intre ambulante, Unitati de primiri urgenta din spitale judetene, elicoptere autoritati de sanatate publica si MSP, pentru managementul urgentelor medicale, in valoare totala de aproximativ 13,4 mil EUR.

- echipamente pentru 220 maternitati si sectii de pediatrie din aproape toate spitalele din Romania, in valoare totala de 43,5 mil EUR. Principalele tipuri de echipamente ce urmeaza sa fie achizitionate sunt: incubatoare si echipamente standard si de inalta performanta pentru neonatologie si pentru Unitatile de Terapie Intensiva neonatala, monitoare, echipamente pentru sectiile de Ginecologie si Chirurgie, echipamente pentru sterilizare, ecografe, aparate de radiologie mobila, analizoare, echipamente pentru diagnostic fetal si pentru nutritia parenterala a nou-nascutilor.

d)    Dotarea cu mijloace de transport specifice

MSP va achizitiona aproximativ 1520 de ambulante de diferite tipuri pentru asigurarea serviciilor de urgenta si transport sanitar, in valoare totala estimata de 511.447.000 lei

Rezultate asteptate:

- cresterea eficientei si calitatii actului medical;

- cresterea satisfactiei pacientilor

- cresterea satisfactiei personalului medical

- imbunatatirea indicatorilor de activitate ai spitalelor

Obiectiv general 3.

Dezvoltarea resurselor umane in concordanta cu nevoile populatiei

Obiective specifice:

a) Identificarea unor facilitati pentru atragerea personalului medical in zonele izolate, defavorizate economic, precum si in specialitati deficitare

- identificarea zonelor si comunitatilor lipsite de asistenta medicala primara, fie

prin lipsa personalului medical, fie chiar prin lipsa facilitatilor medicale

(dispensar, punct medical, inclusiv locuinta pentru personalul medical);

- dezvoltarea de criterii pentru clasificarea din punctul de vedere al

accesibilitatii acestor zone identificate (populatie deservita, distanta fata

de ambulatoriu de spital si spital, tip de patologie preponderenta, indicatori

de mortalitate si morbiditate);

- cuantificarea criteriilor in puncte pentru stabilirea astfel a gradului de izolare

si de accesibilitate geografica, temporala si socio-economica);

- stabilirea de stimulente financiare si profesionale graduale dupa punctaj;

- instituirea unui sistem de informare a absolventilor si a personalului medical

in privinta avantajelor constituite astfel si in masura sa faca aceste zone

atractive, fie si pentru o perioada de timp scurta (2-3 ani).

- asigurarea de locuinte de serviciu de catre autoritatea administratiei publice locale pentru personalul de specialitate medico-sanitar nelocalnic: pana la atribuirea unei locuinte de serviciu, personalul de specialitate medico-sanitar beneficiaza, la cerere, de compensarea din fondurile publice locale a valorii chiriei stabilita pe baza unui contract de inchiriere incheiat in conditiile legii;

- atribuirea gratuita a unui teren intravilan medicilor care doresc sa-si construiasca locuinta in localitatea respectiva, potrivit documentatiilor de urbanism legal aprobate, din domeniul privat al unitatii administrativ teritoriale acolo unde consiliile locale dispun de astfel de terenuri;

- acordarea unei indemnizatii de instalare echivalenta cu doua salarii de baza la nivelul maxim prevazut de lege pentru functia de medic specialist in sistemul sanitar care se suporta de catre casa de asigurari de sanatate teritoriala, la stabilirea domiciliului in localitati cu conditii grele din mediul rural si in localitati cu acoperire deficitara;

- acordarea unui spor de 50% la salariul de baza pentru personalul de specialitate medico-sanitar incadrat cu contract individual de munca;

- majorarea numarului de puncte cu 50% pentru medicii de familie si medicii de specialitate din cabinetele medicale organizate conform O.G. nr.124/1998, republicata;

- dotarea cu prioritate a cabinetelor medicale din asistenta medicala primara si ambulatorie de specialitate cu mobilier si aparatura medicala; fondurile necesare pentru aceste dotari se suporta din bugetul local;

- dotarea unitatilor sanitare publice cu aparatura medicala. Fondurile necesare pentru aceasta dotare se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice in procent de 70% si din bugetul local in procent de 30%;

- tarife reduse cu 50% pentru energia electrica, gaze naturale, energie termica si apa potabila furnizate din reteaua publica, pentru consumurile casnice menajere, in limita unor consumuri normate pe familie stabilite de catre consiliile locale. Diferentele de tarif pentru serviciile privind livrarea energiei electrice, a gazelor naturale, energiei termice si apei potabile, se suporta din bugetul local;

- scutirea de la plata taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire, precum si de la impozitul pe teren si de la impozitul pe cladiri, pana la implinirea a 10 ani de la data la care s-a atribuit terenul prevazut la litera b), in cazul in care medicii construiesc locuinta proprietate personala in localitatea respectiva; aceasta scutire priveste numai locuinta si terenul aferent atribuit.

b)    Identificarea unor modalitati flexibile de furnizare de servicii medicale in zonele izolate si in cele defavorizate economic;

Instituirea unui program pilot "Caravanele Sanatatii".

Programul pilot "Caravanele Sanatatii" are drept scop facilitarea accesului la servicii medicale a populatiei din zonele izolate sau cele defavorizate, in care alte modalitati de furnizare a serviciilor medicale nu pot fi asigurate. Prin introducerea acestui sistem se poate realiza evaluarea starii de sanatate a populatiei, diagnosticul precoce si tratarea corecta a bolilor transmisibile ca si imbunatatirea nivelului educatiei pentru sanatate a populatiei. La nivelul acestora pot fi efectuate examene fizice, masurarea tensiunii arteriale si a glicemiei (sau alte screening-uri dupa caz), se poate realiza recoltarea si pastrarea unor probe biologice, transportul si depozitarea vaccinurilor precum si desfasurarea de activitati de educatie pentru sanatate (materiale IEC pentru populatie, kit-uri informationale pentru personalul medical).

c) dezvoltarea si extinderea retelei de asistenta medicala comunitara integrata.

Asistenta medicala comunitara cuprinde ansamblul de activitati si servicii de sanatate organizate la nivelul comunitatii pentru solutionarea problemelor medico-sociale ale individului, in vederea mentinerii acestuia in propriul mediu de viata si care se acorda in sistem integrat cu serviciile sociale. Scopul asistentei medicale comunitare integrate este acela de asigura ingrijirile medico-sociale care pot fi furnizate la nivelul comunitatii, in vederea optimizarii actiunilor specifice si a eficientizarii utilizarii fondurilor alocate. Beneficiarul activitatilor integrate de asistenta medicala comunitara este comunitatea dintr-o arie geografica definita, in special categoriile de persoane vulnerabile care se gasesc in urmatoarele situatii: nivel economic sub pragul saraciei; somaj; nivel educational scazut; diferite disabilitati, boli cronice; boli aflate in faze terminale care necesita tratamente paleative; graviditate; varsta a treia; varsta sub 5 ani; familii monoparentale.

