Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
AUTORITATILE SI INSTITUTIILE COMUNEI ROATA
De-a lungul timpului, comuna Roata a suferit multe modificari administrativ-teritoriale, avand la carma o serie de autoritati si institutii care au contribuit la buna desfasurare a vietii comunitare, a activitatilor social-economice si culturale sau de alta natura. In randurile urmatoare, vom prezenta, pe scurt, principalele momente din istoricul acestora, in functie de informatiile si documentele pe care le-am avut la dispozitie.
PRIMARIA
Ca institutie administrativa care coordoneaza activitatea oricarei localitati, institutia Primariei a existat, din cele mai vechi timpuri, sub diverse forme si denumiri.
Primaria, in acceptiunea moderna, a fost legiferata de domnitorul Al. Ioan Cuza. Roata intrunea toate conditiile sa fie "comuna rurala", avand primarie, biserica si scoala.
Primele informatii despre un local de primarie, care era in Roata-de Sus sunt din anul 1892, cand primarul, Dumitru Corbea, i-a dat foc, facand sa dispara documentele care il incriminau ca si-a insusit veniturile comunei.
La inceputul secolului al XX-lea, se construieste un local propriu, care, de-a lungul anilor, in functie de necesitati, a suferit unele modificari.
In perioada 1906-1912, era primar, Ghita Ionescu - comerciant.
Intre anii 1926 - 1931, Sadina a fost comuna[1] separata, avand primar pe Gheorghe Olteanu, notar pe Nicolae Ionescu, "contopist" pe Ion Stanica (Sicretu) si primaria isi avea sediul in locuinta familiei Visan Alexandru (Dontu). In urma modificarii Legii administrative, publicate in Buletinul Oficial, Nr. 36/30 august 1931, Sadina a revenit la comuna Roata.
La Roata, in 1921, notar era Alexandru Stanescu (Lixandru popii) de numele caruia se leaga multe realizari: parcelarea si repartizarea loturilor pe care se afla cartierul Buzati, care s-a facut sub indrumarea sa directa, infiintarea unui puternic targ saptamanal in comuna, ale carui venituri au fost folosite pentru intretinerea si constructia localurilor de scoala de la Sadina si Zgaia si altele.
Pana in 1940, printre cei care s-au remarcat ca primari au fost: Stanica C. Ion, Paraschiv Cracan, Savu Dumitru, Ion M. Stan (comerciant) si Dumitru Radulescu (arendas).
Dupa 1945, primar a fost si Tranca Paraschiv(1948-1952), care a sprijinit din plin reforma agrara si colectivizarea. Lita Stere, originar din Crevedia, a fost primar in perioada 1968-1972.
Localul Primariei Roata de Jos, construit dupa 1910. Imagine din anul 1972.
Vechiul local al Primariei Roata, in iulie 2001.
Ghita Ionescu, primarul comunei Stanica C. Ion (1888-1970),
Roata in perioada 1906-1912. primar intre anii 1920-1922.
Paraschiv Cracan (1886-1947) Savu Dumitru (1889-1965),
primarul comunei dupa primar in anii 1927-1928.
primul razboi mondial.
Primarul Stan M. Ion. Stan M. Constantin,
primar in anii 1942-1944.
Ivan Stefan, primar Petre Boroi, primar
in perioada in perioada
1960-1963.
Dumitru Boroi, primar Garea Aristotel, primar
in anii 1972-1988 si in perioada 1990-1996
deputat in M.A.N.
Nita Marin (1945-2001),
Primar intre 1996-2001.
Un frumos document al Primariei Roata, Nr. 980 din 22 mai 1943 in care apare stema comunei, purtand simbolul bogatiei forestiere.
Alexandru Stanescu, fiul preotului Gh. Stanescu (senior), a
indeplinit functia de notar timp de doua decenii (1921-1941.)
SATUL SADINA A AVUT, PENTRU SCURTA VREME (1926-1932),
STATUTUL DE COMUNA.
Primarul comunei Sadina (1926-1932), Gh. V. Olteanu si un document din 10 febr. 1929, purtand semnatura sa.
Alte doua documente emise de Primaria fostei comune Sadina, in ianuarie 1927.
Proces-verbal din 7 ianuarie 1927 prin care se convoaca alegatorii in vederea completarii Comitetului Scolar.
Adresa a Primariei Sadina (primar-Gh. Olteanu) catre Comitetul Scolar, datata 31 ianuarie 1927.
Acesta s-a dovedit un bun gospodar. In timpul mandatului sau, a amenajat drumurile comunale, trotuare pentru pietoni si s-a electrificat comuna (1970).
Trebuie sa amintim ca, dupa anii 1952 - 1956, au venit la conducerea primariilor (Sfaturilor populare, cum se numeau atunci si multa vreme dupa aceea), muncitori din fabrici, trimisi de P.M.R., pentru a ocupa functiile de primari si secretari (notari).
In 1972, a fost numit primar, Boroi Dumitru, fiu al satului, maistru la Schela de Extractie Cartojani, care a functionat pana in 1988, cand s-a pensionat. Intre anii 1969 - 1975 a fost deputat in Marea Adunare Nationala. In perioada mandatului sau de primar, s-au realizat: 7 sali de clasa la Cartojani, 2 sali de clasa la Roata si un camin cultural la Cartojani. Secretarul consiliului local a fost Stanciu Constantin (1968 - 1987), apreciat ca un "meserias" desavarsit[2], iar din 1987 si pana in prezent indeplineste aceasta functie, Badea Oprea.
Prezentam in continuare lista tuturor primarilor comunei, incepand din 1940, pana in 2004, pe care o consideram utila si sugestiva pentru cronica acestor ani:
- Dumitru Radulescu
- Stan M. Constantin
- Miroiu M. Marin
- Ivan Gh, Stefan
- Tranca Paraschiv
- Gageanu Victor - muncitor din industrie
- Palea Marin, din comuna Ogrezeni
- Iordache Stan
- Nica Ion
- Tila Marin
- Gabor Victor - cu delegatie de la raionul Videle
- Boroi Petre
- Voicu Gheorghe
- Lita Stere - din comuna Crevedia Mica
- Boroi Dumitru
- Raduta Niculaie
- Boroi Dumitru
- Zaharia Ionel
- Garea Aristotel
- Nita Marin
2001 - 2002 - Burcea Marin (interimar)
- Botoroaga Virgil
Din iunie 2004 - Ghidanac Marin
Sursa: Primaria Roata de Jos.
Din parcurgerea listei, observam ca unii primari au detinut de cate doua ori aceasta functie: Boroi Dumitru: 1972 - 1975 si 1977 - 1988; Garea Aristotel: intre 1990 - 1996; Nita Marin - o legislatura completa, intre 1996 - 2000, si partiala - 2000 - 2001.
In legatura cu succesiunea la conducerea administrativa, respectiv, a Primariei, de-a lungul timpurilor, se cuvine sa facem cateva reflectii de natura politica.
Dupa cum se cunoaste, autoritatile locale din epoca medievala erau subordonate in intregime intereselor stapanilor feudali aflati in ierarhiile curtilor domnesti.
Principalele lor atributii, mai ales in epoca fanariota, constau in colectarea birurilor inrobitoare.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, o data cu faurirea statului modern, la baza caruia au fost asezate principii si norme de drept constitutional, de tip european, au inceput sa infloreasca mugurii unei vieti politice democratice, care au permis aparitia partidelor politice: acordarea dreptului de vot unor categorii tot mai largi de cetateni, trecerea la un regim parlamentar si la o guvernare profesionista, rezultate ale scrutinurilor periodice.
Comuna Roata a trecut prin toate fazele acestui proces, care, in multe cazuri, a fost foarte tensionat, la conducerea ei succedandu-se, asa cum am aratat, reprezentanti ai marilor partide care au animat scena politica romaneasca timp de peste un secol.
Dupa cel de al doilea razboi mondial, in conditiile "partidului unic" si ale unor influente ideologice decurgand din nefasta doctrina a "dictaturii proletariatului", au fost instalati si aici unii reprezentanti ai "clasei muncitoare" din alte localitati.
Din fericire,atat aceia, cat si localnicii ajunsi in functii publice, s-au dovedit, cu mici exceptii, oameni onesti, care s-au dedicat intereselor cetatenesti.
Asa se explica dinamismul vietii economico-sociale din aceasta perioada.
Dupa Revolutia din decembrie 1989, comuna Roata de Jos s-a inscris pe noua cale a democratiei, a pluralismului politic si al respectarii dreptului fiecarui cetatean la opinie, la propriiile convingeri ideologice si politice etc.
