Laptele si produsele lactate,consum si patologie

Laptele si produsele lactate,consum si patologie

Consumul de lapte si produse lactate ,satisface prin compozitia acestora nevoile organismului numai in diferite clase de compusi , aducand in alimentatia omului un aport deloc neglijabil de proteine , glucide , lipide si saruri minerale.

Lipidele continute in lapte si produse lactate au un rol deosebit in buna functionare a organismului . In organism , lipidele au rol energetic . Prin arderea unui gram de lipide rezulta 9 kcal . Lipidele , protejaza organismul impotriva frigului , intra in componenta celulelor organismului , a membranelor celulare , contribuie la absortia vitaminelor liposolubile , stimuleaza peristaltismul intestinal , eliminarea bilei , functionarea pancreasului , imbunatateste calitatiile gustative ale hranei si dau senzatia de saturatie . Laptele si produsele lactate contin doi din cei trei acizi grasi esentiali si anume acizii , linoleic si lionolenic . Necesarul in acid linoleic al organismului este de 2-6 g . Untul contine 3,6 % acid linoleic. Acizii grasi saturati se gasesc in lapte si produse lactate acide si unt ,ei fiind constituientii de baza ai lipidelor.

Fosfolipidele reprezinta o clasa aparte de lipide cu rol important in cresterea si dezvoltarea organismului ele fiind o parte constituienta a sistemului nervos. Necesarul zilnic de fosfolipide , este de 5 g . Laptele , untul si smantana , contin cantitati apreciabile de fosfolipide.

Colesterolul este un alcool gras policiclic cu rol major in functionarea normala a organismului , in sinteza hormonilor suprarenalieni , a diferitelor etape din metabolismul lipidic si protidic. Norma zilnica de colesterol este de 0,3 - 0,6 grame. Untul contine cel mai mare procent de colesterol .

In ceea ce priveste lipidele , in ansamblul , lor acestea sunt bine reprezentate in smantana , unt , cascaval si produse lactate acide .

Proteinele din lapte si produse lactate sunt necesare unei alimentatii echilibrate. In organismul uman proteinele au rol plastic , constructor , asigurand cresterea si dezvoltarea celulelor , tesuturilor cat si regenerarea acestora.

Proteinele intra in structura unor hormoni , a enzimelor , intervin in desfasurarea tuturor proceselor metebolice , intra in componenta anticorpilor , asigura detoxifierea organismului prin cuplarea lor cu produsii toxici , rezultati din diferite reactii metabolice sau patrunsi accidental in organism . Indeplinesc functia de transportori ai diferitelor substante formand complexe lipo-proteice , glico-proteice, vitamino-proteice , proteino-mineral , participa la reglarea echilibrului osmotic si la repartitia apei in organism.

Alimetatia rationala recomanda zilnic, 1 g proteina, pe kg. greutate vie.

Proteinele sunt formate din aminoacizi si sub influienta unor enzime din clasa proteazelor, proteinele, se descompun in aminoacizi . Din cei 20 aminoacizi ce intra in structura proteinelor 8, sunt aminoacizi esentiali, pe care organismul nu si-i poate sintetiza si pe care si-i procura din alimente. De remarcat faptul ca metionina, care este un aminoacid esential se gaseste in cantitati apreciabile in branza de vaci.

Referitor la necesarul de proteina zilnica , copiii , in perioada de crestere, au nevoie de 2g proteina pe kg , iar femeile gravide , de 1,5 g proteina , pe kg si pe zi. La adulti necesarul de proteina este , pentru un om de 70 kg ,de 70 g pe zi, dar nu trebuie sa scada sub 40 grame pe zi . Ca sursa de proteina specificam faptul ca laptele si produsele lactate au un aport considerabil de proteina. In acest sens , laptele contine 3,5%, produsele lactate acide , intre 3,2 si 4% , branza dietetica de vaci , 18 % , branza grasa de vaci , 13% iar cascavalurile , intre 20-31% proteina . Trebuie specificat faptul ca proteinele din lapte si produse lactate alaturi de cele din carne , preparate din carne peste si oua , contin toti aminoacizii in proportii optime , necesari sintezei proteinelor din organism , in comparatie cu alimentele vegetale unde proportia aminoacizilor ce stau la baza proteinelor nu este optima.

Glucidele din lapte si preparate din lapte, au rol esential in cresterea si dezvoltarea organismului cit si in desfasurarea diferitelor reactii metabolice . In organism, glucidele au rol plastic, intrand in componenta membranelor celulare dar si rol energetic. Prin arderea a 1g de glucide rezulta 4 kcalorii. Cantitatea de energie degajata la arderea glucidelor se face foarte repede in comparatie cu alte surse de energie ale organismului, motiv pentru care glucidele sunt recomandare in alimentatia sportivilor de performanta.

Glucidele au rol major in metabolismul proteic si lipidic,fiind stocate la nivelul ficatului si muschilor sub forma de glicogen ; constituind rezerva de glucoza a organismului . Daca glucidele nu patrund cu hrana in organism atunci rezerva de glucide se epuizeaza ceea ce intensifica procesul de oxidare al lipidelor . Poliglucidele de tipul celulozei si hemicelulozei nu pot fi utilizate ca sursa de glucide pentru organism, ele find utilizate ca fibre si au rolul de a stimula peristaltismul intestinal, evacuarea fecalelor, eliminarea colesterolului, a substantelor toxice .

Principala sursa de glucoza pentru organismul uman o constituie amidonul, care sub actiunea enzimelor pancreatice de tipul amilazei este descompus in diferiti produsi , pana la glucoza, care este utilizata de organism sau depozitata ca rezerva glucidica in ficat si muschi , sub forma de gllicogen. Pentru o alimentatie normala este nevoie de 50-60 g glucide pe zi avand in vedere faptul ca organismul poate suntetiza glucide din glicerina si aminoacizi , mai ales cand proteinele se gasesc din abundenta fiind in sitzuatia de "lux proteic " Lactoza din lapte este o sursa importanta de glucide , ea gasindu-se in procent de 4,5 % , dar surse importante de glucide sunt reprezentate si de produsele lactate , astfel ca in laptele batut sau laptele smantanit glucidele ajung la 5,5%

Vitaminele si sarurile minerale , au rol major in mentinerea presiunii osmorice in cresterea si dezvoltarea organismului in metabolismul diferitelor substante sau compusi Spre exemplu calciul si vitamina D , asigura cresterea si dezvoltarea oaselor dar este implicat si in mecanismul biomolecular de contractie a muschilor.