Autorizatie constructie si folosirea schelelor metalice cu cadru prefabricat tip "nottolini"

AUTORIZATIE CONSTRUCTIE

SI FOLOSIREA SCHELELOR

METALICE CU CADRU PREFABRICAT

TIP "NOTTOLINI"

All, nr. 2

OBIECT: trecerea autorizatiei de constructie si a folosirii schelelor metalice fixe - Art. 30 si urmat. D.P.R.

nr. 164 din 7 ianuarie 1956 - Schele metalice fixe cu rama prefabricata tip "Portal pe pivot cu curent si

diagonale)" - Denumirea comerciala "SCHELE CU ZAVOR" - Marca "CORTI 1".

VAZUT art. 30 si urmat. din D.P.R 7/1/56, nr. 164, care contin norme pentru prevenirea accidentelor in constructii;

VAZUT decretul guvernului 2/9/68 (G.U. nr. 242 din 23/9/68), cu privire la recunoasterea unor masuri tehnice de siguranta pentru schele metalice, fixe, care le inlocuiesc pe cele indicate in D.P.R. nr. 164 din 7 ianuarie 1956;

VAZUTA cererea prin care prezenta Societate a solicitat trecerea pe numele sau a autorizatiei nr. 22387/PR7- B93 din 14/10/1978 (denumire comerciala "SCHELE CU ZAVOR") eliberata Societatii, continand constructia si folosirea de schele metalice fixe cu rama prefabricata;

VAZUT raportul tehnic si anexele respective cu utilajele respectivei treceri si modificarile respective;

CONFIRMATA conformitatea prezentei documentatii cu privire la raportul tehnic si la anexele respective care fac parte din autorizatia obiect de trecere.

SE AUTORIZEAZA

Stampila indescifrabila

Folosirea schelei metalice fixe cu rama prefabricata compusa din elemente si realizata dupa schemele din anexa nr. 1 si se aproba instructiunile prezente in anexa nr. 2, pentru calcularea schelelor metalice cu inaltimea mai mare de 20 m si/sau alte lucrari provizorii importante si complexe - in baza art. 32 din D.P.R. nr. 164 din 7 ianuarie 1956 - trebuie efectuate in baza unui proiect semnat de catre inginer sau architect in baza legii.

Anexele nr. 1 si nr. 2 fac parte integranta din prezenta autorizatie care este eliberata pentru schela metalica compusa cu elementele avand caracteristicile tehnice si dimensiunile rezultate din raportul tehnic, modificarile prezente in certificatele anexate. Copia acestei documentatii va ramane la acest Minister, la Directia Provinciala a Muncii.

Autorizatia este subordonata dispozitiilor legale, reglementare si, de asemenea conditiilor specifice;

1) schela, in toate partile construite, trebuie sa fie realizata conform prevederilor indicate in raportul tehnic mai sus citat;

2) trebuie sa se permita controlul schelei in toate fazele productiei si comercializarii prin intermediul luarii de catre acest Minister - prin solicitare - a mostrelor elementelor constitutive ale schelei in numar suficient pentru a efectua analizele, probele si cercetarile necesare. Aceasta solicitare a mostrelor impreuna cu analizele, probele si cercetarile necesare sunt in sarcina societatii titulare ale autorizatiei.

3) trebuie sa fie livrata - in baza unui act de vanzare, inchiriere, sau in baza concesionarii - copia prezentei autorizatii si a partilor din raportul tehnic (cap. 4,5,6 si 7) care contin calculul schelei, instructiunile si probele de greutate, instructiunile de montaj, folosire si demontare, schemele tip ale schelei. Prezenta documentatie cu modificarile citate trebuie sa fie reprodusa intr-o brosura adecvata care trebuie depusa in sase luni impreuna cu copia subsemnatului si Directiei Provinciale a Muncii.

Folosirea componentelor neprevazute de prezenta autorizatie pentru realizarea schelei conform schemelor din anexa nr. 1 nu se accepta.

Prezenta autorizatie poate fi suspendata sau revocata in caz de nerespectare a dispozitiilor conditiilor mai sus mentionate.