Ca urmare a acestor deschideri, care dau un nou continut relatiilor umane si comunitare, exercitandu-si aceste drepturi prin votul universal, egal, direct si secret, fara nici o discriminare, cetatenii din Roata de Jos si-au ales primarii si consilierii din randurile mai multor formatiuni politice. Mai mult, in perioada 1998-2004, rotenii au fost reprezentati in Parlamentul Romaniei, din partea P.S.D., de catre fostul director al Schelei Roata, ing. Adrian Gheorghiu, ales ca deputat in circumscriptia electorala Giurgiu.
Importanta comunei Roata de Jos in viata politica si economico-sociala a tarii a fost marcata si prin prima vizita a unui sef de stat, in aceste locuri, efectuata, in noiembrie 2000, de catre dl. Ion Iliescu.
Fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, in mijlocul rotenilor, in ziua de 20 noiembrie 2000.
Ca si in cazul alegerilor din anii precedenti, scrutinul din iunie 2004 a fost foarte animat. El urma dupa decesul primarului, ales in anul 2000, Nita Marin, survenit in 2001, perioada in care interimatul a fost asigurat, pana la alegerile partiale din 2002, de catre vice-primarul Burcea Marin (P.S.D), iar de atunci pana in iunie 2004, de catre primarul ales, Botoroaga Virgil (P.S.D.).
La alegerile locale din vara anului 2004, pentru functia de primar s-au inregistrat 7 candidaturi, reprezentand tot atatea partide politice, iar pentru Consiliul Local-117 candidaturi, prezentate de 9 partide si 3 candidati independenti.
Consiliul Local, rezultat din alegeri, este format din 17 membri primarul, vice-primarul si 15 consilieri, dupa cum urmeaza
Primar - Ghidanac Marin
Vice-primar - Nica Gheorghe
Consilieri
Botoroaga Virgil
Buceac Ilie
Burcea Viorel
Carstea Constantin
Chirita Ion
Cioaca Dumitru
Haita Georgiana
Ilie Dorel
Ionita Ion
Marin Romica
Neacsu Alexandru
Nica Victor
Radan Gheorghe
Stan Radita Florea
Voicu Marin
Sursa: Primaria Roata de Jos, 2004.
Structura numerica pe partide a Consiliului Local este urmatoarea 10-PNL, 6-PSD si 1-PUR. Primarul este membru al PNL.
Investirea legala a Consiliului Local si a Primarului a fost oficiata in prima sesiune, din 24 iunie 2004.
24 iunie 2004. Primarul nou ales, Marin Ghidanac, depunand juramantul, in prezenta consilierilor si a judecatoarei Simona Popescu de la Judecatoria Bolintin-Vale.
JANDARMERIA. MILITIA. POLITIA.
Din cele mai indepartate vremuri, pastrarea ordinii si linistii publice, a proprietatii private in orice comunitate, si mai tarziu in stat, a fost o atributie importanta a organelor de conducere. Cu timpul, conducatorii au creat, in cadrul armatei, unitati speciale care pastrau ordinea, si care, de-a lungul secolelor, au purtat diferite denumiri. In evul mediu, in tara noastra s-au adoptat denumirile turcesti, dat fiind contextul istoric in care ne aflam: aga, besliu etc., care asigurau linistea, ordinea publica si apararea bunurilor locuitorilor.
Se pare ca primul conducator, imputernicit de Vladislav al II-lea Voievod, la 1451, cu pastrarea ordinii si apararea mosiei Roata, era acest "Costea si cu fiii sai Manea si Radu peste Roata".
Dupa reformele lui Al. I. Cuza, s-a creat o institutie specializata in domeniu, care s-a numit Politie. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, alaturi de politie, care se ocupa mai ales de paza oraselor, a ordinii si linistii publice, pentru mediul rural, s-a infiintat Jandarmeria.[3]
Din lipsa documentelor, primele informatii despre Postul de Jandarmi sunt din jurul anilor 1930, cand aflam ca seful postului era un om destoinic, pe nume, Bologa.
Dupa 1945, sefii postului de jandarmi au fost: Ciobanescu Ion si Culapov Ion, basarabeni, Iliescu Dumitru si Boghina Marin.
Jandarmeria a fost desfiintata, prin Decretul din 23 ianuarie 1949, cand a luat fiinta militia populara.
O mentiune speciala se impune in legatura cu Boghina Marin care, dupa ce a fost sef de post de jandarmi in 1948 - 1949, a fost numit seful postului de militie pana in 1952.
Sediul Postului de Politie Roata-2004.
Printre sefii de post de militie care s-au remarcat, amintim pe: Brotac Dumitru, Albulescu Ion, Dinca Marin, Burcea Nicolae (1979-1996). Acesta din urma avea sa cunoasca atat experienta de militian, cat si pe aceea de politist, dupa 1989.
Dupa 1989, Militia isi schimba numele in Politie.
In prezent, sef de post este Visanescu George, agent sef, care are in subordine 2 agenti. In atributiile lor intra mentinerea ordinii si linistei publice, evidenta populatiei si serviciul circulatiei.
Iata lista completa a sefilor postului de jandarmi - militie - politie, intre 1944 - 2004:
Ciobanescu Ion (jandarmi)
Iliescu Dumitru - Gratia
Boghina Marin
Boghina Marin (militie)
Marin Constantin
Stan Stefan
Brotac Dumitru
Albulescu Ion
Dinca Marin
Burcea Niculaie (mutat la Greaca)
Anghel Pavel
Burcea Niculaie
1996 si in prezent Visanescu George
SCOLILE
Pana la inceputul istoriei moderne a invatamantului, in tarile romane, scoala a avut o situatie grea, fata de apusul Europei.
De-a lungul veacurilor, pe langa manastiri, curtile domnesti, sau pe langa conacele boieresti se "buchisea" in slavona sau greaca pana mai tarziu in secolul al XIX-lea.
Majoritatea taranilor nu aveau acces la invatatura, dar stiau sa-si numere oile, caprele, banitele cu cereale, pe degete sau pietricele, crestaturi pe raboj, sau folosind alte simboluri.
In Muntenia, Gheorghe Lazar infiinteaza Scoala Domneasca, la fosta scoala greceasca de pe langa Manastirea "Sf. Sava".
Spiritul novator este evident, prin introducerea cursurilor ingineresti de cadastru, a stiintelor, istoriei, geografiei, a limbilor clasice si moderne si, nu in cele din urma, a limbii romane.
In 1864, s-a adoptat legea instructiunii publice care asigura cadrul organizatoric pentru toate institutiile de invatamant. S-a infiintat Casa Scoalelor (1896), s-a reorganizat instructiunea publica, punandu-se accent pe frecventa elevilor si pe pregatirea noilor dascali; s-a dezvoltat reteaua scolara si a crescut numarul stiutorilor de carte; s-a afirmat invatamantul superior si s-a format un corp profesoral valoros. Astfel, s-au infiintat: Universitatile din Iasi (1860) si Bucuresti (1864), Scoala Nationala de Poduri si Sosele din Bucuresti (1881), Facultatea de Medicina, Scoala Superioara de Arhitectura, Scoala de Arte Frumoase; s-au creat laboratoare si au aparut publicatii stiintifice. Merite mari in reorganizarea pe baze moderne a invatamantului de toate gradele, a avut Spiru Haret, in calitate de ministru al Instructiei Publice. Acesta a acordat o atentie deosebita pregatirii invatatorilor si ridicarii culturale a satelor.
In perioada interbelica, invatamantul de toate gradele a cunoscut o puternica dezvoltare si o organizare unitara. Alocatiile pentru acest sector reprezentau 17 - 18% din bugetul Romaniei, iar salariile asigurau cadrelor didactice o viata lipsita de griji materiale
Din 1924, durata invatamantului obligatoriu a crescut de la 4 la 7 clase. Comparativ cu anul 1919, in 1937, numarul elevilor era mai mare de patru ori, al corpului didactic de peste cinci ori, iar al scolilor de cca patru ori. Ca urmare, "numarul stiutorilor de carte a sporit de la 40% (in 1918), la 57% (in 1930), si apoi la 80% (in 1940), mai mare decat in Spania - 57%, Grecia - 56,7%, Portugalia - 34,8% etc."[4]
De asemenea, "numarul studentilor a crescut de la 9.000 (in 1919) la 34.000 (in 1936), Romania ocupand locul 4 in Europa, dupa Austria, Elvetia si Franta, in privinta numarului de studenti la o mie de locuitori"
SCOALA DIN ROATA
Despre invatamantul din Roata, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, informatiile sunt putine. Potrivit documentelor in legatura cu reforma rurala din 1864, incheiate de inginerul hotarnic Tocarski (Tocarci) impreuna cu mosiereasa Maria Buescu si cu primarul comunei, se consemneaza improprietarirea scolii, bisericii si a preotului.