- definirea unei strategii pentru dezvoltarea resurselor umane de interventie la nivelul comunitatii (criterii de repartizare la nivelul comunitatilor, analiza oportunitatii includerii comunitarilor urbane incepand cu 2008, definirea fisei postului prin implicarea Ordinului Asistentilor Medicali, Asociatiilor de medici de familie, asociatii de asistenti sociali, etc. )

- definirea rolului asistentului comunitar ca veriga importanta in implementarea programelor de sanatate in general (promovarea Programului evaluare a starii de sanatate a populatiei, etc)

Formarea se va efectua la nivel descentralizat (la nivel de judet) cu realizarea in prealabil a unor parteneriate intre SNSPMPS, Autoritatile Judetene de Sanatate Publica, Ordinul Judetean al Asistentilor Medicali, Asociatia Medicilor Generalisti si va avea o componenta de formare de formatori si de dezvoltare de capacitate la nivel descentralizat

crearea unei retele socio-medicale la nivelul comunitatilor;

angajarea de asistenti medicali comunitari (500 persoane/an);

angajarea de mediatori sanitari romi (50 persoane/an);

formarea de asistenti medicali comunitari in sanatate publica si educatie

pentru sanatate (cursuri pentru AMC deja in activitate cat si cursuri pentru

cei nou angajati);

formarea de mediatori sanitari romi in sanatate publica si educatie pentru

sanatate (cursuri pentru mediatorii sanitari romi deja in activitate cat si -

cursuri pentru cei nou angajati);

conceperea si producerea materialelor de informare specifice activitatilor de

asistenta medicala comunitara;

- dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru evaluare;

- evaluarea si monitorizarea proiectului si extinderea proiectului cu

respectarea hartii grupurilor populationale defavorizate

- Definirea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de ingrijiri la domiciliu, ca baza a ingrijirilor in comunitate peste care sa se defineasca un numar de specializari in ingrijiri paleative, ingrijiri de sanatate mintala la nivelul comunitatii; (revizuirea strategiei si planificarii GVG de dezvoltare a unui program de ingrijiri la domiciliu impreuna cu Ministerul Muncii si protectiei Sociale);

- Lansarea unui program comun de ingrijiri la domiciliu cu MMFES

- implementarea de politici publice definite de trei judete pilot (2006) care au considerat prioritara dezvoltarea de servicii de ingrijiri la domiciliu

Obiectiv general 4.

Stabilirea listei de medicamente esentiale pentru sanatatea populatiei, care sa fie acoperite total/partial prin sistemul de asigurari sociale de sanatate

In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1841/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile comune internationale corespunzatoare medicamentelor de care beneficiaza asiguratii in tratamentul ambulatoriu, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate, asiguratilor li se pot prescrie medicamentele corespunzatoare unui numar de 1036 denumiri comune internationale (DCI). Dintre acestea, 119 DCI corespund medicamentelor ce se pot acorda cu nivel de compensare 90% din pretul de referinta, 148 DCI corespund medicamentelor ce se pot acorda cu nivel de compensare 50% din pretul de referinta.

De asemenea, beneficiaza de medicamente corespunzatoare unui numar de 275 DCI - procent de compensare 100% din pretul de referinta - copiii cu varsta cuprinsa intre 0-18 ani, tinerii de la 18 ani la 26 de ani daca sunt cuprinsi in procesul de invatamant, precum si gravidele si lauzele.

Aplicarea prevederilor Directivei 89/105/CEE referitoare la transparenta masurilor care reglementeaza preturile medicamentelor de uz uman si includerea lor in cadrul sistemelor nationale de sanatate, transpusa in ordinul ministrului sanatatii nr. 612/2006 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preturilor la medicamentele de uz uman, cu modificarile si completarile ulterioare, a asigurat Ministerului Sanatatii Publice cadrul legal pentru stabilirea preturilor in mod unitar si transparent, ceea ce permite incadrarea decontarii medicamentelor prescrise in fondurile alocate.

Ca urmare a revizuirilor periodice precum si a ajustarilor trimestriale, pretul medicamentelor a inregistrat diminuari succesive confirmate lunar si de Institutul National de Statistica.

De exemplu :

Perioada Ianuarie - Decembrie 2006:

Perioada Ianuarie - Mai 2007:

Ministerul Sanatatii Publice este preocupat in mod constant de reducerea preturilor la medicamente, manifestand un interes sporit pentru cresterea accesului populatiei la medicamente.

Obiective specifice:

a) asigurarea stocurilor corespunzatoare de medicamente in unitatile farmaceutice;

b)    preturi accesibile prin elaborarea unor norme corespunzatoare de preturi pentru medicamente de uz uman;

Impreuna cu reprezentanti ai producatorilor si distribuitorilor de medicamente, precum si cu organizatiile profesionale - Colegiul Farmacistilor din Romania, Colegiul Medicilor din Romania si reprezentanti ai Patronatului Farmacistilor, Ministerul Sanatatii Publice analizeaza reglementarile din domeniul preturilor medicamentelor in scopul reducerii acestora.

c) pregatirea profesionala continua a farmacistilor si a asistentilor de farmacie;

d) verificarea modului de aplicare a legislatiei farmaceutice, respectiv aplicarea prevederilor relementarilor emise de Ministerul Sanatatii Publice.

e) infiintarea de farmacii sau puncte de lucru ale farmaciilor autorizate de Ministerul Sanatatii Publice, in zonele defavorizate;

f)  repartizarea de fonduri corespunzatoare de catre casele de asigurari de sanatate in vederea decontarii medicamentelor eliberate.

g) Acordarea sprijinului necesar privind intrarea in tara, depozitarea si distributia a medicatiei de substitutie prin unitati autorizate de Ministerul Sanatatii Publice in centrele de tratament existente in subordinea ministerului, precum si in centrele infiintate de catre Agentia Nationala Antidrog.

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora

- MSP, CNAS, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, institutele si centrele de sanatate publica, furnizorii de servicii medicale, organizatiile profesionale, Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar

Lista principalelor acte normative

- Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare

Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope

- HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de sanatate in anul 2007

- HG nr. 1842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007

- HG nr. 1841/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile comune internationale corespunzatoare medicamentelor de care beneficiaza asiguratii in tratamentul ambulatoriu, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate

Documente de politici publice existente

Documente de politici publice planificate

Strategie privind imbunatatirea infrastructurii spitalicesti

Strategie privind promovarea sanatatii si asigurarea de servicii preventive

Descrierea programelor bugetare actuale

a) Programul national de profilaxie;

b) Programul national de sanatate mintala;

c) Programul national de diabet si alte boli de nutritie;

d) Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule;

e) Programul national de tratament in strainatate;

f) Programul national de asistenta comunitara si actiuni pentru sanatate;

g) Programul national al rezervei Ministerului Sanatatii Publice;

h) Programul national privind evaluarea starii de sanatate a populatiei in asistenta medicala primara.