CRITERII PENTRU EXAMINAREA RAPORTULUI TEHNIC IN LEGATURA CU SOLICITARILE DE AUTORIZATIE DE CONSTRUCTIE SI FOLOSIRE DE SCHELE METALICE CU RAMA PREFABRICATA -

PREAMBUL

Examinarea raportului tehnic a avut la baza urmatoarele dispozitii sau instructiuni:

1) DPR nr. 164 din 7/1/56 - Norme pentru prevenirea accidentelor in constructii;

2) instructiuni ministeriale pentru redactarea raporturilor tehnice pentru schele si rame prefabricate;

3) D.M. 2.9.68 - recunoasterea eficacitatii unor masuri tehnice de siguranta pentru schele metalice fixe, care le inlocuiesc pe cele indicate in D.P.R. nr. 164 din 7/1/56;

4) instructiuni pentru calcularea, executarea si intretinerea constructiilor din otel - CNR - UNI 1001/73;

5) supozitii ale greutatii pe constructii CNR - UNI 10012/67.

SCHELAI CU INALTIMEA PANA LA 20 M

Evaluarile tehnice au permis confirmarea pentru majoritatea raporturilor tehnice a conformitatii cu dispozitiile si instructiunile mai sus citate si, in mod special:

I - Descrierea componentelor care formeaza schela, dimensiunile lor cu aproximarile admise si a schemei finale.

S-a verificat faptul ca raporturile, pe langa descrierile componentelor, prezinta si desene cotate, cu indicarea aproximarilor.

S-a verificat modul de realizare al imbinarii legaturilor prevazute in schemele schelei.

In ceea ce priveste criteriul pentru acceptarea aproximarilor indicate, s-a facut referire, pentru tuburi, la cele prevazute de normele de unificare nationala (UNI) sau internationala (ISO).

S-a mai controlat:

- ca densitatea nominala in mm a tuburilor montantilor (s) ar trebui sa respecte raportul:

s = 1,4 + 0,031 (unde d este diametrul nominal exprimat in milimetri);

- ca diametrul si densitatea nominale a curentilor parapetilor sa fie de cel putin 26,9 mm si 2,30 mm, sau caracteristici de rezistenta echivalente;

- ca densitatea nominala a oricarui alt componente metalic sa nu fie mai mic de 2 mm

II - Caracteristici de rezistenta a materialelor folosite si a coeficientilor de siguranta adoptate pentru fiecare material -

Criteriile de conformitate a materialelor sunt cele prezente in CNR - UNI 1001/73.

In ceea ce priveste coeficientii de siguranta sunt cei indicati in tabelele CNR - UNI 1001/73.

III - Indicatia probelor de greutate la care au fost supuse diversele componente.

S-a controlat faptul ca, pentru fiecare component in raport au fost indicate rezultatele probelor intr-un numar semnificativ.

In mod special s-a controlat conformitatea rezultatelor pentru urmatoarele numere de control:

Tuburi si bare de otel nr. minim de control

- examinare dimensiune 3

- proba de tractiune 3

- proba de strivire (^) 5

- proba de curbura 5

Rame

- proba de colaps a ramei incarcate pe al treilea etaj (vezi anexa A) 5

Curenti sau rame de legatura nr. minim de control

- proba de indoire cu greutate la mijloc 5

- proba de ruptura la tractiune 5

Diagonale de fatada si in plan (^)

- proba de colaps (de compresie axiala) 5

- proba de ruptura la tractiune 5

Legaturi dintre rame sau dintre rame si curenti sau diagonale

- probe de ruptura sau tractiune 5

__________ ______ ____ _

(^) Proba solicitata in mod exclusiv pentru tuburi sudate in aplicarea D.M. 2.9.68

(^) Ca alternativa au fost admise probele de ruptura si tractiune si de colaps pentru complexul legaturilor de fatada sau in plan, realizate prin intermediul unirii curentului si a diagonalelor cu elementelor ramei.