Cele mai vechi matricole scolare sunt din anul scolar 1893 - 1894, intocmite si semnate de invatatorul Constantin Florescu, considerat deschizator de drum al invatamantului din Roata.
Anul scolar 1893-1894:
Matricola contine 71 pozitii - elevi inscrisi la clasele I - V repartizati astfel:
Anul scolar 1893 - 1894:
Clasa |
Elevi inscrisi |
Promovati |
Repetenti |
Nu au frecventat cursurile |
Cls. I. |
|
|
|
|
Cls. a II-a |
|
|
|
|
Cls.a III-a |
|
|
|
|
Cls.a IV-a |
|
|
|
|
cls. a V-a |
|
|
|
|
Inscrierea se facea conform obligativitatii invatamantului. Starea civila nu era inca pusa la punct. In evidenta bisericii erau inscrise nasterile, botezurile, cununiile, decesele. In cazul copiilor, se cunosteau numele de botez, iar la prenume se treceau porecla sau numele tatalui, la care se adauga sufixul - escu.
Porecle: Cracan, Blegea, Bobaru si nume compuse cu - escu:
Ene>Enescu, Dobre>Dobrescu, Florea>Florescu, Popa>Popescu etc.
Obiectele de studiu erau grupate astfel:
Limba romana:
- scrierea si exercitii gramaticale
- citirea
- exercitii de memorie si libera reproducere
- exercitii de compunere
Matematicile
Celelalte stiinte:
- Religia
- Istoria
- Geografia
- Exercitii de intuitiune
- Sciintele fisico-naturale
Dexteritati:
- Caligrafia
- Desenul
- Cantul
- Exercitii corporale si militare (baietii)
- Lucru manual
- Lucru de mana (fetele)
Conduita (cu calificativele: buna, f. buna)
Caracteristica
Atentiunea (incordata, slaba)
Silinta (slaba, mica, mare)
Pe ultimele randuri se specifica situatia de sfarsit de an, promovat sau nepromovat si ordinea de clasificare.
Pe verticala, sunt trecute notele si mediile, cu doua zecimale, pe obiecte, pe grupe de studiu si anuale. Media de promovare era 6.
Cu privire la obligativitatea invatamantului erau prevazute: numele si prenumele parintilor, profesia, daca erau stiutori de carte, numarul de rol de contributie, comuna, plasa, judetul, precum si numarul zilelor de amenda si suma datorata etc.
In matricola sunt inscrisi elevi din Roata de Jos, Roata-Catunu, Cosmesti, Zadariciu si Marsa.
Matricola volumului I nu a fost gasita, insa in volumul al II-lea, fiind inscrisi elevi in clasa a V-a, se intelege ca, in 1889, erau inscrisi in clasa I.
Invatatorul Constantin Florescu venea la Roata, din satul Sericu, comuna Cosmesci (Cosmesti), judetul Vlasca si, la 15 decembrie 1897, prin adresa nr. 38862 a Ministerului Cultelor si Instructiunei Publice, primise instiintare ca: "in urma recomandatiunei subscrisului, Majestatea Sa Regele, prin inaltul decret 3652 din a.c. a bine-voit sa va acorde titlul de invatator definitiv."
La 23 oct. 1900 cu "Ordinul nr. 1062 al Onor Ministrului de Culte si Instructiune Publica", difuzat prin Revizoratul Scolar al jud. Vlasca, este transferat la Cosmesti in postul al doilea, in locul lui M. Nicolescu, care, la randul sau, il inlocuieste pe C. Florescu in Roata. Ca revizor scolar, semneaza Gheorghe Popescu-Ciocanel.
Constantin Florescu revine in Roata, de unde nu mai pleaca. Isi intemeiaza o familie, iar la locuinta sa amenajeaza doua sali de clasa. In ceea ce priveste invatamantul pentru adulti, Constantin Florescu raspundea la Chestionarul din 1906, cu ocazia Expozitiei jubiliare - 40 de ani de domnie a lui Carol I, urmatoarele: "Cursurile de adulti se tin de la 15 Noiembrie pana la 15 faur (februarie n.n.). Aceste cursuri se tin de 2 ori pe saptamana, joia si sambata dupa amiaza cu scopul de a lichida analfabetismul.
Constantin Florescu a fost un invatator si director foarte sever, bun pedagog si gospodar. Din "mana" lui s-a ridicat intelectualitatea satului atat inainte, cat si dupa primul razboi mondial. De numele lui se leaga construirea scolii la care si-a dat concursul neprecupetit, asa cum reiese din procesul verbal incheiat la 4 mai 1908.
Aflam astfel ca Prefectura Judetului Vlasca alocase, pentru primul local de scoala din Roata, suma de 8.400 lei, pentru o singura clasa. Obstea satului, convinsa de inimosul invatator, dorea o scoala mai mare. Populatia sporise, si, ca urmare, numarul copiilor crescuse. In Marele dictionar geografic. de I. G. Lahovari, constatam ca, in 1902, exista "o scoala mixta, la Roata de Jos si era frecventata de 42 copii."
Se hotaraste, deci, ca localnicii sa contribuie cu munca, transporturi si materiale, dupa puterea fiecaruia. Obstea era reprezentata de Constantin Florescu, care era secretarul Comitetului si de satenii: Dumitru Albita, Voicu Ivan, St. Costache, Nae Dinca, St. I. Petre, Florea Dima, Dima Cristea, Ion Boroi, Dumitru Boroi, Marin Gheorghe, Constantin Boroi, St. Boroi, I. Haita si Stan Toma. Constructia scolii s-a terminat in 1910.
Prezentam in continuare, integral, documentul incheiat de Comitetul satesc care si-a asumat raspunderea construirii unui local de scoala cu doua sali de clasa, fata de proiectul initial cu o singura sala:
"PROCES - VERBAL
Astazi 4 Maiu, anul 1908
Noi subsemnatii locuitori din comuna Roata jud. Vlasca, avand in vedere ca onorata Prefectura a aprobat construirea scoli din aceasta comuna ce se esecuta in regie, cu conditie insa ca cu lei 8.400 cat era publicata darea in antrepriza a localului cu o sala, sa se faca un local cu doua sali, dupa modelul celui din comuna Cartojani.
Avand in vedere si actul ce obstea acestei comuni a semnat, luandu-si angajament ca sa dea ajutor gratuit la orce munca s'ar cere ca salahori, transpoarte etc, ne constituim in comitet cu insarcinarile urmatoare:
A supraveghea toate lucrarile, a da ajutor moral si material proportional, a starui pe langa locuitori a esi la timp unde trebuinta va cere, a incheia procese verbale de toate cheltuielile ce se vor face luand acte justificative; a deschide la nevoie si o lista de subscriptie pentru ca sa putem desavarsi cu bine aceasta insarcinare, a lua in fine - prealabil - orce dispozitie sau masuri pentru ducerea la bun sfarsit a acestei importante lucrari.
Se va ruga Dl. Conductor respectiv a ne lumina cu sfaturile si povetile D-sale, care este destul de competinte in aceasta materie, ca si noi ast fel sa ne putem achita in mod constiincios, terminand acest local si sa putem in fine corespunde asteptarilor si increderii ce ne-au dat superiorii nostrii.
Acest comitet se formeaza ca un compliment pe langa autoritatea comunala, care - dupa lege - are insarcinarea de a esecuta aceasta lucrare, dandu-ne concurs reciproc si neconditional, caci numai asa vom putea termina cu succes ceea ce s-a inceput.
Comitetul se pune sub presedintia D-lui I. N. Cosoiu, inspectorul plasii Neajlov, secondat de Dnul I. B. Ionescu, arendas, ca vicepresedinte, caruia i se incredinteaza numerariul, avand de secretar pe D-nul C. Florescu, invatatorul comunei si membrii cei semnati mai jos.
Pentru care s-a dresat presentul Proces Verbal.
Presedinte |
Vice Presedinte |
N. Cosoiu |
Dumitru Albita |
|
|
Membrii: |
|
|
|
Voicu Ivan |
D-tru Boroi |
St. Costache |
Marin Gherghe |
Nae Dinca |
Cost. Boroi |
St. I. Petre |
St. Boroi |
Florea Dima |
S. Haita |
Dinu Cristea |
Stan Toma |
Ion Boroi |
|
|
|
Secretar |
|
Constantin Florescu" |
La Cartojani, care era comuna separata, exista deja o scoala, avand in componenta, in 1902, si satul Sadina.[8]
Foaie matricola din 1893-1894
a elevului Cracan C. Paraschiv din clasa a II-a
(a se observa caligrafia impecabila a invatatorului)
Foaia matricola a elevului Petrescu I. Vasile,
din casa I (1893-1894)
Adresa Ministerului Cultelor si Instructiunei Publice din 15 dec. 1897, catre Florescu Constantin din Roata Catunu, prin care i se comunica acordarea titlului de invatator definitiv prin inaltul decret regal nr. 3652 din acelasi an.