Potrivit legii, CNAS finanteaza din bugetul Fondului national unic de asigurari de sanatate si din transferuri de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale MSP Programe national cu scop curativ.

Programele au fost aprobate prin HG nr.292/2007 si detaliate pe subprograme si obiective, indicatori specifici si unitati sanitare prin OMSP/CNAS nr.570/116/2007. Continutul si structura programelor de sanatate sunt conforme cu prevederile OMSP nr.13/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru privind continutul, forma de prezentare si structura programelor nationale de sanatate prin care OMFP nr. 1159/2004 a fost adaptat la specificul sectorului sanitar.

Monitorizare, evaluare, raportare

Monitorizarea si evaluarea programelor de sanatate se realizeaza de catre Agentia Nationala de Programe de Sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice, in colaborarea cu celelalte directii implicate si cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, pentru programele implementatea de catre aceasta.

Colectarea informatiilor se realizeaza lunar/trimestrial, dupa caz si anual, prin intermediul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si respectiv a caselor de asigurari de sanatate. Raportarea indicatorilor intra in obligatiile contractuale ale furnizorilor de servicii medicale.

Evaluarea programelor de sanatate se realizeaza prin analiza trimestriala si anuala a indicatorilor specifici.

Evaluarea modernizarii infrastructurii se realizeaza prin analiza gradului de respectare a graficelor de lucrari si a rapoartelor de progres trimestriale si anuale.

Evaluarea dezvoltarii resurselor umane in concordanta cu nevoile populatiei se realizeaza anual, prin evidentierea acoperirii cu personal medical, a localitatilor fara medic si prin verificarea satisfacerii conditiilor de educatie medicala continua.

Situatia actuala:

Calitatea serviciilor medicale este un principiu din ce in ce mai important in domeniul sanatatii, deoarece creste gradul de informare al pacientilor, concomitent cu progresele tehnologice si terapeutice. Calitatea serviciilor medicale are numeroase dimensiuni, dintre care cele mai importante sunt reprezentate de eficacitate, eficienta, continuitatea ingrijirilor, siguranta pacientului, competenta echipei medicale, satisfactia pacientului, dar si a personalului medical. Conform legii, Ministerul Sanatatii Publice reglementeaza si aplica masuri de crestere a calitatii serviciilor medicale.

Serviciile de sanatate in Romania sunt caracterizate prin lipsa de continuitate, care are drept consecinte principale duplicari ale actelor medicale, pierderea din evidenta a pacientilor cu evidentierea lor in special in cazuri avansate de boala si supraincarcarea spitalelor. Toate aceste elemente de discontinuitate si astfel generarea de costuri crescute atat in cadrul sistemului cit si costuri suferite de pacient (materiale si mai ales morale).

Mecanismele de finantare a serviciilor nu au fost concentrate pe stimularea continuitatii serviciilor.

Nu exista un cadru institutional care sa evalueze si sa promoveze furnizarea de servicii continue si de calitate in cadrul sistemului de servicii de sanatate.

Obiective generale:

1. Asigurarea continuitatii actului medical, prin cresterea ponderii ingrijirilor la domiciliu, a asistentei medicale primare si a serviciilor de specialitate acordate in ambulator.

Cresterea ponderii asistentei medicale primare

Institutii:MSP, Comisia Consultativa de Medicina de Familie, Societatea de Medicina de Familie, Colegiul Medicilor din Romania

Stimularea practicii de grup in medicina de familie (elaborare norme de implementare, implementarea de practici de grup pilot si implementarea la scala nationala incepand cu 2009)

Institutii: MSP, Comisia Consultativa de Medicina de Familie, Societatea de Medicina de Familie, Colegiul Medicilor din Romania, Administratia Publica Locala

- Lansarea unui program de ingrijiri la domiciliu in parteneriat cu Ministerul Muncii si protectiei Sociale

Institutii:MSP, MMPS, Administratia Publica Locala

Informatizarea sistemului de servicii de sanatate si urmarirea parcursului pacientului. Realizarea Registrelor de boli cronice la nivel judetean, regional si national

Institutii:MSP, CNAS, ASP, CJAS, Centruld e Calcul, Medici Familie, Asocialtia Spitalelor, Laboratoare, Farmacii

Cresterea ponderii componentei de informare, educare si comunicare a pacientului pentru prevenirea afectiunilor cronice netransmisibile/ schimbarea de comportament a populatiei catre un comportament sanatos..

Institutii: MSP, ISP, SNSPMS, ASP, APL, MEC, ISJ

Stimularea continuitatii serviciilor prin programe de planificare a internarilor si a externarilor

Institutii: MSP, Societati stiintifice pe specialitati, SNSPMS

- Dezvoltarea capacitatii institutionale in vederea evaluarii calitatii serviciilor in cadrul sistemului (crearea de procese si de structura institutionala responsabila de evaluarea calitatii/ acreditarea furnizorilor)

Realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele membre UE

Situatia actuala: Desi nu exista standarde unificate ale ingrijirilor medicale, Uniunea Europeana considera dreptul cetatenilor la ingrijiri de inalta calitate, ca pe un drept fundamental si sprijina politicile nationale pentru introducerea masurilor de garantare a produselor, serviciilor si managementului de cea mai inalta in interiorul sitemului de sanatate.

Activitatile principale pentru asimilarea de catre sistemul sanitar din Romania a acestor deziderate vizeaza urmatoarele activitati:

adoptarea de standarde pentru produse medicale, tehologii medicale, formare profesionala, crearea de retele de informare;

introducerea si utilizarea conceptelor de medicina bazata pe dovezi si evaluare a tehnologiilor medicale;

promovarea cooperarii intre statele membre pentru asigurarea calitatii in sistemele sanitare, inclusiv medicamente, echipamente, sange, tesuturi si organe, laborator, etc;

standarizarea masurilor de siguranta a pacientilor

Institutii: MSP, CNAS

Cresterea competentelor profesionale ale personalului medical

Situatia actuala

Resursele umane sunt cele mai importante componente in furnizarea de ingrijiri de sanatate. Planificarea resurselor umane, si in special a medicilor, trebuie sa constituie o prioritate in domeniul politicilor din sectorul sanitar. Desi reprezinta doar aproximativ
15-20% din personalul medical, medicii sun cei care influenteaza in cea mai mare masura calitatea si costurile serviciilor de sanatate.

In ceea ce priveste numarul de absolventi ai Facultatilor de Medicina, in Romania, sunt destule persoane care obtin dreptul de libera practica, dar competentele lor profesionale, distributia lor pe specialitati si competentele profesionale al medicilor specialisti trebuie imbunatatite. Studii efectuate la nivelul sistemului privind opiniile fata de procesul de formare a medicilor arata ca exista nemultumiri fata de pregatirea universitara (in special datorita accentului pe teorie si nu pe practica) si cea de specialitate, ca exista o tendinta crescuta la emigratie, ca exista o nemultumire fata de salarizarea existenta, o lipsa de motivatie si un grad redus de satisfactie profesionala a acestora.