Picior schela (fix sau reglabil)

- proba capacitatii de incarcare pe inel 5

Elemente speciale

- grinzi pentru distante rotative - proba de flexiune pana la ruptura 5

- console - probe de ruptura datorita greutatii 5

- proba de ruptura datorita greutatii.

Pentru fiecare proba a fost verificat ca certificatele sa fie eliberate de laboratoare oficiale ale Universitatilor politehnice sau de ENPI

Pentru probele referitoare la prindere s-a verificat ca greutatile de ruptura sa nu fie mai mici de 88 de kg.

IV - Calculul schelei in diverse conditii de folosire a fost verificat ca acesta sa fie in conformitate cu instructiunile.

CNR - UNI 10012/67 si 10011/73 - Vezi anexa B

Se asteapta indeterminarea coeficientului caracteristic de legatura , acesta a fost dedus prin intermediul probelor de colaps pe doua prototipuri de structuri probate, cu referire la minimul de greutate de colaps inregistrat la probe.

S-au solicitat confruntari intre evaluari de calcul si rezultate experimentale, controland ca sunt respectati coeficientii de siguranta (in raport cu minimul rezultatelor de proba):

- nu mai mici de 2,2 in probele de colaps;

- nu mai mici de 2,2 in probele de tractiuni;

V - Instructiuni pentru probele de greutate ale schelei

S-a retinut faptul ca trebuie sa se solicite doua probe de colaps pentru fiecare schema tip a schelei prezentate conduse pe prototipuri realizate conform schemei anexate C.

Asta a permis verificarea faptului ca nu s-au verificat erori excesive intre rezultatele celor doua probe (nu mai mari de 20%) si ca coeficientul de siguranta total oferit de structuri ar fi mai mare de 2,5).

VI - Instructiuni pentru montaj, folosire si demonatre a schelei

S-a verificat conformitatea instructiunilor cu dispozitiile legislative si cu normele de buna tehnica si grija.

VII - Scheme tip de schele cu indicarea maximelor de greutate admise, a inaltimii schelelor si a latimii intariturilor

S-a verificat faptul ca schemele prezentate ar fi privit - conform normelor - schele cu inaltimea de pana la 20 m.

S-a controlat starea completa a indicatiei greutatilor maxime admise in plan si a tuturor parametrilor semnificativi (dispozitie si modalitate de realizare a unor ancorari, a unor sisteme de protectie impotriva caderilor, etc).

Schele cu inaltimea mai mare de 20 m si alte lucrari provizorii foarte importante si/sau complexe

In vederea realizarii acestor lucrari provizorii au fost prestabilite (conf. art. 32 din DPR nr. 164) instructiunile anexate (anexa D) care inlocuiesc instructiunile CNR - UNI 10011/73 si 10012/67.

IPOTEZE DE INCARCARE SI DESCARCARE

A) - Ipoteze de greutate

Calculul trebuie sa prevada nu mai putin de 4 structuri, cel putin doua cu greutati si restul doar cu greutatea proprie (nu mai mica de 30 de kg/mp). Una dintre structuri incarcata va fi examinata cu interiorul incarcat. A doua si celelalte incarcate sucesiv cu o incarcatura redusa la 50%.

Nu vor fi admise in calcule greutatile mai mici de 150 kg/mp.

Greutatil de la 150 kg/mp la 250 kg/mp vor fi admise pentru schele pentru lucrari lejere (lucrari normale de intretinere, reparatii, etc.).

Greutatile de la 300 kg/mp vor fi prevazute pentru schele pentru lucrari de constructii.

B) - Ipoteze de calcul

B.1. - Calculul schelei

Schela trebuie verificata pentru incarcaturile verticale cu ipotezele de la punctual A si cu actiuni orizontale concomitente datorate de vant (conform CNR - UNI 1001/67 - zona 2).

Trebuie sa se ia in calcul o singura conditie de incarcare si sa nu se ia in seama greutatea zapezii.