Adresa Revizoratului Scolar al Judetului Vlasca nr. 1062 din 1900, prin care
invatatorul Constantin Florescu este transferat la Scoala din Cosmesti.
Primitorul noteza in partea de sus a adresei: "Ne vom conforma intocmai"
Procesul verbal din 4 mai 1908,
prin care comitetul satesc al comunei Roata
stabileste masurile necesare pentru construirea scolii.
Decizia Casei Generale de Pensii nr. 1336 din 13 noiembrie 1929, prin care se recunosc drepturile invatatorului C. Florescu si vechimea de 37 de ani la catedra, in vederea pensionarii.
Invatatorul Constantin Florescu a plantat impreuna cu elevii in partea de est, "duzii scolii", iar spre vest "teii scolii" care pot fi vazuti si azi. Prin Decizia 1336/13 noiembrie 1929 se pensioneaza.
Fiul sau, invatatorul Gheorghe Florescu (Gogu) a pastrat traditia si, de ziua sadirii pomilor, in 1936, care era la 2 mai, a realizat o plantatie de salcami - "salcamii scolii" - pe un teren neproductiv, La Putul Voicului.
Dupa pensionarea lui Constantin Florescu, directia scolii a fost incredintata invatatorului Stelian Stefanescu, nepotul lui Mos Trifu (invatatorul Trifu Stefanescu), un bun pedagog, foarte apropiat de elevi si un mare iubitor de muzica. A sprijinit activitatea culturala in scoala si la caminul cultural, conducand formatiile corale.
In 1924, se consemna faptul ca Roata, cu cele cinci sate (Roata de Jos, Roata-Catunu, Roata-Mosteni, Sadina si Zgaia), care faceau parte din plasa Neajlov, jud. Vlasca, "avea un local de scoala din zid, cu 2 sali de clasa si 1 cancelarie, construit in 1910."[9]
In anul 1926, la scoala Roata, s-au facut lucrari de renovare a vechiului local, adaugandu-se inca trei sali de clasa la cele doua existente, precum si un coridor, cancelarie si o fatada formata dintr-un fronton pe coloane de beton armat, cu un etaj. In 1930, inspectorul scolar Stefan Negulescu aprecia, intr-un document care s-a pastrat pana astazi, ca scoala "formeaza o cladire impunatoare si care poate servi ca model prin stilul si infatisarea sa deosebit de placuta".
Lucrari de modernizare a localului s-au efectuat si in anii 1964-1966, cand s-au construit inca trei sali de clasa, iar in 1971 s-au facut reparatii capitale, finalizate cu inca doua sali de clasa, amenajate ca laboratoare de chimie si biologie.
De asemenea, in anul scolar 2000-2001, prin renovarea localului fostului magazin satesc s-au mai dat in folosinta inca doua sali de clasa pentru ciclul primar.
Procesul de dezvoltare a institutiilor de invatamant nu a fost insa lipsit de greutati.
In legatura cu situatia finantarii lucrarilor de renovare a localului scolii din Roata de Jos si de construire a celui din satul Zgaia, din anii 1926-1927, de exemplu, s-au pastrat doua adrese, din anul 1930, prin care Comitetul Scolar, care coordona executarea acestora, informa pe administratorul Casei Scoalelor din Bucuresti, ca nici dupa trei ani nu putea achita imprumutul facut la Banca Populara "Calea Fericirii", din comuna, in valoare de 356.925,65 lei.
Pentru ca locuitorii de astazi si cei din anii urmatori ai comunei sa poata aprecia eforturile facute de inaintasi, dar si unele aspecte nu prea onorabile din acele vremuri, reproducem integral unul dintre aceste documente, pastrate in original, datat 26 februarie 1930, si semnat de presedintele Comitetului Scolar, preotul Nicolae Enescu, pe care il ilustram cu facsimile care intaresc autenticitatea acestuia (vom respecta ortografia si gramatica textului - n.a.)
"Comitetul scolar
al comunei Roata-Vlasca 1930 Februarie 26
Nr.5
Domnule Administrator
Ca raspuns la ord[inul] Dv. Nr. 3206 din 13 Februarie a.c. avem onoarea a Va inainta aici alaturat un borderou cuprinzand acte justificative in valoare de lei 356.925,65 ce justifica imprumutul facut la banca populara "Calea Fericirii" din aceasta Comuna si cu care suma s'a construit - impreuna si cu alte fonduri - doua localuri de scoala: unul cu 1 sala si cancelarie in satul Sgaia si altul in satul Roata, caruia i s'a adaugat inca 3 sali si s'a refacut de la acoperis dindu-i-se alt aspect mai estetic, pentru care anecsam aci planul topografic si fotografia vazuta din fata.
Aceste constructii a[u] necesitat sume importante de bani si de aceia a fost nevoe sa recurgem la imprumut, caci sumele ce se obligasera locuitorii de buna voe sa dea, pe fiecare an inca din anul 1923, nu s au putut incasa nici pana in prezent iar comuna de asemenea a contibuit cu sume mici.
Localurile sunt terminate si puse in functie, unul din anul 1926 si cel din satul Roata din toamna anului 1927.
Atat locuitorii cat si primaria, vazand localurile terminate, nu mai vor sa auda de plata datoriei de la banca, aruncand aceasta sarcina pe seama Comitetului Scolar.
Cand s'a contractat imprumutul la banca, s'a facut cu invoirea locuitorilor constituiti in adunare generala a comitetului scolar si adunare generala a bancii, avand de baza, pentru achitarea datoriei in viitor sumele subscrise de locuitori si contributia primariei conform obligatiunilor legii invatamantului cat si a legii ad-tive comunale.
Alaturam aci si copii dupa procesele verbale ale adunarile comitetului scolar si ale bancii.
Se mai baza si pe faptul ca locuitorii au donat 1 Ha teren pe care s'a infiintat un balciu saptamanal si obor de vite, din al carui venit sa se dea jumatate comitetului scolar si bisericii.
Acest balciu aduce un venit intre 120-150 mii lei anual in casa comunei care impreuna cu alte venituri se urca la 280-300 mii lei in Casa Comunala; prin urmare in masura a contribui la plata datoriei scoalei.
Nici de acest aranjament primaria nu vrea sa tina seama.
Asa dar, daca nici locuitorii nu vor sa achite sumele subscrise, nici primaria nu se obliga la nimic pe motiv ca datoria scoalei trebuie s'o plateasca Comitetul, se naste intrebarea ce este de facut? Comitetul care a construit scoala a fost inlocuit si acum este altul, care arunca sarcina pe vechiul comitet.
Toata nadejdea noastra nu o avem decat la D-voastra, care sunteti in masura a aplica dispozitiile legii invatamantului, in ceia ce priveste sarcina comunelor a construi localuri de scoala si a le intretine.
Va rugam, deci, respectuos a dispune receptionarea localurilor de scoala si din cercetarea scriptelor noastre, cum si din evaluarea ce credem ca veti face si D-voastra, sa se vada odata ca comitetul scolar si-a facut datoria in constiinta si ca dusmanii scolii trebuie sa amutiasca odata sa sa ia calea cea buna ajutand scoala si pe conducatorii ei; iar nu sa-i batjocoreasca si sa-i rasplateasca cu atata ingratitudine.
Acest lucru l-am mai cerut si prin raportul Nr. 40/929 unde am aratat iarasi toate detaliile.
Presedinte, Secretar
Pr. Nicolae Enescu M. Petrescu"
Raportul comitetului scolar prezentat mai sus, este insotit, in anexa, de "Borderoul pentru actele justificative depuse la Onor Casa Scoalelor", care cuprinde lista a 47 de documente financiare eliberate de banci, persoane fizice si juridice, care au contribuit cu diverse sume la executarea lucrarilor. Acesta ocupa trei pagini mari, prezentand felul actelor, provenienta, data, valoarea si totalul general, fiind semnat si stampilat de aceiasi reprezentanti ai comitetului scolar.
