Clasificarea insectelor

Aripile lipsesc intotdeauna, dar antenele sunt bine dezvoltate. Abdomenul la partea terminala cu trei filamente codale sau se compune numai din 4-6 segmente si in acest caz prezinta adesea o furca de sarit

Exista aripi sau aripi reduse, daca lipsesc ambele atunci restul de indici se prezinta altfel

Abdomenul format din 4-6 segmente. Insectele prezinta adesea un organ de sarit  in forma de furca, care se compune dintr-un fir bazal bifurcat la varf; au corpul foarte mic (0,8-5 mm), antenele din 4-6 segmente, dar ultimul sau ultimele doua articole terminale se subimpart cateodata intr-o multime de inele marunte.

Traiesc in sol, balegar, invelisul vegetal si in alte medii umede. Multe se hranesc cu ciuperci sau cu plante verzi. Unele vatama ciupercile comestibile, culturile de legume si alte plante

Ord. COLLEMBOLA

(fig.18,a)

Abdomenul este constituit din zece segmente, iar la varf prezinta trei filamente codale segmentate. Insectele au corpul de obicei acoperit cu solzi si ating intre 8-12 mm lungime.

Traiesc sub pietre, in patura erbacee, in sol, unele in locuinte, putand dauna rezervelor alimentare, bibliotecilor, etc.

Ord. THYSANURA

(fig.18,b)

Aparatul bucal este de tip masticator sau de supt, dar in ultimul caz nu in forma de trompa segmentata; cateodata organele bucale sunt nedezvoltate

Aparatul bucal cu trompa segmentata, in stare de repaus indoita sub cap spre abdomen. Ambele perechi de palpi (maxilari si labiali) lipsesc cu desavarsire

Abdomenul prezinta la varf 2-3 filamente codale plurisegmentate, foarte lungi si subtiri. Antenele sunt mici si mai scurte decat capul. Aripile in forma de plasa, cele posterioare mult mai mici decat cele anterioare sau lipsesc cu desavarsire.

Larvele se dezvolta in apa, se hranesc cu resturi vegetale si alge marunte, iar la randul lor servesc drept hrana pentru pesti. Adultii traiesc foarte putin si de aici si denumirea lor. Se deosebesc de alte insecte cu aripi printr-o singura naparlire in stare de inaripare

Ord. EPHEMEROPTERA

(fig.18,c)

Abdomenul la partea terminala fara filamente codale lungi, subtiri si segmentate; daca insa exista o pereche de apendice prelungite, cel putin sunt segmentate sau antenele sunt mai lungi decat capul

Antenele sunt foarte subtiri, mai scurte decat capul, aripile in forma de plasa, cele posterioare asemanatoare ca lungime si forma cu cele anterioare. Abdomenul este foarte lung, subtire si in partea terminala cu apendice nu prea lungi.

Larvele traiesc in apa, sunt rapitoare, se hranesc cu mici animale acvatice, inclusiv larve de tantari si servesc drept hrana pentru pesti. Adultii sunt rapitori si distrug multe insecte daunatoare

Ord. ODONATA

(fig.18,d)

Antenele sunt bine dezvoltate, mai lungi decat capul; daca sunt mici, mai scurte decat capul, atunci exista numai o singura pereche de aripi

Aparatul bucal masticator, cu doua perechi de palpi segmentati dezvoltati

Aparatul bucal pentru supt, de obicei alungit in forma de trompa; de cele mai multe ori numai o pereche de palpi sunt dezvoltati sau palpii si restul organelor bucale nu sunt deloc dezvoltate

Abdomenul in partea posterioara fara terminatii solide, puternice, in forma de cleste

Abdomenul in partea posterioara prezinta proeminente puternice, in forma de cleste (forceps). Aripile anterioare (daca sunt dezvoltate), sunt scurte, pieloase, de tip tegmine si fara nervuri; aripile posterioare (daca exista), in stare de repaus ies de sub tegmine in forma de solzi triunghiulari. Corpul este lung, ingust.

Traiesc ascuns in crapaturi, sub pietre. Se hranesc cu resturi organice. Unele sunt folositoare consumand insecte daunatoare, iar altele pot dauna plantelor

Ord. DERMAPTERA

(fig.18,e)

Aripile anterioare sunt lipsite de nervuri si transformate in elitre (puternic chitinizate) care acopera dorsal abdomenul. Aripile posterioare sunt membranoase si in stare de repaus stau sub elitre. Abdomenul la partea terminala fara cerci.