In politicile de dezvoltare a personalului medical este de urmarit o abordare sistemica pentru a avea in vedere cele 3 etape principale ale formarii profesionale: pregatirea de baza universitara, pregatirea de specialitate (rezidentiat, atestat etc.) si educatia medicala continua.

Pentru evitarea unor conflicte este recomandat sa se respecte competenta practic exclusiva a Ministerului Educatiei si Cercetarii asupra pregatirii de baza, a Ministerului Sanatatii Publice asupra pregatirii de specialitate si a Colegiului Medicilor din Romania asupra educatiei medicale continue, dar cu o coordonare a acestor 3 responsabili in vederea unei continuitati a procesului de formare si dezvoltare a competentelor profesionale.

Obiective specifice:

- Imbunatatirea pregatirii profesionale de baza a personalului medical (teoretica si practica) prin:

1. stimularea unor procese educationale mai bune pentru personalul medical
2. stabilirea unor criterii mai severe pentru licentierea personalului
3. stabilirea unor standarde educationale mai stricte pentru formarea profesionala a asistentilor medicali
4. instituirea unor standarde de educatie specifice pentru infirmiere

Institutii implicate: MEC, MSP

- Imbunatatirea pregatirii de specialitate (teoretica si practica) a medicilor prin:

5. revizuirea curriculelor de pregatire
6. revizuirea specialitatilor si atestatelor conform cu cerintele UE
7. stabilirea unor criterii mai severe pentru evaluarea cunostintelor profesionale de-a lungul formarii prin programele de rezidentiat

Institutii implicate: MSP, MEC, CMR, asociatii profesionale

- Imbunatatirea pregatirii profesionale continue a personalului medical

Institutii implicate: CMR, asociatii profesionale

- Cresterea abilitatilor de comunicare ale personalului medical

Institutii implicate: UMF, MSP, Comisii de Specialitate, Centrul de Perfectionare al cadrelor medicale

4. Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practica si protocoale clinice

Situatia actuala: Ghidul de practica medicala reprezinta un set de afirmatii despre diagnosticul si tratamentul unei anumite afectiuni. Aceste afirmatii sunt rezultatul unei evaluari complete a dovezilor practicii medicale. Scopul definirii lor este de a ajuta clinicienii si pacientii in luarea deciziilor asupra modului cel mai adecvat de ingrijire a afectiunii respective.

Protocolul de practica medicala reprezinta un formular care descrie modul obisnuit de a furniza ingrijiri unui anumit tip de pacient. Astfel, el cuprinde o insiruire in timp a unor procese (analize, medicatie, tratamente) necesare obtinerii unui rezultat dorit de la un pacient care a fost supus unei proceduri specifice sau unui tratament. Protocoalele se stabilesc pentru principalele episoade de ingrijire ale unui tip de pacient, ca de exemplu pentru imunizari la copii, nastere, tratamentul infarctului, apendicectomie s.a.m.d.

Ghidurile de practica si protocoalele de practica trebuie folosite impreuna, acestea fiind complementare; caci ghidul furnizeaza informatiile necesare pentru a construi protocolul, in timp ce protocolul face legatura intre ghiduri si practica medicala de zi cu zi.

In Romania s-au elaborat un numar limitat de ghiduri de practica pentru diferite afectiuni, dar nu exista un proces sistematic de elaborare continua a acestora.

Protocoalele clinice (de practica medicala) au fost dezvoltate local sau importate si exista in unele cabinete de medicina de familie, in unele spitale, indeosebi in specialitatile obstetrica-ginecologie, chirurgie cardiaca sau boli infectioase, dar foarte putini furnizori de ingrijiri medicale le utilizeaza efectiv.

Deoarece, de cele mai multe ori, protocoalele de practica sunt utilizate orientativ, se reuseste rareori obtinerea unor beneficii in urma folosirii lor.

Obiective specifice si institutii implicate

1. Definirea unui centru de excelenta pentru sprijinirea elaborarii sistematice de ghiduri si protocoale de practica

Institutii implicate: MSP, CNAS, CMR, asociatii profesionale, asociatiile de pacienti

2. Training al profesionistilor privind elaborarea si utilizarea ghidurilor de practica intr-o zona-pilot (unul sau mai multe judete)

Institutii implicate: Centrul de excelenta

3. Realizarea unei zone-pilot (unul sau mai multe judete) unde protocoalele de practica sa fie dezvoltate si utilizate, inclusiv la contractarea serviciilor cu CAS

Institutii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelenta

4. Training al profesionistilor privind elaborarea si utilizarea ghidurilor de practica in unitatile sanitare

Institutii implicate: Centrul de excelenta

5. Dezvoltarea nationala de protocoale de practica si utilizarea lor, inclusiv la contractarea serviciilor cu CAS

Institutii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelenta

5. Evaluarea spitalelor din perspectiva obtinerii acreditarii

Obiective specifice si institutii implicate

- constituirea Comisie Nationale de Acreditare a Spitalului

Institutii implicate: MSP, Cancelaria Primului Ministru

- Stabilirea competentele pe tipuri de spitale in conformitate cu criteriile Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, MSP

- elaborarea procedurilor, standardelor si a metodologiei de acreditare

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, MSP

- Acreditarea tuturor spitalelor in termen de 5 ani

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor

- reacreditarea spitalelor dupa caz

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor

6. Cresterea capacitatii de planificare

Situatia Actuala: Procesul de elaborare de politici publice este mai putin bazat pe evidenta unor date concrete cu privire la starea de sanatate a populatiei sau pe stabilirea de prioritati in functie de medicina bazata pe dovezi sau pe costuri de cost eficacitate ale traamentelor. Programele initiate in cadrul acestei componente urmaresc constituirea unui cadru strategic de dezvoltare si de colectare de informatii coerente si continue, care sa furnizeze o baza valida pentru deciziile viitoare.

Obiective specifice si institutii implicate

Implementarea programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei

Institutii: MSP, CNAS, ASP, CJAS

Dezvoltare de politici publice urmarind cadrul furnizat de HG (SGG) institutionala

Institutii: MSP, MAI, MMPS, etc

Lista principalelor acte normative

- Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare

- HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de sanatate in anul 2007

- HG nr. 1842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007

Documente de politici publice existente

Documente de politici publice planificate

- Strategie de imbunatatire continua a calitatii in sistemul sanitar

Descrierea programelor bugetare actuale

desfasurarea programelor nationale de sanatate

Monitorizare, evaluare, raportare

evaluarea anuala a furnizorilor de servicii in vederea incheierii de contracte de furnizare de servicii cu casele de asigurari

evaluarea trimestriala a modului de implementare a programelor de sanatate

raportarea si analiza periodica a indicatorilor de activitate a furnizorilor de servicii

C. Imbunatatirea finantarii sistemului de sanatate

a. Situatia actuala

In prezent, sursele de finantare a sanatatii publice sunt : bugetul de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetele locale, veniturile proprii, creditele externe, fondurile externe nerambursabile, donatii si sponsorizari, potrivit legii. In totalul surselor de finantare, ponderea o detine Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, cu un procent de 75% in anul 2007.