Intr-un alt document original, neinregistrat, si semnat doar de secretarul Comitetului Scolar, M. Petrescu, sunt expuse si explicate, mai pe larg, cauzele impasului in care ajunsese achitarea imprumuturilor. Aflam, astfel, ca "anii agricoli submediocri, ce s-au perindat, sunt o piedica in stagnarea contributiei obstesti, dupa ce se facuse invoirea intre locuitori si comitet", dar si despre "cerbicia autoritatilor comunale, care a[u] intrebuintat toate mijloacele pentru a nu le putea plati datoria scoalei".
Observam duritatea acuzatiilor ce se aduceau acelora care nu sprijineau solutionarea prin forte locale a acestei probleme, dar si aprecierea oamenilor "de bine", care au muncit "apostoleste, s-au straduit sa-si lege numele de opera", precum si a echipei de actiune, care, din pacate, "se vede barfita , batjocorita si discreditata de vrajmasii scoalei".[11]
Nu dispunem de alte date documentare cu privire la finalizarea acestei dispute. Cert este faptul ca scoala si-a extins spatiile, iar datoriile fata de banci au fost achitate prin conjugarea eforturilor acelorasi protagonisti.
Din toata aceasta prezentare, rezulta insa eforturile depuse si rezultatele remarcabile obtinute in acele vremuri, care au dat un adevarat impuls invatamantului, contribuind la deschiderea unor perspective reale pentru generatiile tinere.
Subliniem si faptul ca documentele prezentate au si valoare de pagini de cronica din care aflam unele realitati ale vietii sociale si culturale ale acelor ani (functionarea administratiei, sursele financiare locale si centrale, infiintarea si taxarea targurilor, solutionarea unor probleme de interes public, prin infiintarea unor comitete cetatenesti, cum erau comitetele scolare, implicarea personalitatilor locale si a locuitorilor in acest proces etc.)
Prima fila a Raportului Comitetului Scolar din Roata, Nr. 5/26 februarie 1930, adresat administratorului Casei Scoalelor din Bucuresti.
Adresa Nr. 309/24 septembrie 1931, prin care Primaria comunei Roata cere Comitetului Scolar al fostei comune Sadina (care a intrat in componenta comunei Roata) sa trimita un tabel cu toti parintii elevilor care frecventeaza scoala, in vederea organizarii alegerilor pentru noul Comitet Scolar.
Scoala generala nr.1 Roata de Jos, in anul 2004.
Trifon Stefanescu ("Mos Trifu")
unul dintre primii invatatori de la scoala din Roata de Jos
(fotografie de la sfarsitul sec.XIX).
Elevi din clasa a III-a in timpul celui de-al II-lea
razboi mondial. (dec. 1942).
Premiantii "desculti" ai anului 1943 de la
scoala din Roata de Jos
Clasa a II-a B, din anul scolar 1977-1978. Invatatoare Anghelin Elena.
Grup de elevi in fata Scolii nr.1, in iunie 1981, impreuna cu profesorii
Gabriela Ivascu si Dumitru Olteanu.
Serbare la Scoala nr.1, in care,
de-a lungul timpului, s-a desfasurat o intensa si variata activitate culturala.
Unul dintre dascalii prestigiosi ai Scolii nr.1
profesorul de matematica gr. I - Olteanu N. Dumitru(1941-1994)
Micii "agenti de circulatie" de la scoala din Roata de Jos.
Profesoara de chimie Ivascu Gabriela (1942-2002).
Cercul "Maini indemanatice", in anii 80 ai sec. XX.
Cu toate aceste preocupari, cele trei scoli existente in anul 1938, cuprindeau un numar mic de elevi, iar analfabetismul nu se eradicase. Abia dupa 1956, un mare numar de analfabeti au fost inscrisi la cursurile de alfabetizare. Cursurile se organizau pe circumscriptii, fiind tinute de cadrele didactice in localurile scolilor sau in locuinte particulare. Cursurile au durat pana in anul 1962.
De-a lungul vremii, la conducerea scolii s-au aflat urmatoarele cadre didactice
- Florescu Constantin - invatator, 1893-1929
- Stefanescu Stelian - invatator, 1929-1949
- Turlea Andrei - invatator, 1949-1952
- Anghel Constantin - invatator, 1952-1959
- Anghelin Aurica - invatator, 1959-1960
- Magureanu Marin - profesor, 1960-1962
- Coman Osvald - invatator, 1962-1964
- Popescu Nicolae - invatator, 1964-1968
- Burcea Aurica - profesor, 1968-1972
- Stanescu Lucia - profesor, 1972-1980 si 1981-1996
- Olteanu Dumitru - profesor, 1980-1981
- Stroe Maria - profesor, 1996-2004
- Florea Georgeta Camelia - profesor, din anul 2004-2005
S-au remarcat in munca la catedra, in activitatea extrascolara si culturala cadre didactice precum: prof. Turlea Ana, inv. Florescu Elena, inv. Ilie Boroi, Stanescu Maria, Anghel Atena, prof. Stanescu Ion, un bun pedagog, foarte sever, un slujitor devotat scolii, oameni carora locuitorii comunei le pastreaza o vie amintire.
In anul scolar 1970 - 1971, invatamantul de stat din comuna Roata dispunea de "2 gradinite de copii, cu 70 de prescolari si 5 scoli generale cu 1089 de elevi. Noi sali de clasa si laboratoare au asigurat spatiul de scolarizare necesar."[12]
In anul 2001, la scoala Roata de Jos, efectivul de elevi era de 305, din care in ciclul primar (I-IV)-61; iar la ciclul gimnazial 244.
Anul scolar 2004-2005 consemneaza cresterea efectivelor de elevi. Astfel, totalul era de 366, din care, in clasele I-IV-71, iar la gimnaziu 295. Acestia dispun de un numar de 10 sali de clasa si labolatoare, procesul instructiv - educativ fiind coordonat de 4 invatatori si 19 profesori.
SCOALA ZGAIA (ROATA MICA)
Ca si in cazul scolii din Roata, satenii din Sgaia si-au construit propriul local de scoala.
Dupa cum reiese din procesul-verbal din 14 februarie 1926, incheiat de Dem. Constantinescu, revizor scolar, in anul 1925, s-a constituit un comitet satesc pentru a "construi in sat un local de scoala cu o sala de clasa si o cancelarie de zid". Comitetul si-a inceput activitatea si, pe masura strangerii fondurilor, s-a inceput si constructia, ajungandu-se actualmente cu lucrarea la invelis".
Comitetul scolar era format din Alexandru S tanescu-presedinte si casier, Stancu Anghelin, Ranete Stoica si Ion Stoica - membri.
Redam in intregime documentul respectiv (pastrat in arhiva scolii):
PROCES VERBAL
Astazi 14 Februarie 1926
Subsemnatul revizor scolar al circ. IV-a a Gratia din jud. Vlasca, inspectand Comitetul scolar de constructie al satului Sgaia din com. Roata - Vlasca, am constatat cele ce urmeaza:
Comitetul si-a luat fiinta in anul trecut 1925, cu scopul de a construi in sat un local de scoala cu o sala de clasa si o cancelarie - lucrare de zid.
Pe masura strangerii fondurilor s'a inceput si constructia ajungandu-se actualmente cu lucrarea la invelis. Ca material disponibil, au astazi varul pentru tencuit si grinzile de jos din lemne primite de la ocolul silvic Cascioarele; au deasemenea usile si ferestrele.
Situatia financiara a comitetului dupa acte si registre se prezinta astfel:
Procesul verbal din 14 februarie 1926, intocmit de revizorul scolar Dem. Constantinescu, cu privire la construirea unui local de scoala
in satul Roata Mica (Zgaia).
Matricola Nr. 1 (Nr. matricol 19) a elevului Haita V. A lexandru (n. 27 iunie 1914), din clasa I, anul scolar 1926-1927.
Foaia matricola Nr. 58 a elevului din clasa a III-a, Morarescu C. Anton, din anul scolar 1926-1927.
Scoala Roata Mica - Zgaia, construita in anii 1924-1926.
Imagine din vara anului 2004.
Stelian Stefanescu, primul invatator la Scoala Zgaia, in anul 1926. Fotografiedin anul 1966.
Invatatorii Ileana si Aurica Anghelin. Imagine din anul 1980.
Grup de elevi impreuna cu invatatoarea Ileana Anghelin.
Elevi de la Scoala Zgaia - intr-un moment festiv.
La incasari:
Din veniturile comuneiLei 4.880
Contributia locuitorilor 33.309
Imprumut Comitet sc. judet. 18.000
Din vanzarea materialelor uzate.. 315
Total g-ral .. 56.504
In depozit 1 Ľ D.D. grau.
