Comunicarea de masa

Comunicarea de masa

Comunicarea de masa poate fi desemnata drept "procesul de producere institutionalizata si de raspandire  generalizata a bunurilor simbolice prin fixarea si transmiterea lor informatiei sau a continutului simbolic" . Comunicarea echivaleaza, in viziunea lui Geoege Herbert Mead, cu schimbul de simboluri si de intelesuri pe care indivizii le ataseaza acestor simboluri. Simbolurile trebuie sa aiba un inteles comun pentru persoanele care apeleaza la ele, iar comportamentul uman poate fi inteles prin observarea modului in care indivizii dau de inteles informatiei simbolice pe care o schimba intre ei. Interactiunea nu urmareste doar cunoasterea reciproca, ci si convenirea unui fond de simboluri comune care faciliteaza comunicarea si interpretarea comuna a unor fapte si procese. Simbolul transmite informatie, dar si o conventie, o serie de intelesuri codate, asupra carora s-a cazut de acord. El reuneste o serie de trasaturi dintre cele mai generale, care fixeaza un eveniment, o stare de spirit, o emotie. Simbolul unifica, asigura transmiterea, compactizarea unor informatii care topesc in ele si dimensiuni afectivo-atitudinale.

Deci, afectivitatea simbolica reprezinta o trasatura fundamentalaa a vietii sociale. Exista institutii care si-au asumat in mod special un rol important in folosirea mijloacelor tehnice de fixare si transmitere a informatiei si a continutului simbolic. Institutiile religioase sunt in principal preocupate de producerea si raspandirea formelor simbolice care se refera la valorile spirituale si credinta in lumea de dincolo. Institutiile educationale au ca principale obiective transmiterea continutului simbolic dobandit, a cunoasterii. Institutiile mass media "sunt orientate spre producerea pe scara larga si raspandirea generalizata a formelor simbolice in spatiu si timp".

Comunicarea de masa prezinta un set de caracteristici, independent de diferentele intre diferite media , intre formele de organizare sociala, intre contextele istorice :

a). implica mijloace tehnice si institutionale de producere si difuzare, de unde miza de a exploata comercial inovatiile tehnice, pentru a face posibil formele simbolice sa fie produse si difuzate pe scara larga.

b). odata patruns in sistemul mass media, orice mesaj cu incarcatura simbolica sau nu trebuie sa se supuna si unei legi a pietei, deci sa raspunda unei nevoi de informare, sa se adreseze unui public, sa vina in intampinarea unei curioziotati. Intr-un cuvant produsul mediatic este in acelasi timp o marfa, el trebuie sa se conformeze legilor care guverneaza orice marfa. Deci institutiile mediatice sunt supuse presiunilor pietei. Pornind de la aceasta caracteristica, comunicarea mediatica a fost considerata de unii analisti o forma de comert cu idei, cu forme simbolice.

c). contextul receptarii este in geral separat de contextele receptarii; fluxul mesajelor este unidirectional, iar in acest flux, capacitatea destinatarilor de a interveni, de a contribui la procesul de producere este limitata, aproape de zero. Din moment ce persoanele care primesc mesajele media nu sunt in totalitate parteneri intr-un proces reciproc de schimb comunicational, exista autori considera ca termenul de comunicare nu este foarte exact, fiind mai potrivit sa se vorbeasca de difuzare, transmitere;

d). institutiile mediatice opereaza aproape in exclusivitate in sfera publica, produsele comunicarii de masa fiind disponobile, teoretic, unei pluralitati de destinatari. Caracterul public este dat si de faptul ca media se ocupa de probleme in legatura cu care exista sau poate sa se formeze o opimie publica. Problemele individuale,persoanele sunt prezente in mass media. Numai ca ele sunt selectate pornind de la valoarea generala, de la gradul de reprezentative. Mass media prefera unicatul, dar cel care exprima, sintetizeaza o stare de spirit, cel care se adreseaza unei preocupari colective.

Institutiile mass media reprezinta, deci, un segment important al societatii din punctul de vedere al exercitarii puterii simbolice. Acest tip de putere prezinta, in opinia lui J.B. Thompson, o semnificatie cel putin egala cu puterea economica, puterea politica si puterea coercitiva. Spre deosebire de celelalte trei  puteri, institutiile media sunt lipsite de putere la nivel formal, ele nu pot pretinde autoritate de sine statatoare in societate, dar ele intretin legaturi cu puterea de stat prin intermediul mecanismelor juridice si de legitimare care diferaa de la un stat la altul, de la o societate la alta. De aceea, comunicarea mediatica face parte integranta din contextele mai largi ale vietii sociale in care acest tip de comunicare este primit, acceptat si inteles .