Calculul trebuie efectuat observand principiile de stiinta in constructii si a instructiunilor CNR - UNI 10011/73. Verificarile ce trebuie efectuate sunt cele indicate de gradele de siguranta stabilite pentru conditia incarcaturii:

Verificarea stabilitatii locale a montantului comprimat;

Verificarea stabilitatii fatadei externe in propriul plan;

Verificarea diagonalelor;

Instructiuni pentru probele de greutate asupra schelelor inaltate conform schemei tip -

Cu scopul de a determina comportamentul efectiv al structurii in exercitiu este necesara efectuarea probelor de greutate a schelelor, inaltate conform schemei tip, ducand la ruperea cel putin a doua prototipuri avand:

- latimea sa nu fie mai mica de distanta maxima dintre ancorarile apropiate aceleiasi verticale si oricum nu mai mica de cea corespondenta la 5 etaje de schela.

Schela care trebuie supusa probei trebuie sa fie inaltata conform schemei tip cea mai buna pentru orice model in parte.

De regula proba trebuie sa fie condusa aplicand greutatea pe montanti pana la colapsul structurii.

In certificate, eliberate de laboratoarele oficiale apartinand Administratiei Publice, Universitatii si Politehnicii sau de ENPI, trebuie sa se precizeze, pentru fiecare prototip probat, greutatea maxima, greutatea corespondenta primei manifestatii de dezastru si modalitatile de colaps.

Verificarea stabilitatii fatadei interne in propriul plan;

Verificarea stabilitatii in planul transversal;

Verificarea ancorarilor;

Verificarea structurii (verificarea elementului pentru incarcare repartizata si pentru o serie de incarcaturi concentrate de 120 kg la distanta de 90 m, necontemporan incarcaturii de exercitiu.

Verificarea latimii;

Verificarea articulatiilor;

Confruntarea rezultatelor experimentale cu datele de calcul si determinarea gradelor de siguranta;

B. 2 - Calcule simplificate

Alternativ calculului intregii schele, B.1, se admit si calculele simplificate si apoi descrise pentru a satisface urmatoarele calitati:

a) Ancorare: minim 1 la fiecare 22 mp de fatada

b) Supletea barelor nu mai mare de:

- 200, pentru structurile principale

- 250, pentru cele secundare.

Verificarile cerute sunt urmatoarele:

a) Verificarea montantului schelei (evaluand coeficientul caracteristic de legatura in baza rezultatelor experimentale ale probelor de colaps ale structurii);

b) Verificarea legaturilor axiale ale montantilor;

c) Verificarea diagonalelor longitudinale (pe fatada) si orizontale (in plan);

d) Verificarea structurii in planul cu pilastrii;

e) Verificarea ancorarilor;

f)  Verificarea curentului intern.

MINISTERUL MUNCII Si a asistenTei sociale

Directia Generala a Raporturilor de Munca

Div. VII - Siguranta si igiena in munca

ANEXA Nr. 2 la autorizatia cu scrisoarea

nr.22387 / PR 7 B93 din data de 14 OCT 1978

INSTRUCTIUNI DE CALCUL PENTRU SCHELE METALICE CU COMPONENTE PREFABRICATE, CU INALTIMEA MAI MARE DE 20 METRI SI PENTRU ALTE LUCRARI PROVIZORII CONSTITUITE DIN COMPONENTE METALICE, SAU DE IMPORTANTA SI COMPEXITATE MARE

1. SCOP

Prezentele instructiuni definesc modalitatile pentru calculul schelelor metalice cu inaltimea mai mare de 20 m sau a altor lucrari provizorii(¹) constituite cu componente metalice de mare importanta sau complexitate in raport cu dimensiunile lor si cu supraincarcarea.

2. INCARCARI PERMANENTE

Trebuie sa se evalueze in raport cu schemele schelelor sau ale lucrarilor provizorii luand in calcul valorile medii unitare ale greutatilor componentelor si schelele de serviciu, pe langa prezenta podelelor de sustinere necesare lucrarii, a paravanelor, a paravanelor impotriva pietrelor si a podelelor lasate in mod normal pe structura.

_____ _______ ______ ________

(1) Structuri de sustinere, (strcturi metalice, etc.), drumuri de tranzit pentru vehicule, pasarele, structuri turn, structuri pentru podele din scanduri, acoperisuri provizorii, etc.