La cheltuieli:
Registre si imprimateLei. 100
Lucratori..15.708,50
Materiale.41.596
Chelt. g-rale.. 865
Total.58.269,50
Rezulta un sold creditor de lei 1765,50% suma ce reprezinta cheltuieli efectuate de dl casier Al. Stanescu din punga sa proprie.
Incasarile si platile se fac prin registre tinute in buna regula. La actele justificatoare se va tine seama de aplicarea stricta a legi timbrului.
Copie in 3 exemplare. Se va inmana subsemnat. in 3 zile, la Gratia.
Revizor scolar: Dem. Constantinescu"
Despre constructia scolii se mentioneaza si in publicatia "Foaia constructiilor scolare din judetul Vlasca", editata de Revizoratul Scolar din Giurgiu (lunile ianuarie-februarie 1924, pag.9, pozitia 38), care consemneaza: "Roata-Sgaia: o sala si cancelarie din caramida. S-a lucrat caramida
Scoala a inceput sa functioneze in anul scolar 1926-1927, cu un efectiv de 63 de elevi.
Primul invatator a fost Stefanescu Stelian, care a indeplinit aceasta functie numai un an (1926-1927). Din acele vremuri s-au pastrat cateva foi matricole, dintre care o reproducem pe aceea cu numarul 1(58), a elevului Morarescu C. Anton, din clasa a III-a.
La sfarsitul primului an scolar, situatia elevilor era urmatoarea
clasa |
Inscrisi |
Din care |
Promovati |
Repetenti |
Retrasi |
||||
B |
F |
B |
F |
B |
F |
B |
F |
||
I |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
II |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
III |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
IV |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sursa Arhiva Scolii Zgaia.
De la infiintare, au mai lucrat in cadrul scolii urmatorii invatatori calificati:
- Ionita Petre 1927/1928
- Chiritescu Gheorghe 1928/1929
- Draganescu Ion 1929/1930
- Bogdanescu Ilie 1930/1931
- Petrescu Ilie 1931/1933
- Medaru Gheorghe 1933/1934
- Anghel Constantin 1934/1952
- Popescu Nicolae 1952/1961
- Popescu Maria 1952/1961
- Anghelin Ileana 1961/1988
- Anghelin Aurica 1961/1993
In anul 2001, la aceasta scoala invatau 40 de elevi, sub indrumarea a doi invatatori suplinitori.
In anul scolar 2004-2005, numarul elevilor s-a redus la 36, repartizati pe clase astfel
Clasa |
I |
II |
III |
IV |
Total |
Nr. elevi |
|
|
|
|
|
Sursa Cataloagele claselor I-IV, anul scolar 2004-2005.
Procesul de invatamant este condus de invatatoarele titulare Caval Georgiana si Margelatu Aurelia.
SCOALA ROATA CATUNU
A luat fiinta in 1957, functionand intr-o pravalie, la Petrica Stefanescu, invatatori fiind sotii Ileana si Gogu (Gheorghe) Florescu.
In 1960, incepe constructia noului local de scoala pe "Dealul Timulestilor" cu contributia baneasca si prin munca a obstei si a autoritatilor locale. Au fost construite doua sali de clasa, o cancelarie, o sala, un grup sanitar si o magazie. Dupa doi ani de eforturi sustinute, cu participarea elevilor din clasele a III-a si a IV-a, in 1962, localul a fost terminat. Au detinut functia de director:
- Florescu Gheorghe - invatator 1957-1971
- Stanescu Floarea - invatator 1971-1987
- Anghelin Lucian - invatator 1987-2002
Din 2002, si la aceasta scoala, functia de conducere este exercitata de directorul coordonator de la Scoala Generala Nr.1.
Au muncit la catedra, ca invatatori: Florescu Ileana (Elena), Anghelin Ileana, Jipa Ecaterina, Balan Constanta, Ionita Tudor, Alexe Ioana, Tranca Stefania, Macovei Stefan, Anghelin Elena, Cristea Mioara si altii.
Rememorand activitatea desfasurata in cadrul scolii, de la inceputuri pana in prezent, locuitorii satului sunt unanimi in aprecierea personalitatii si meritelor invatatorului Gh. Florescu (9 sept. 1911-25 mai 1991) fiu al satului, care s-a implicat cu intreaga sa putere de munca atat in procesul de construire a scolii din Roata-Catunu, cat si in viata sociala si culturala a comunitatii.
Urmand exemplul tatalui sau - Constantin Florescu - acesta a fost unul din cadrele didactice prestigioase ale comunei, avand o tinerete foarte zbuciumata, marcata indeosebi de intamplarile dramatice din cel de al doilea razboi mondial.
A absolvit cursurile Scolii Normale Gradistea, in 1931, fiind numit invatator la Cahul, in Basarabia. In 1934, a revenit in comuna Roata, ca invatator suplinitor. Din septembrie 1941, a participat la cel de al doilea razboi mondial ca sublocotenent in cadrul Regimentului 5 Dorobanti - infanterie. La 11 noiembrie 1942, a fost ranit in luptele de la Gorki (Rusia) si spitalizat la Lemberg si Timisoara. Refacut, este trimis din nou pe front, pana la sfarsitul razboiului, in 1945.
A fost decorat cu medalia "Serviciu Credincios", cu spada, clasa a III-a, in 1945.
Scoala are in prezent un efectiv de 56 de elevi, repartizati pe clase dupa cum urmeaza
Clasa |
I |
II |
III |
IV |
Total |
Nr. elevi |
|
|
|
|
|
Procesul de invatamant este asigurat de invatatorii Anghelin Lucian, Cristea Mioara si Guta Mirela.
Scoala Roata-Catunu, construita in anii 1960-1962. Imagine din anul 2004.
Invatatorul Gheorghe Florescu, ctitorul Scolii Roata-Catunu;
(decorat cu numeroase ordine si medalii in cel de al doilea razboi mondial), alaturi de sotia sa, invatatoarea Elena Florescu (1964).
Scoala Roata - Catunu.
Invatatorii Florescu Gheorghe si Stanescu Floarea
impreuna cu elevii claselor a II-a si a IV-a in anul scolar 1966-1967.
Invatatorul Gh. Florescu - in aplicatie la cercul de apicultura de la Scoala Roata de Jos, in 1972.
Invatatoarea Tranca Stefania - impreuna cu elevii sai din seria 1973-1977.
Scoala Roata-Catunu. Cercul de vioara condus de invatatoarea
Anghelin Elena. Fotografie din anul 1977.
SCOALA SADINA
Asemanator multor institutii scolare din tara, Scoala Sadina este rezultatul insemnatelor reforme si deschideri catre lumea moderna, produsa dupa Unirea cea Mare din 1918. Ea a fost infiintata in anul 1919, dar, nedispunand de un local propriu, a functionat, timp de peste 13 ani, in spatii inchiriate (cu 1000 lei pe an, cf. unor chitante din 1927, pastrate pana azi) la preotul Vladescu Ion, la Iorga Dobre (Dontu), la familia Calin Ion (Bocica)si chiar la fostul primar, Ghita Ionescu (in fosta pravalie).
Intrucat numarul elevilor crestea continuu, iar satul Sadina primise rangul de comuna, aceasta situatie nu mai putea continua. Ca urmare, la 14 noiembrie 1926, adunarea generala a locuitorilor a ales un comitet scolar care sa se ocupe de construirea scolii. In afara reprezentantilor de drept, respectiv, preotul Nicolae Enescu, primarul comunei Sadina, Gheorghe V. Olteanu si invatatoarea Vasilica Dumitrescu, au mai fost alesi Atanasie Popescu-comerciant, Ioan D. Matei - agent de cultura a tutunului, Marin M. Iorga - comerciant si Radu Sandulescu, agricultor si cantaret bisericesc, care a fost ales, cu unanimitate de voturi, in functia de presedinte al Comitetului Scolar.
Adresa Nr. 6/22 ianuarie 1928 a Comitetului Scolar Sadina, catre Presedintele Comitetului Scolar al judetului Vlasca, prin care se solicita aprobarea devizului pentru cumpararea unei cantitati de lemne necesare pentru "arsul a 50000 de caramida" in vederea construirii unei scoli cu 2 sali de clasa si a cancelariei.
Procesul verbal din 4 aprilie 1928 prin care Comitetul Scolar Sadina informeaza Revizoratul Scolar Judetean ca, in urma consultarii locuitorilor in legatura cu inchirierea sau construirea unui local de scoala, acestia au optat pentru prima varianta, deoarece nu dispuneau de fondurile necesare. In final, roaga autoritatile sa vina la fata locului si sa decida.