Ponderea cheltuielilor publice pentru sanatate in PIB a variat, in perioada 2004-2006, intre 3,6-3,7%, pentru ca in anul 2007 acest procent sa fie majorat la 4%. In Programul de guvernare s-a prevazut ca, pana in 2008, procentul alocat sanatatii din PIB sa fie de 6%.

In miliarde Euro, fondurile alocate sanatatii publice au crescut de la 2,1 in anul 2004 la 4,3 in 2007

Obiective generale:

1. Cresterea transparentei in utilizarea fondurilor

Crearea cadrului legislativ pentru plata datoriilor inregistrate de unitatile sanitare cu paturi in perioada 2003-2005, in suma de 172,4 mil.lei, in anul 2006 fiind achitate 28 mil.lei, urmand ca in 2007, cu ocazia rectificarii bugetare sa fie solicitate fonduri pentru plata acestora.

Informatizarea sistemului de santate in scopul evidentierii costurilor reale ale serviciilor medicale, in care sens au fost solicitate fonduri suplimentare cu ocazia rectificarii bugetare pe anul 2007.

Organizarea de licitatii nationale pentru achizitia de vaccinuri, medicamente, materiale sanitare, servicii si alte materiale specifice necesare realizarii unor obiective si activitati cuprinse in programele nationale de sanatate.

Intarirea capacitatii de evaluare, audit si control a MSP

Afisarea permanenta a datelor financiare de interes public de catre furnizorii de servicii medicale din sistemul public, MSP sau CNAS, dupa caz

2. Masuri pentru intarirea disciplinei financiare

Asigurarea finantarii sectorului sanitar bugetar, a programelor nationale de sanatate si a celorlalte actiuni si activitati, cu respectarea prevederilor legale si incadrarea in bugetul aprobat.

Fundamentarea propunerilor de buget initial si de rectificare a pe baza principalelor strategii politice si proiecte prioritare ale Ministerului Sanatatii Publice.

Incheierea exercitiilor financiare, analiza, controlul si centralizarea datelor prezentate de unitati si elaborarea situatiilor financiare trimestriale si anuale solicitate de Ministerul Finantelor Publice, potrivit dispozitiilor legale.

Analiza, verificarea si inaintarea spre avizare de catre ordonatorul principal de credite a bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor sanitare finantate integral din venituri proprii din subordinea Ministerului Sanatatii Publice, potrivit dispozitiilor legale.

Monitorizarea modului de utilizare a resurselor financiare publice

Respectarea cu strictete a disciplinei financiare si bugetare, prin emiterea de norme metodologice si instructiuni de aplicare a prevederilor legale, de reglementari contabile specifice domeniului sanitar.

Completarea cadrului legislativ in domeniul sanatatii publice, prin elaborarea unor acte normative

3. Alocarea judicioasa a fondurilor in unitatile sanitare si atragerea de noi resurse financiare in domeniul sanitar

Plata contravalorii serviciilor medicale pe baza de criterii obiective si reducerea influentei criteriului istoric.

Evidentierea cheltuielilor efectuate pentru fiecare pacient pentru toate serviciile medicale de care beneficiaza sau a beneficiat.

Atragerea de resurse suplimentare pentru finantarea cheltuielilor de sanatate, in care sens, prin Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii au fost instituite unele contributii ale persoanelor juridice care produc sau importa produse de tutun, bauturi alcoolice sau realizeaza incasari din activitati publicitare ale acestora care, potrivit legii, se utilizeaza pentru investitii in infrastructura sistemului sanitar public, finantarea programelor nationale de sanatate si pentru rezerva Ministerului Sanatatii Publice pentru situatii speciale.

Achitarea de catre Casa Nationala de Pensii de Asigurari Sociale din bugetul Fondului de risc pentru boli profesionale si accidente de munca a cheltuielilor unitatilor sanitare care furnizeaza astfel de servicii medicale. In acest sens, s-a modificat Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale si au fost emise Normele metodologice comune MMSSF si MSP nr.450/825/2006.

Preluarea unor activitati si compartimente ale caror cheltuieli grevau bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate precum si finantarea unor programe curative de sanatate care se deruleaza din transferuri de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice ( Programul national de diabet zaharat, Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule, Tratamentul hemofiliei si talasemiei).

4. Dezvoltarea de parteneriate pentru furnizarea de servicii medicale si nemedicale

- externalizarea unor servicii nemedicale

- reprofilarea unor unitati neperformante

- incurajarea cooperarii si a parteneriatelor cu sectorul privat, organizatiile neguvernamentale si societatea civila

- infiintarea de sectii private in spitale publice

- crearea unui mediu concurential real intre furnizorii de servicii de sanatate

5. Cresterea capacitatii de control al costurilor

Situatia actuala:

In prezent, calculul costurilor la nivel de pacient si crearea unui proces regulat de calculare a costurilor serviciilor spitalicesti se realizeaza intr-o masura destul de redusa. Transparenta in sanatate este conditia esentiala pentru realizarea unei alocari echitabile bazate pe raportul cost/eficienta.

imbunatatirea mecanismelor de finantare a furnizorilor de servicii de sanatate utilizand metode care sa reflecte munca depusa si sa stimuleze calitatea actului medical;

elaborarea de metodologii clare de utilizare a resurselor financiare

instituirea unor mecanisme de monitorizare a utilizarii resurselor financiare

pregatirea specifica a personalului implicat in activitatea de control, precum si a celor care autorizeaza utilizarea resurselor

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora:

- toate institutiile aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea MSP, inclusiv furnizori de servicii de sanatate de toate tipurile

Lista principalelor acte normative

Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare

Legea privind finantele publice nr.500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare

Legile bugetare anuale si legile rectificative

Alte acte normative si ordine care reglementeaza activitatea si finantarea domeniului sanitar

Legea nr.34/2007 si OUG nr.20/2007 de modificare si completare a Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

HG nr.292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de sanatate in anul 2007.

OMSP/CNAS nr.570/116/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea si finantarea programelor nationale de sanatate, responsabilitatile in monitorizarea acestora, detalierea pe subprograme si sctivitati, indicatorii specifici, precum si unitatile sanitare prin care se deruleaza.

OMSP nr.13/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru privind continutul, forma de prezentare si structura programelor nationale de sanatate.

OMSP nr.1880/2007 pentru stabilirea unor masuri cu caracter tranzitoriu privind derularea si finantarea din bugetul MSP a unor actiuni de sanatate, in trim.I 2007.