Ordinul cel mai numeros, numara circa 300000 de specii. Multe specii sunt polifage (familiile Tenebrionidae, Elateridae, Chrysomelidae, Curculionidae, s.a.) si pot dauna foarte mult plantelor. Unele sunt rapitoare (majoritatea speciilor din familiile Carabidae si Coccinelidae) distrugand adesea insecte daunatoare. Larvele de obicei oligopode sau apode

Ord. COLEOPTERA

(fig.18,t)

Aripile anterioare cu nervuri pronuntate, membranoase, in forma de retea sau pieloase, dar nu chitinoase sau aripile pot lipsi

Aripile anterioare (daca sunt dezvoltate) sunt mai consistente, mai pieloase decat cele posterioare (de tip tegmine); aripile posterioare de obicei sunt mai late decat cele anterioare, membranoase sau in forma de retea, sau in stare de repaus se aseaza sub aripile anterioare. Protoracele este mare, bine chitinizat. La capatul abdomenului exista cerci nesegmentati sau segmentati (cateodata foarte mici si slab vizibili)

Aripile anterioare si posterioare (daca sunt dezvoltate)sunt membranoase sau in forma de retea, adesea transparente ca sticla; aripile posterioare de obicei nu se strang sau nu sunt mai late decat cele anterioare. Protoracele mai mic decat capul sau nu este deloc conturat. Cateodata corpul este lipsit total de aripi

Picioarele posterioare adaptate la sarit, adica cu femurul alungit si bine ingrosat sau picioarele anterioare adaptate la sapat; tarsul din 2-4 articole, corpul nu este plat; protoracele pe margine cu lobi laterali indreptati in jos. Abdomenul prezinta la varf o pereche de cerci nesegmentati, cateodata mici si slab vizibili. Capul absolut liber.

Polifage sau rapitoare, se impart in: lacuste (Acrididae), greieri (Gryllidae), coropisnite (Gryllotalpidae) si cosasi (Locustidae). Multi reprezentanti ai acestor familii sunt daunatori polifagi

Ord. ENSIFERA

Ord. CAELIFERA

(fig.18,f)

Cel putin perechile de picioare mijlocii si posterioare sunt adaptate pentru alergat; picioarele anterioare nu sunt adaptate la sapat. Toate tarsele din cinci articole. Corpul macar in partea abdominala este plat. Abdomenul la varf cu o pereche de cerci de obicei segmentati si bine vizibili

Toate picioarele sunt adaptate la alergat; protoracele rotund si turtit dorso-ventral, ca intreg corpul. La o privire dorsala capul aproape in intregime este acoperit de protorace.

Se hranesc cu resturi organice, numai cateodata cu parti din plante vii. Unele traiesc in cladirile incalzite (Phyllodromia germanica, Blatta orientalis, Periplaneta americana)

Ord. BLATTODEA

(fig.18,g)

Picioarele anterioare adaptate la apucat, adica cu femurul si tibia pe partea interna cu dinti. Protoracele alungit, capul foarte mobil.

Rapitoare, isi asteapta prada intr-o pozitie de incordare cu picioarele din fata ridicate; sunt insecte folositoare, consumand multe insecte daunatoare

Ord. MANTODEA

(fig.18,h)

Aripile anterioare si posterioare (daca sunt dezvoltate) sunt membranoase si cu multe nervuri transversale in forma de retea si adesea transparente ca sticla. Multe dintre nervurile longitudinale se ramifica

Aripile prezinta putine nervuri transversale (maximum 10-15) sau corpul fara aripi

Capul normal, neindreptat in jos in forma de cioc; aripile mari, in stare de repaus se strang in forma de acoperis

Larvele sunt rapitoare, distrug multe insecte, unele sunt chiar folosite in combaterea biologica a daunatorilor

Ord. MEGALOPTERA

Ord. RAPHIDIOPTERA

Ord. PLANIPENNIA

(fig.18,i)

Capul indreptat in jos in forma de cioc, cu aparatul bucal masticator la varf. Aripile alungite, in stare de repaus se aduna pe spate mai mult sau mai putin plat.

Se hranesc in general cu resturi organice. Larvele traiesc in sol, sunt asemanatoare cu omizile sau fara picioare. Reprezinta o grupa de insecte interesante din punct de vedere teoretic, avand unele asemanari cu insectele superioare din ordinele Lepidoptera si Diptera (tipul de larva, aparatul bucal de trecere spre trompa, etc.)

Ord. MECOPTERA

(fig.18,j)

Aripile si corpul sunt acoperite de peri, cateodata rari. Aparatul bucal fara mandibule. La exterior seamana cu lepidopterele.

Sunt cele mai apropiate de lepidoptere. Larvele traiesc in apa, adesea in niste casute din diverse materiale si constituie o parte importanta din hrana pestilor industriali

Ord. TRICHOPTERA

(fig.18,k)

Aripile goale sau corpul lipsit de aripi; prezinta mandibule

Aripile anterioare si posterioare (daca sunt dezvoltate) sunt de aceeasi marime, sunt mari, cu nervuri longitudinale viu colorate si cu o retea slaba intre ele. Abdomenul nu este petiolat, este foarte dezvoltat si la partea terminala cu o pereche de cerci (adesea slab vizibili si trebuie priviti cu un aparat puternic de marit), fara ovipozitor sau ac.