Comitetul ales isi propunea sa staruiasca pe langa Comitetul Scolar al comunei Roata, sa restituie sumele stranse din contributia benevola a locuitorilor din Sadina, de pe vremea cand era sat apartinator de aceasta.
De asemenea, se continua actiunea de colectare de noi fonduri de la locuitori care erau impartiti, dupa puterea financiara, in patru categorii
comerciantii - de la 500-700 de lei in sus
satenii fruntasi - de la 300 de lei in sus;
satenii mijlocasi - de la 200 de lei in sus
satenii saraci - de la 100 de lei in sus
Cu sumele recuperate de la Comitetul Scolar al comunei Roata, cu cele adunate prin contributia locuitorilor, cu fondurile primite de la Administratiunea Casei Scoalelor din Bucuresti, precum si cu imprumuturile facute la Banca Populara, cu un nume atat de promitator - "Calea Fericirii" - din Roata, in anul 1932, s-a trecut la construirea unui local de scoala din caramida, cu invelitoare din tabla plumbuita, care dispunea de doua sali de clasa si o cancelarie.
Ridicarea acesteia a fost terminata la 1 noiembrie 1933. Rotenii apreciaza in mod deosebit spiritul de daruire si perseverenta cu care s-au implicat in realizarea lacasului scolii veneratul preot Nicolae Enescu, inimosul coordonator al comitetului scolar - Radu Sandulescu si prestigiosul invatator si director, Constantin Nicolescu.
Intre timp, asa cum rezulta dintr-o adresa a Primariei comunei Roata, purtand Nr. 309/24 septembrie 1931, comuna Sadina fiind desfiintata si reintrand in componenta comunei Roata, in conformitate cu legea organizarii comitetelor scolare (art.6), isi inceta activitatea si comitetul scolar local, care trecea in subordinea celui comunal. Scoala intrase insa definitiv in viata comunitatii, iar cadrele didactice care au slujit-o si - au castigat recunostinta acesteia.
Primul invatator titular, care a pregatit copiii in noul local a fost Constantin Nicolescu,cel care a depus mult suflet pentru construirea scolii. Originar din Fierbinti, judetul Dambovita, acesta s-a nascut la 23 decembrie 1904, parintii sai fiind agricultori. Dupa absolvirea cursurilor scolii normale din Bucuresti, in anul 1925, a fost numit pe postul de invatator suplinitor in comuna Cascioarele, Vlasca, de unde, la 1 septembrie 1930, a fost transferat ca titular la scoala din Sadina.
Foaia matricola Nr. 80, a elevului Olteanu Gh. V. Stan, din clasa a II-a, pe anul scolar 1920-1921.
Matricola Nr. 66 a elevului Toghina V. Ioan, din clasa I a Scolii Sadina, pe anul scolar 1920-1921.
Procesul verbal din 9 Mai 1929 care consemneaza organizarea serviciului divin si a unei manifestari cultural-artistice
dedicate sarbatoririi Inaltarii si Zilei Eroilor.
In perioada 1930-1964, invatatorul Constantin Nicolescu a indrumat generatiile de elevi, formandu-i in spiritul muncii si al autoexigentei.
Scoala a cunoscut o noua etapa de dezvoltare sub conducerea directorului invatator Popescu Nicolae, care, in anii 1962-1964, cu sprijinul cetatenilor si al autoritatilor locale, a adaugat 2 sali de clasa, o cancelarie si grupul sanitar.
In decursul anilor, au indeplinit functia de director urmatoarele cadre didactice
Octavian Nitulescu - 1919-1921
Vasilica Dumitrescu - 1921-1927
Ioan Coman - 1927-1928
Ruse Ionescu - 1928-1930
Iancu Gh. Puica - 1930-1931
Nicolescu Constantin - 1931-1952
Ilie Boroi - 1952-1959
Florica Olteanu - 1959-1961
Popescu Nicolae - 1961-1964
Popescu Maria - 1964-1985
Boroi Margareta - 1987-1997
Mariana Marin - 1997-1999
Nedelcu Mirela - 2001-2002
Din anul 2002, conform noilor instructiuni ale Inspectoratului Scolar Judetean, reducandu-se numarul de elevi, postul de director s-a desfiintat, fiind exercitat de catre directorul coordonator.
In perioada interbelica au functionat ca invatatori Aurelian Miulescu (1934-1937), preotul Gh. Stanescu, Ana Popescu, Jenica Popescu, Ileana Moga (Florescu), Maria Iorga (Stanescu), iar dupa cel de al doilea razboi mondial urmatorii: Popescu Nicolae, Popescu Maria, Olteanu Florica, Teodorescu Valeria, Jarcau Felicia, Jipa Ecaterina, Stuparu Cezarina, Gafa Sofia, Joita Mioara, Ionita Constanta, Stanescu Floarea, Boroi Margareta si altii.
Pentru a ne putea reprezenta mai exact situatia existenta la inceputurile scolii, redam si evolutia numarului de elevi.
Registrul matricol Nr. 2 din anul scolar 1920-1921 prezinta efectivele claselor I si a II-a:
Situatia elevilor |
Clasa I |
Clasa II |
Total |
Total general |
|||
B |
F |
B |
F |
B |
F |
||
Elevii care au urmat tot cursul anului |
|
|
|
|
|
|
|
Promovati |
|
|
|
|
|
|
|
Repetenti |
|
|
|
|
|
|
|
Alte situatii (retrasi, morti, eliminati) |
|
|
|
|
|
|
|
Total general |
|
|
|
|
|
|
|
Sursa: Arhiva Scolii Sadina.
Sugestiva, privind miscarea efectivele scolare, este si situatia din anul scolar 1921-1922, in care apare si clasa a III-a:
Cls. |
Inscr. |
Din care: |
Au urmat cursurile regulat |
Promov. |
Repet. |
Retrasi si alte aspecte |
||||
B |
F |
B |
F |
B |
F |
B |
F |
|||
I |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
II |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
III |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sursa: Arhiva Scolii Sadina.
O simpla privire a situatiei arata cat de grea era situatia familiilor care nu-si puteau trimite copiii la scoala, fara sa mai discutam despre mentalitatile gresite privind, mai ales, accesul fetelor la invatatura. Astfel, numai 49 de copii, din totalul de 72 inscrisi, au frecventat cursurile, pe care abia 38 le-au promovat!
Din arhiva scolii am retinut Matricula Nr. 2 (80) a elevului Olteanu Gh. V. Stan, care se califica primul la invatatura din clasa a II-a a anului scolar 1920-1921. Aceste realitati s-au schimbat radical in anii nostri, in care toti copiii urmeaza, obligatoriu, cursurile scolii generale.
Spre comparatie, redam si situatia din anul scolar 2004-2005:
Clasele |
I |
II |
III |
IV |
Total |
Nr. de elevi |
|
|
|
|
|
Sursa: Evidentele si cataloagele Scolii Sadina, 2004.
Scoala este incadrata cu un numar de 9 cadre didactice. Diferentele dintre clase nu mai sunt datorate retinerii copiilor de catre parinti, ci scaderii alarmante a natalitatii.
Scoala Sadina - construita in 1931. Imagine din anul 2004.
Invatatoarea Teodorescu Valeria - in mijlocul elevilor, in anul 1968.
Invatatorul Ilie Boroi - fost director al Scolii Sadina - impreuna cu elevii din clasa I, in anul 1952.
Grup de scolari si invatatoarea Ionita Constanta, in curtea scolii (1971).
Invatatorii din anul 1970. De la stanga la dreapta: Popescu Maria, Balan Constanta, Teodorescu Valeria si Popescu Nicolae.
Scoala Sadina. Clasa I din anul scolar 2000-2001.
Invatatoare - Floarea Stanescu.
Invatatoarea Mirela Nedelcu impreuna cu elevii clasei a III-a B, in anul 2000.
Serbare scolara in anul 1995 in care elevii poarta
frumoase costume populare.
Elevii din clasa a IV-a si invatatoarea Florica Stanescu,
la finele anului scolar 2003-2004.
De pe bancile scolilor din Roata, multi elevi si-au continuat studiile, devenind invatatori sau profesori. Pentru nobila lor activitate merita inteaga recunostinta a comunitatii.