OMSP nr.441/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a art.16 din Legea nr.282/2005 privind organizarea activitatii de transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine de origine umana

Documente de politici publice existente

- Strategia de finantare a spitalelor bazata de caz rezolvat

Documente de politici publice planificate

Metodologii clare de utilizare a resurselor financiare

Proceduri de monitorizare a utilizarii resurselor financiare

Descrierea programelor bugetare actuale

Nu e cazul

Monitorizare, evaluare, raportare

Monitorizarea lunara si trimestriala a cheltuielilor efectuate de unitatile sanitare cu paturi finantate integral din venituri proprii, prin sistemul informatic operativ de raportare, potrivit OMS 159/2004.

Monitorizarea cheltuielilor de personal la toate unitatile din subordine finantate integral de la bugetul statului, precum si la cele finantate integral din venituri proprii.

Monitorizarea periodica, prin sistemul operativ de raportare, a angajamentelor bugetare si a platilor efectuate pentru bunuri si servicii de catre unitatile sanitare cu paturi finantate integral din venituri proprii.

D. Descentralizarea sistemului sanitar

Situatia Actuala

Descentralizarea sistemului de sanatate a fost si este parte integranta a procesului de reforma in domeniul sanitar. Atat reorganizarea cat si descentralizarea finantarii si furnizarii serviciilor de sanatate au inceput concomitent cu introducerea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cand, pentru prima data, cetateanul/pacientul a fost pus in centrul sistemului de sanatate, prin posibilitatea liberei alegeri de catre acesta a furnizorului de ingrijiri de sanatate.

Experienta ultimilor ani arata o implicare inegala a autoritatilor administratiei publice locale in administrarea unitatilor sanitare, cu variatii mari intre judete sau intre localitati.

Desi Ministerul Sanatatii Publice este autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice, mentionam faptul ca, in prezent, majoritatea unitatilor sanitare, sunt unitati autonome, in administrarea autoritatilor locale sau judetene, ministerul pastrand doar componenta de management a sistemului sanitar.

Referitor la autoritatile de sanatate publica ale Ministerului Sanatatii Publice precizam ca, pana la implementarea ultimei etape prevazute in cuprinsul strategiei de descentralizare, acestea raman institutii deconcentrate ale ministerului, urmand ca o mare parte din atributiile desfasurate de acestea sa fie transferate catre comunitatile locale.

In ceea ce priveste asistenta comunitara mentionam faptul ca, in prezent, Ministerul Sanatatii Publice este responsabil de gestionarea problemelor de sanatate publica la nivel local desi experienta tarilor membre ale Uniunii Europene a aratat ca aceste probleme pot fi gestionate cel mai bine de la nivel local, in concordanta cu nevoile reale ale comunitatii.

In prezent, autoritatile administratiei publice locale participa la finantarea unor cheltuieli de administrare si functionare, respectiv bunuri si servicii, reparatii capitale, consolidare, extindere si modernizare, dotari cu echipamente medicale, a unitatilor sanitare publice de interes judetean sau local, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in bugetele locale.

Obiective generale:

a) Delimitarea competentelor administratiei publice centrale si locale

Principalele directii de activitate ale acestui obiectiv vizeaza indeplinirea urmatoarelor etape :

1. Transferul de competente, atributii si responsabilitati de la autoritatile de sanatate publica (ASP) la administratia. publica locala. Crearea unei structuri judetene cu competenta in administrarea si finantarea activitatilor transferate, prin preluarea specialistilor de la autoritatile de sanatate publica;

2. Transferul activitatilor de promovare a sanatatii de la autoritatile de sanatate publica la administratia publica locala;

b) Cresterea rolului administratiei publice judetene si locale in dezvoltarea si implementarea de programe de sanatate publica care sa raspunda nevoilor specifice ale comunitatii;

Etape in transferul de competente de la nivelul structurilor deconcentrate ale Ministerului Sanatatii Publice la nivelul comunitatilor locale:

2.1.Transferul competentelor legate de activitatea mediatorilor sanitari de la ASP: finantarea, recrutarea, instruirea si evaluarea activitatii acestora;

2.2.Transferul competentelor legate de activitatea asistentilor comunitari de la ASP: finantarea, recrutarea, instruirea si evaluarea activitatilor acestora;

2.3.Transferul competentelor legate de asistenta medicala scolara si de medicina dentara acordata in unitatile de invatamant (inclusiv finantarea);

2.4. Transferul fondurilor alocate de Ministerul Sanatatii Publice pentru unitatile medico-sociale de la bugetul Ministerului Sanatatii Publice catre administratia publica locala;

c) Descentralizarea managementului asistentei medicale spitalicesti si intarirea responsabilitatii administratiei publice locale fata de cetatean.

Etape in realizarea trecerii in administrarea comunitatilor locale a cel putin doua treimi din spitalele din subordinea ASP:

1. Consultarea cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale cu privire la oportunitatea si modul de realizare a acestei directii de actiune;

2. Trecerea intr-o prima etapa a spitalelor orasenesti,comunale si a centrelor de sanatate, in administrarea efectiva a comunitatilor locale;

3. Evaluarea intermediara la 6 luni a rezultatelor obtinute dupa transferul spitalelor orasenesti, comunale si a centrelor de sanatate;

4. Evaluarea finala dupa 1 an a rezultatelor obtinute dupa transferul spitalelor orasenesti si comunale la comunitatile locale;

- Stabilirea calendarului si etapelor in transferul spitalelor municipale;

5. Consultarea cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale pentru prezentarea evaluarii si identificarea noilor unitati sanitare ce pot fi transferate;

6. Transferul spitalelor municipale;

7. Evaluarea intermediara dupa 6 luni a rezultatelor obtinute dupa transferul spitalelor municipale;

8. Evaluarea finala dupa 1 an a rezultatelor obtinute in urma transferului spitalelor municipale;

9. Finalizarea procesului de transfer al unitatilor spitalicesti.

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora

Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti

Reprezentatii Ministerului Sanatatii Publice intentioneaza ca o mare parte a competentelor detinute in prezent de catre autoritatile de sanatate publica sa fie transferate autoritatilor administratiei publice locale.

Astfel, se doreste ca toate atributiile transferate catre consiliile judetene (de la ASP-uri) sa fie reunite si sa reprezinte domeniul de competenta al unui serviciu specializat de interes judetean care va asigura, la acest nivel , aplicarea politicilor si strategiilor de sanatate publica, institutie cu personalitate juridica, in subordinea consiliului judetean

Rezultate asteptate sunt:

Administratie publica locala responsabila de gestionarea problemelor de sanatate publica la nivel local;

Oferta de servicii medicale in concordanta cu nevoile reale ale comunitatii;

Transferarea activitatilor privind implementarea politicilor de sanatate publica de la Ministerul Sanatatii Publice la administratia publica locala;

Administrarea unitatilor spitalicesti de catre autoritatilor publice locale;

Implicarea nemijlocita a autoritatilor administratiei publice locale in imbunatatirea adresabilitatii si accesibilitatii serviciilor medicale;

Acces sporit al populatiei la serviciile medicale curative;

Lista principalelor acte normative

Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu completarile si modificarile ulterioare;