Traiesc in colonii, in cuiburi in pamant sau in constructii speciale la suprafata pamantului. Se hranesc in special cu lemn, mai ales cel mort, de aceea pot dauna foarte mult constructiilor din lemn

Ord. ISOPTERA

(fig.18,l)

Aripile anterioare si posterioare (daca sunt dezvoltate) nu sunt egale, cele posterioare mai scurte decat cele anterioare; ambele perechi sunt membranoase si cu putine celule accentuate, maximum 15; la formele mici aproape fara nervuri. Abdomenul atat la formele fara aripi cat si la cele cu aripi aproape intotdeauna petiolat, prezinta adesea ovipozitor sau ac. Insecte variate din punct de vedere al bilogiei si hranei. Aici intra familia Tenthredinidae, insecte polifage ale caror larve sunt omizi false (au de obicei 6-8 perechi de picioare false abdominale) si vatama plantele, precum si familia Ichneumonidae (insecte folositoare, paraziti ai insectelor daunatoare) si familia Formicidae

Ord. HYMENOPTERA

(o parte) (fig.18,n)

Aripile sunt foarte inguste, aproape fara nervuri, cu franjuri lungi de peri. Corpul foarte mic (maxim 5 mm), ingust, cu cap si torace bine conturate.

Polifage, putine specii rapitoare. Aparat bucal pentru intepat si supt. Unele specii sunt daunatoare sugand sucul celular al plantelor. Adeseori se gasesc pe flori

Ord. THYSANOPTERA

(fig.18,m)

Aripile nu sunt prea inguste, fara franjuri pe margini, adesea cu multe nervuri pronuntate. Daca franjurile exista atunci aripile sunt acoperite cu solzi

Aripile posterioare lipsesc, adica exista numai o pereche de aripi.

Hrana variata, multe se hranesc cu substante organice in putrefactie; altele polifage, unele rapitoare sau parazite. Larvele sunt apode, acefale, unele traiesc in tesuturile plantelor si pot aduce mari daune

Ord. DIPTERA

(fig.18,r)

Exista aripi posterioare (adica sunt ambele perechi de aripi)

Aripile si corpul sunt acoperite cu mici solzisori in forma de praf care se sterg usor. Aparatul bucal in forma de trompa rasucita in spirala, rar nedezvoltata. Mandibulele aproape intotdeauna lipsesc.

Aproape numai polifage. Fluturii se hranesc cu nectarul florilor. Larvele sunt omizi adevarate (cu trei perechi de picioare toracale articulate si cu 2-5 perechi de picioare false abdominale); se hranesc cu diferite parti din plante si pot fi foarte daunatoare

Ord. LEPIDOPTERA

(fig.18,p)

Aripile neacoperite de solzisori, adesea transparente ca sticla, trompa nu se rasuceste in spirala, mandibule complet dezvoltate. Aici intra o parte din himenoptere care au aparatul bucal format dintr-o trompa cu care sug nectarul florilor. Toate celelalte (vezi antiteza 15). Au aparat bucal de tip masticator

Ord. HYMENOPTERA

(o parte) (fig.18,s)

Trompa este lipita de partea anterioara a capului, fruntea nu este tesita spre spate. Aripile anterioare (daca exista) sunt asezate pe corp plat si nu sunt omogene (hemielitre), la baza sunt mai puternic chitinizate si mai putin transparente, iar la varf membranoase. Antenele din maximum 4-5 articole.

Polifage sau rapitoare, putine parazite (plosnite de pat). Unele plosnite dauneaza mult plantelor. Majoritatea speciilor au un miros caracteristic

Ord. HEMIPTERA

(fig.18,n)

Trompa este fixata, fiind indepartata mult de partea anterioara a capului si indreptata in jos si posterior, iar fruntea puternic tesita spre spate. Aripile anterioare (daca exista) sunt destul de omogene si acopera corpul in forma de streasina, adica in partea de sus si lateral. Antenele pot fi din mai mult de cinci articole. Adesea sunt lipsite de aripi.

Sunt polifage, sug sucul celular al plantelor, multe producand vatamari puternice. Acest ordin se imparte in doua grupe (5 subordine): Cycadarii, insecte mari cunoscute sub numele de cicade si Phytophtiri, insecte mici, din care cele mai importante familii cu reprezentanti daunatori forestieri sunt: Psyllidae, Aphididae, Aleurodidae si Coccidae

Ord. HOMOPTERA

(fig.18,o)