In semn de omagiu, consemnam, aici, numele lor:
Profesori:
- Boroi Ion
- Boroi Maria
- Cristea Viorica
- Florescu Luciana
- Ionescu Gabriela
- Ivan Claudia
- Matei Marin
- Olteanu Dumitru
- Olteanu Florica
- Postelnicu Siria
- Stan Ion
- Stanciu Ecaterina
- Stanescu Ana
- Stanescu Ion
- Stemate Ionica
- Serban Maria
- Stefanescu Stelian
- Turlea Ana
- Zugravu Ion
Invatatori:
- Anghelin Aurica
- Anghelin Elena
- Anghelin Lucian
- Badea Irina
- Balan Constanta
- Boroi Carmen Maria
- Boroi Gabriela
- Boroi Ilie
- Chirita Elena
- Filip Ionut
- Filip Madalina
- Flaidar Floarea
- Florescu Gheorghe
- Haita Georgiana
- Ionita Radu Dtru
- Iorga Maria
- Margelatu Aurelia
- Nedelcu Mirela
- Popescu Elena
- Popescu Jenica
- Predica Tatiana
- Stan Alexandru
- Stan Elena
- Stanescu Elena
- Stanescu Gheorghe
- Stemate Elena
- Serban Irina
- Stefanescu Florica
- Stefanescu Gheorghe
- Stefanescu Gherghina
- Stefanescu Ioana
- Stefanescu Mihaela
Educatoare:
Gaidas Aurelia- - Stefanescu Maria
Asa cum am mentionat deja si cum vom arata in celelalte capitole, multi fii ai satelor noastre s-au afirmat in invatamntul din alte localitati, in invatamantul superior, in cultura si arta, in stiinta si tehnica, facand cinste comunei Roata.
INVATAMANTUL PRESCOLAR
Gradinitele de copii fiinteaza din 1950, insa nu au avut localuri proprii, fiind gazduite la scoli sau in localuri improvizate. Ele au fost infiintate in urma Decretului nr. 175 din 1948 pentru reforma invatamantului care prevedea organizarea de gradinite de copii si camine de zi si in localitatile rurale, acolo unde exista numarul suficient de copii prescolari. Prima educatoare din comuna a fost Radu Dumitra.
In prezent, in localitatea Roata isi desfasoara activitatea 5 gradinite: 4 cu program normal si una cu program prelungit, cuprinzind 165 prescolari, procesul instructiv-educativ fiind asigurat de 8 educatoare.
Gradinita Nr. 1-Dor de scoala, avand o frumoasa denumire, functioneaza intr-un local propriu, corespunzator, prin renovarea fostului magazin satesc, cu o grupa mare-pregatitoare, cu 22 prescolari si o educatoare, Lupescu Steluta.
Gradinita Nr. 3 isi desfasoara activitatea in localul scolii Roata-Catunu, cu o grupa combinata, formata din 20 prescolari, avand ca educatoare pe Nicolae Constanta.
Gradinita Nr.4-Voinicii- functioneaza in localul scolii Roata Mica, cu o grupa combinata de 20 prescolari, condusa de educatoarea Stanescu Floarea.
Gradinita Nr.5-Sadina, numita-Piticii veseli functioneaza intr-un local propriu, amenajat in anul 2004 cu 2 sali de clasa si un oficiu. Are 2 grupe: "Gargaritele", cu 29 de prescolari si grupa mare-pregatitoare cu 26 copiii. Acestea sunt indrumate de educatoarele Visanescu Mariana si Predica Luminita.
Gradinita "Veseliei" cu program prelungit a luat fiinta in 1995, fiind patronata de Schela de Extractiei Roata si Inspectoratul Scolar al judetului Giurgiu. Initial, aceasta a functionat cu program normal inca din anii 1969-1970, intr-un apartament din colonie. In prezent isi desfasoara activitatea intr-un local modern, care dispune de o baza materiala foarte buna: 2 sali de clasa, sala de sport, cancelarie, cabinet medical si grup alimentar. Are un efectiv de 45 prescolari, in 2 grupe: "Piticii voinici"-grupa mica, cu 26 copii si grupa
mare-pregatitoare "Iepurasii", cu 19 prescolari. Procesul instructiv-educativ este asigurat de 3 educatoare: Popescu Maria, Balan Ioana si Gutu Florina.
De asemenea, in cadrul acesteia lucreaza si 2 supraveghetoare, o asistenta medicala si personal de deservire.
Gradinita din "Colonia Petrol" in anul 1972
Educatoarea Popescu Maria, care "a dat pornirea" in viata
multor generatii de copii, munceste cu aceeasi daruire si azi.
Serbare de sfarsit de an la gradinita schelei, in anul 1972
Gradinita nr.1 cu program normal, in 1986.
Educatoare Stela Lupescu (in dreapta fotografiei)
Traditia merge mai departe.
Spectacol de cantece si dansuri populare, in 1995.
1996. Serbare la Gradinita nr.1
pregatita de educatoarele Balan Ioana si Lupescu Stela.
8 Martie 1996.
Spectacol dedicat mamelor.
1998. "Va iubim pe toti !"
- spun prin versurile lor prescolarii din Roata.
2000. Nu uitati: "Mileniul incepe si cu noi "
Gradinita Nr. 1 - "Dor de scoala" Roata de Jos, 8 martie 2003.
Educatoare Stela Lupescu.
Gradinita Nr. 4-"Voinicii" - Roata Mica - Zgaia,
in anul scolar 2002-2003. Educatoare - Gutu Florina.
Gradinita Nr. 3 - Roata Catunu. Educatoare - Civga Iulia.
Serbare de Craciun - 18 dec. 1997.
Gradinita Roata Catunu. Imagine cu Mos Craciun din anul 2000.
Gradinita Nr. 5 "Piticii Veseli" Sadina.
Grupa educatoarei Civga Iulia, 17 mai 1996.
Gradinita Nr. 5 Sadina. Educatoarea Visanescu Mariana si grupa sa, in anul scolar 1999-2000.
Serbare la Gradinita Sadina, in anul 2003.
Gradinita cu program prelungit. Imagine simbolica:
La timona vremurilor, cu incredere, spre viitor!
BIBLIOTECILE SCOLARE
O preocupare mai sistematica pentru infiintarea de biblioteci scolare dateaza din perioada interbelica. Meritul principal revine cadrelor didactice din comuna.
Despre carte si biblioteci s-a scris si se va scrie mult si in deceniile ce vor urma. Cartea e principalul mijloc de tezaurizare si de transmitere a valorilor culturale ale spiritului uman. Desi am intrat in era calculatorului, cartea ramane in continuare principalul mijloc de raspandire a cunostintelor in toate domeniile cunoasterii. Iar despre lectura "nu iaste alta si mai de folos in toata viata omului zabava decat cetitul cartilor", cum scria cu intelepciune invatatul cronicar Miron Costin.
Cele mai vechi biblioteci scolare romanesti au fost infiintate in Ardeal. Prima dintre ele a fost consemnata in 1545, pe langa gimnaziul luteran din Brasov, fondata de Iohann Honterus. In anul 1679, la Academia greceasca din Bucuresti, infiintata de domnitorul Serban Cantacuzino pe langa manastirea Sf. Sava, ia nastere o biblioteca cu scrieri in limbile elina, latina si slava. In 1818, cand sub conducerea lui Gh. Lazar, predarea incepe sa se faca in romaneste, biblioteca se imbogateste cu cartile romanesti necesare studiului.
Nu dispunem de informatii privind inceputurile bibliotecilor scolare din Roata. In 1906, desi nu exista o biblioteca propriu-zisa, scoala dispunea de volume trimise de Casa Scoalelor, in scopul infiintarii acesteia.
Invatatorul diriginte, Constantin Florescu raspundea la un chestionar din care se observa preocuparea institutiei mentionate pentru dotarea cu publicatii a bibliotecilor scolare din mediul satesc.
Astazi, biblioteca scolara Roata de Jos detine un fond de carte enciclopedic, in numar de 6.500 volume, inregistrand un numar de 350 de cititori (cadre didactice si elevi) si 1.000 de volume citite anual.
Apreciind rolul insemnat al cartii in formarea elevilor, subscriem intru totul afirmatiei cunoscutului om de cultura francez André Maurois (1885-1967): "Biblioteca este complementul indispensabil al scolii si al Universitatii. As spune cu placere ca invatamantul nu este decat o cheie care deschide portile bibliotecii."
Scurtu Ion s.a. Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi. Ed. a 2-a, Bucuresti, Edit. Petrion, 2000, p. 197.
Expozitia generala Romana din 1906. Sectiunea a X-a "Asistenti, igiena, economie sociala". Chestionar general p.1),
Lahovari, G. I. Bratianu si Tocilescu, Gr. G. Marele dictionar geografic al Romaniei. Vol. 5, Bucuresti, Stab. Grafic. J.V., Socecu, 1902, p.256.)
Boldescu Ion. Judetul Vlasca - suprafata, impartirea administrativa, instructiunea publica si localurile de scoala. Giurgiu, Tip.Ulpiu Stanculescu, 1924, p. 54).
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |