Dupa calculele unei cercetator 80% din amintirile pe care le pastram sunt inregistrate prin vedere.
par
par }{fs28
par }{tab
Ochiul (vezi definitia in dictionar - qdictionar.com) are roll de a ne furniza informatii - sub forma unor imagini colorate - despre adancimea, distanta, si miscare obiectelor. Miscandu-l in sus, in jos si lateral, vedem cea mai mare parte a mediului care ne inconjoara.
par tab Daca ne uitam la
un aparat de fotografiat, vom putea intelege mai bine cum functioneaza ochiul nostru. Portiunea anterioara ochiului functioneaza ca o lentila optica, la fel ca lentila de stilca a aparatului foto. Lentila optica este un corp cu una sau doua suprafete curbe formate dintr-un material transparent. Lumina patrunsa printr-un asemenea corp se refracta.
Portiunea intunecata din centrul ochiului, pupila, regleaza cantitatea de lumina primita. Cand lumina este slaba, pupila va fi mai mare, daca se micsoreaza, va lasa o cantitate redusa de lumina, la fel ca in cazul diafragmei din spatele aparatului de fotografiat. Stratul din profunzimea globului ocular, retina, corespunde filumului fotografic.
par
par tab tab tab tab tab tab
Cum functioneaza ochiul?
par
par }{tab Ochiul nostru este mult mai complex decat un aparat foto. Cu ajutorul aparatelor foto nu putem decat fixa imaginile din lumea
exterioara pe un film fotografic, in timp ce animalele si oamenii pot interpreta informatia aparuta pe retina si pot actiona potrivit informatiei primite.
par tab Acest lucru este posibil datorita faptului ca prin intermediul nervului optic ochiul are legatura cu
creierul. Nervul optic se ataseaza de globul ocular la portiunea posterioara a acestuia printr-un mic pedicul. Informatia optica este transmisaprin nervul optic la creier. Informatiile se transmit sub forma unor impulsuri electrice in creier, care le si
decodeaza.
par tab Cei doi ochi privesc din unghiuri putin diferite obiectele din lumea exterioara, de aceea si informatiile trimise la creier sunt oarecum diferite. Creierul nostru insa "invata " inca din primele zile sa asambleze cele doua imagini, de aceea nu ve
dem obiectele in dublu exemplar. Punand cap la cap cele doua imagini, creierul deduce situarea obicetelor in spatiu si la distanta la care se afla - acesta face posibila vederea tridimensionala.
par tab Creierul transforma imaginea vazuta din pozitie intoarsa in
pozitie dreapta. Lumina este refractata in cristalin si va proiecta pe retina o imagine inversata. Deoarece nu putem privi toata viata stand in cap, creierul citeste imaginea sio reintoarce imediat in pozitie dreapta. Pentru a invata acest lucru e nevoie
de ceva timp, de aceea bebelusii vad la inceput lumea intoarsa cu capul in jos.
par
par tab tab tab tab tab tab }{bfs28 Componentele ochiului
par
par }{tab Ochiul uman este asemanator cu o bila. In fata in mijloc exista un strat transparent, putin proeminent, corneea. Aceasta este legata de stra
tul care formeaza albul ochiului si acopera de jur imprejur globul ocular - sclerotica. Marginile scleroticii sunt prevazute cu o retea bogata de vase sangvine.
par tab Corneea este primul mediu de refractie al luminii - lentila optica - prin care trece lumina. Pozitia si forma ei nu poate fi modificata, si ca urmare, nici distanta focala.
par tab Sub cornee se afla irisul. Acesta da culoare ochiului - de cele mai multe ori caprui, albastru sau verde. Irisul este de fapt un disc musculos, cu o gaura in centru: pupila. Lumina patrunde in interiorul ochiului prin pupila.
par tab Umoarea apoasa dintre cornee si iris ajuta la mentinerea curateniei corneei si indepartarea germenilor.
par
par tab tab tab tab tab tab }{bfs28 Adaptarea cristalinului
par
par }{tab Imediat dupa iris urmeaza cristalinul, cel de-al doilea mediu de
refractie, care este insa mobil si elastic. El este fixatde procesele ciliare. Forma cristalinuluipoate fi modificata cu ajutorul muschilor din corpii ciliari. Cand privim un obiect indepartat, acesti muschi se relaxeaza, cristalinul se lateste si se apl
atizeaza. Daca privim un obiect apropiat, cristalinul devine convex.
par tab Spatiul de dupa cristalin, camera posterioara, este umplut de o substanta gelatinoasa - umoarea vitroasa. Lumina care este refractata de cornee si cristalin trebuie sa strabata si corpul
vitros, dupa care atinge retina, care tapeteaza fundul ochiului.
par
par tab tab tab tab tab tab }{bfs28 Conuri si bastonase
par
par }{tab Retina contine aproximativ 130 milioane de celule fotosensibile - conuri si bastonase. Bastonasele sunt foarte sensibile la lumina, dar cu exceptia culorilor
albastru si verde, nu pot diferentia culorile. Conurile pot deosebi culorile si maresc claritatea imaginii, dar sunt nefunctionale in conditii de lumina slaba.
par tab Aceasta este explicatia faptului ca in conditii de lumina crepusculara nu vedem clar si culori
le dispar, totul apare in nuante de albastru sau verde. In asemenea situatii nu functioneaza decat bastonasele. Francezii numesc acea perioada a zilei " l 'heure bleu ", adica ora albastra.
par
par tab tab tab tab tab tab }{bfs28 Orbit de lumina
par
par }{tab
In lumina foarte puternica functioneaza doar conurile. Cand lumina scade in intensitate, bastonasele se reactiveaza, dar procesul necesita un oarecare timp. Cand intri din strada intr-o camera mai slab iluminata, ochiul tau trebuie sa se adapteze la lumin
a slaba, iar cand iesi din nou la soare, esti "orbit " cateva secunde.
par tab Orbirea determinata de anumite afectiuni ale retinei provine din deteriorarea bastonaselor si conurilor, care cedeaza dupa un anumit timp. Cercetatorii incearca sa stimuleze si reactivez
e conurile si bastonasele afectate cu ajutorul unor electrozi. O alta posibilitate este implantul de conuri si bastonase prelevate din tesuturi embrionare, restabilind astfel functia retiniana.
par tab Conurile sunt aglomerate in portiunea posterioara a retinei, in locul numit pata galbena. Majoritatea bastonaselor sunt situate in afara petei galbene, alaturi de cateva conuri, mai putin numeroase.
par tab Aproape de pata galbena, tot pe retina, se afla locul de insectie a nervului optic. In acest loc nu exista celule fot
osensibile, fascilulele luminoase care ajung aici nefiind interceptate. Punctul respectiv se numeste pata oarba, si exista la ambii ochi.
par
par tab tab tab tab tab tab }{bfs28 Mobilitatea ochilor
par }{
par tab Imaginea care se proiecteaza in portiunea centrala a retinei apare cea mai clara, de
aceea este important ca globii oculari sa fie mobili, putand orienta privirea spre obiectul urmarit. Datorita celor sase muschi care se insera pe sclera, globul ocular are o mobilitate foarte mare.
par tab Ochiul este protejat din toate partile. Este adapostit in
orbita formata din oase, tapetata cu tesut adipos. In timpul lovirilor, a diferitelor accidente, orbita este mai frecvent afectata decat ochiul in sine. Fata anterioara a ochiului si portiunea interna a ploapelor este acoperita de un strat transparent -
c
onjunctiva- aceasta protejeaza si curata, practic "scalda in lacrimi " toata suprafata anterioara a ochiului. Lacrima este produsa de glandele lacrimale (Harder) situate in coltul extern al orbitei oculare, si este condusa prin canalul lacrimal din coltul
intern al ochiului, in cavitatea nazala.