Legea nr. 195/2006, Legea-cadru a descentralizarii;

Ordonanta Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unitatilor sanitare publice de interes judetean si local;

Hotararea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice;

Hotararea Guvernului nr. 866/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sanatatii si Familiei in domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si in administrarea consiliilor locale respective, cu modificarile ulterioare;

Hotararea Guvernului nr. 867/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sanatatii si Familiei in domeniul public al judetelor si in administrarea consiliilor judetene respective;

Hotararea Guvernului nr. 1096/2002 privind trecerea imobilelor in care isi desfasoara activitatea unele unitati sanitare de interes local din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sanatatii si Familiei in domeniul public al municipiului Bucuresti si in administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

Documente de politici publice existente

Documente de politici publice planificate

Strategie privind promovarea sanatatii (educatie pentru sanatate, dezvoltarea asistentei comunitare si a ingrijirilor la domiciliu)

Descrierea programelor bugetare actuale

Pentru acest obiectiv nu vor fi alocate resurse suplimentare, toate activitatile aferente implementarii strategiei de descentralizare realizandu-se cu incadrarea in bugetul aprobat Mnisterului sanatatii publice.

Monitorizare, evaluare, raportare

Directia generala politici, strategii si managementul calitatii in sanatate va monitoriza trimestrial modul de implementare a prezentului document pe baza informatiilor transmise de catre :

consiliile judetene

autoritatile de sanatate publica pana la desfiintarea lor

autoritatile administratiei publice locale de la nivelul oraselor si comunelor

Activitatea de monitorizare se va axa pe urmatoarele actiuni:

Elaborarea de indicatori de monitorizare si evaluare a activitatii desfasurate, pe fiecare atributie descentralizata;

Centralizarea si compararea valorilor indicatorilor cu media calculata pe ultimii 3 ani;

Verificare prin sondaj a datelor raportate de catre institutiile responsabile;

Transmiterea valorilor indicatorilor si a rezultatelor compararii catre consiliile judetene, autoritatilor de sanatate publica si autoritatilor administratiei publice locale orasenesti si comunale.

De asemenea, vor fi elaborate chestionare care sa evalueze cresterea impactului programelor nationale de sanatate la nivelul comunitatii si gradul de satisfactie a pacientilor fata de serviciile medicale oferite.De aceasta activitate va fi responsabila tot Directia generala politici, strategii si managementul calitatii in sanatate.

Obiectivul monitorizarii si evaluarii este reprezentat de informarea conducerii Ministerului Sanatatii Publice, precum si a grupului responsabil cu realizarea descentralizarii cu privire la atingerea sau neatingerea rezultatelor imediate, la necesitatea de a modifica calendarul de implementare si/sau activitatile propuse.

Procesul de descentralizare din sistemul de sanatate trebuie sa continue in etape bine definite, printr-un proces care sa aiba la baza evaluarea continua a efectelor descentralizarii si corectarea la timp a deciziilor care pot influenta negativ accesul populatiei la serviciile de sanatate.

E. Reorganizarea institutionala a Ministerului Sanatatii Publice, a structurilor din subordinea sau coordonarea sa, precum si a furnizorilor de servicii de sanatate

Situatia Actuala

Sistemul sanitar s-a aflat o buna perioada de timp intr-o stare de criza prelungita datorata, in pricipal, de subfinantarea acestuia. In ultimii ani s-a remarcat o crestere semnificativa a resurselor alocate in sectorul sanitar (ponderea in PIB a cheltuielilor publice pentru sanatate a crescut de la 3,37%% in 2004 la 3,64% in 2006, iar in 2007, pentru prima oara a fost alocat acestui domeniu peste 4% din PIB), personalul din sectorul sanitar beneficiind de recompensare substantiala.

O caracteristica importanta a sistemelor de sanatate care au reusit sa asigure o buna calitate a serviciilor de sanatate consta in preocuparea centrala pentru formarea, instruirea si planificarea resurselor umane.

Romania se confrunta cu lipsa specialistilor, fapt care are impact asupra asigurarii asistentei medicale a populatiei. In acest context, s-a observat si o indiferenta a autoritatilor publice locale fata de atragerea si mentinerea personalului medical in zonele cu atractivitate scazuta

De asemenea, se regasesc dezechilibre in distribuirea geografica a personalului din asistenta medicala. In acest context devine evident ca planificarea resurselor umane reprezinta un proces, nu un model dat, si va avea succes numai daca partile interesate se implica.

Resursele umane din sanatate se compun esential din doua grupuri : medicii si asistentii medicali

Instruirea profesionala postuniversitara este o cerinta de baza pentru asigurarea calitatii. Activitati, precum colectarea si evaluarea datelor, implementarea proiectelor de asigurare a calitatii sunt parti integrante ale practicii curente. Educatia medicala continua a medicilor specialisti este o conditie fundamentala pentru mentinerea calitatii practicii medicale. Participarea medicilor specialisti la astfel de programe de educatie medicala continua trebuie incurajata si inregistrata.

Asistentele medicale reprezinta cel mai numeros grup de persoane care acorda ingrijiri in domeniul sanitar. Cu toate acestea contributia lor la politica medicala si la acordarea de ingrijiri medicale la toate nivelele este subdezvoltata.

Obiective generale:

a) Redefinirea rolului structurilor din cadrul Ministerului Sanatatii Publice sau din subordinea ori coordonarea sa in elaborarea si implementarea politicilor de sanatate publica, in cresterea calitatii serviciilor spitalicesti, concomitent cu cresterea rolului structurilor regionale in gestionarea problemelor de sanatate publica

- reorganizarea autoritatilor de sanatate publica si respectiv a institutelor si centrelor de sanatate publica

- preluarea Institutului National de Medicina Sportiva Bucuresti va fi preluat de Agentia Nationala pentru Sport ;

- reorganizarea Institutului National de Hematologie Transfuzionala 'Prof. dr. C.T. Nicolau' Bucuresti ;

- trecerea Oficiului Central de Stocare pentru Situatii Speciale Bucuresti in in structura Autoritatii de sanatate publica a Municipiului Bucuresti si a autoritatilor de sanatate publica judetene unde functioneaza depozitele teritoriale si ulterior (dupa reorganizarea autoritatilor de sanatate publica) preluarea depozitelor de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

- Regionalizarea asistentei medicale oncologice prin transpormarea Institutului Oncologic 'Prof. dr. Alexandru Trestioreanu' Bucuresti si a Institutului Oncologic 'Prof. dr. I. Chiricuta' Cluj-Napoca si prin infiintarea Institutului Oncologic Iasi

- Regionalizarea asistentei medicale de pneumoftiziologie prin mentinerea Institutului de Pneumoftiziologie 'Prof. dr. Marius Nasta' Bucuresti in subordinea MSP si prin constituirea, la nivelul regiunilor Iasi si Cluj, a unor institute de pneumoftiziologie in subordinea MSP ;

- reorganizarea Institutului pentru Ocrotirea Mamei si Copilului 'Prof. dr. Alfred Rusescu' Bucuresti si trecerea in subordinea Autoaritatii de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti;

- reorganizarea Institutului de Boli Cardiovasculare 'Prof. dr. C.C. Iliescu' Bucuresti ca Institut National de Boli Cardiovasculare 'Prof. dr. C.C. Iliescu' Bucuresti si infiintarea unei sectii clinice de chirurgie cardiovasculara Centrul de Cardiologie Craiova, care se va transforma ulterior in institut regional de urgenta.

reorganizarea Institutului de Boli Infectioase 'Prof. dr. Matei Bals' Bucuresti Propunem ca Institut National de Boli Infectioase, care va coordona din punct de vedere metodologic spitalele si sectiile de boli infectioase ;

- Infiintarea Institutelor de Boli Infectioase la Constanta, Cluj, Iasi prin reorganizarea actualelor spitale de specialitate si infiintarea la Targu-Mures a Spitalului Clinic de Boli Infectioase Targu-Mures prin preluarea sectiilor de specialitate din structura Spitalulul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures , fie la Brasov prin reorganizarea actualului Spital de Boli Infectioase in Institut de Boli Infectioase . Aceste institute vor fi in subordinea Ministerului Sanatatii Publice si vor coordona din punct de vedere metodologic spitalele si sectiile de boli infectioase din zonele arondate ;

- Infiintarea in structura Institutului Clinic Fundeni Bucuresti a doua institute fara personalitate juridica: Institutului de Boli Digestive, Hepatologie si Transplant si a Institutului de Boli Renale si Transplant

- infiintarea Institutului de Urologie si Nefrologie Iasi prin reorganizarea Spitalului Clinic « C.I. Parhon » si la Cluj reorganizarea Spitalului Clinic de Urgenta « Prof. Dr. Octavian Fodor » in Institutul de Boli Digestive - Cluj- Napoca, care vor fi in subordinea Ministerului Sanatatii Publice si vor coordona metodologic sectiile de profil din zonele arondate ;

- Trecerea unor unitati sanitare cu personalitate juridica din subordinea MSP in subordinea autoritatilor de sanatate publica judetene:

Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna,

Spitalul de Recuperare Borsa,

Spitalul Clinic de Recuperare Medicala Baile Felix,

Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Stei,

Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca,

Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare,

Spitalul de Psihiatrie Zam,

Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Padureni-Grajduri,

Spitalul de Psihiatrie Gataia,

Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Jebel,.

Spitalul Clinic de Psihiatrie 'Socola' Iasi,

Spitalul de Cardiologie Covasna,

Spitalul Clinic de Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie Eforie-Nord,

Sanatoriul Balnear si de Recuperare Techirghiol,

Sanatoriul Balnear si de Recuperare Mangalia,

Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Busteni,

Sanatoriul de Nevroze Predeal,

Sanatoriul Balnear Slanic Moldova .

- Trecerea Statiei Centrale de Transport Sanitar si Ambulanta Aeriana Bucuresti in subordinea Autoritatii de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti ;

- trecerea Serviciilor de Medicina Legala din structura spitalelor in structura institutelor de medicina legala din centrele medicale universitare.

- trecerea Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale Bucuresti in coordonarea MSP si reorganizarea in Agentia de Dispozitive Medicale.

b)    Intarirea capacitatii de control a Ministerului Sanatatii Publice asupra obiectivelor, activitatilor si structurilor din domeniul sanatatii publice

- Se infiinteaza Inspectia Sanitara de Stat, autoritate publica in subordinea Ministerului Sanatatii Publice, ordonator secundar de credite ce va coordona metodologic si financiar inspectiile judetene.

- in cele opt regiuni se vor infiinta 8 inspectii sanitare de stat regionale.

c) Asigurarea resurselor umane profesionalizate (vezi directie strategica 1)

Lista principalelor acte normative

• Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii;
• Hotararea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice;

• Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5872001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitatii de cercetare medicala in sectorul sanitar, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr.307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent  medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare
• Hotararea Guvernului nr. 899 din 22/2002 privind organizarea invatamantului postuniversitar medical si farmaceutic uman, cu modificarile si completarile ulterioare
• Hotararea Guvernului nr . 970/2004 privind regimul calificarilor in profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si moasa, dobandite in afara granitelor Romaniei
• Ordin al ministrului sanatatii publice nr  966/ 2007 privind aprobarea Normelor tehnice de organizare a programului de formare prin educatie medicala continua a medicilor de familie care desfasoara activitati in cadrul Programului national de diabet zaharat
• Ordin al ministrului sanatatii publice nr. 1778/2006 privind aprobarea normativelor de personal

Documente de politici publice existente

Documente de politici publice planificate

Strategie de planificare a necesarului de resurse umane in domeniul medical pe termen mediu si lung si a nevoilor de pregatire profesionala

Dezvoltarea planului de cariera pentru profesiile medicale

Descrierea programelor bugetare actuale

plata drepturilor salariale in functie de tipul de contract individual de munca

finantarea rezidentiatului

desfasurarea programului de obtinere a celei de-a doua specialitati cu plata

MONITORIZARE SI EVALUARE

In vederea aducerii la indeplinire a directiilor de activitate si a obiectivelor prevazute in prezentul document, Grupul de Management, impreuna cu Unitatea de Politici Publice vor elabora si urmari un Plan anual de actiuni privind activitatile care trebuie intreprinse, modul de implementare a acestora, termenele de indeplinire precum si structura si persoanele responsabile .

Monitorizarea indeplinirii directiilor de activitate se va realiza in mod continuu de catre fiecare structura responsabila, in parte care pot sa isi stabileasca si alte instrumente specifice de monitorizare si care isi vor nominaliza o persoana care va raspunde direct de realizarea monitorizarii.

Toate aspectele semnificative vor fi aduse la cunostinta UPP in vederea ajustarii interventiilor pe masura implementarii lor.

In urma indeplinirii activitatilor prevazute in Planul de actiuni, structurile responsabile vor intocmi anual cate un raport de evaluare pe care il vor prezenta spre avizare Unitatii de Politici Publice. Aceasta,dupa ce va aviza raportul, il va prezenta Grupului de Management spre aprobare.

In situatia in care reprezentantii Unitatii de politici publice apreciaza ca raportul este incomplet/contine date contradictorii, eronate etc. si nu poate fi avizat, il transmite structurii care l-a prezentat in vederea refacerii.

Grupul de management va analiza raportul si va decide asupra modificarii, completarii Planului de actiuni sau, in situatia in care nu este necesara interventia asupra planului, va prezenta rezultatele ministrului sanatatii publice

Se vor stabili o serie de indicatori de performanta cuantificabili si se va monitoriza evolutia acestora, elaborandu-se de catre fiecare structura responsabila un raport care sa surprinda imbunatatirea acestora.

Structurile implicate in implementarea interventiilor isi pot stabili si alte instrumente specifice de evaluare asa cum a fost detaliat la finalul fiecarui obiectiv.