In particular pentru schele de serviciu in constructia de edificii trebuie sa se ia in considerare prezenta podelelor de sustinere (poduri, pasarele, etc) in numar N dat de urmatoarea expresie:

H

N>3 + ---

10

avand indicat cu H (<) inaltimea schelei in metri. Cand este prevazuta recurgerea la un numar minim de podele de sustinere, proiectantul poate tine cont de aceasta situatie adoptand in calcule o valoare diversa pentru N si indicand limitele de folosire in proiectele schelei sau ale lucrarii speciale.

3) SUPRAINCARCARI

Exceptand structurile de sustinere sau structurile mixte de serviciu sau de sustinere care prezinta o actiune dinamica a incarcaturilor (de evaluat prin intermediul cresterii greutatilor statistice relative) toate incarcaturile pot fi considerate ca agenti statici.

3.1. Incarcaturi de serviciu

3.1.1 Valoarea incarcaturilor verticale, care cuprind materiale si echipamente de lucru si a efectelor dinamice ordinare, pentru podelele schelelor poate fi dedusa din planul 3.A: Cand structura este folosita pentru realizarea planurilor de depozitare a materialelor sau pentru sustinerea structurilor, evaluarile incarcaturilor trebuie efectuate in conformitate cu prospectele 2.1, 2.II si 2.III in baza instructiunilor CNR - UNI - 10012/67.

3.1.2 In cazul schelelor sau altor lucrari provizorii supuse la eforturi datorate de actiunea aparatelor de ridicare, trebuie considerat efectul dinamic inmultind eforturile datorate incarcaturii de serviciu cu coeficientul dinamic.

Ψ = 1 + 0,6 V

Unde V este viteza de ridicare exprimata in m/s

3.1.3. In cazul schelelor pentru constructii de edificii, cand sunt prezente mai multe podele incarcate pe aceeasi verticala, efectele calculelor structurii trebuie sa fie considerate pentru incarcaturile de serviciu:

- incarcatura maxima pentru o podea in pozitia defavorabila;

cu incarcatura redusa la 50%.

3.1.4. Verificarea componentelor podelelor pe langa verificarea globala cu incarcatura ca in planul 3.A trebuie efectuata aceea pentru un tren cu incarcaturi concentrate (inclusiv efectele dinamice) de minim 120 kg fiecare la distanta de 0,90 m.

PLAN 3 - A = INCARCATURI MINIME PENTRU PODELE DE SERVICIU

- Destinatie Incarcatura Kg/m²

1. - Podele pentru lucrari lejere (lucrari de intretinere si reparatie) 150

2. - Podele pentru schele pentru lucrari de constructii   300

3. - Drumuri de tranzit pentru vehicule: in functie de cazuri, dar nu mai mica de  600

Trebuie sa fie luata in calcul actiunea incarcaturilor concentrate.

3.2. Zapada

Datorita cazurilor de expunere la conditiile climatice si, in caz de ninsoare, trebuie efectuata verificarea stabilitatii schelei sau a lucrarii provizorii urmarind punctual 3.0 conform ipotezelor asupra constructiilor (CNR - UNI 10012/67).

3.3. Vant

Actiunile vantului sunt considerate, de regula, ca avand un caracter static si o directie orizontala.

Presiunile trebuie calculate conform celor stabilite in ipotezele de greutate asupra constructiilor conform instructiunilor C.N.R. - UNI 10012/67 - Superficiile lovite de vant sunt cele efective (panouri publicitare, grilaje, paravane, etc.) prevazute in schele sau in lucrarea provizorie.

4) CALCUL DE VERIFICARE

Greutatile prezentate la punctele 2 si 3 vor fi cumulate pe structura in modul cel mai defavorabil considerand o singura conditie de incarcatura; se va putea exclude concomitenta intre incarcatura de serviciu si zapada atunci cand sunt adoptate masuri sau dispozitii apte sa evite acumularea pe podele.

Pentru incarcaturile pentru care se determina, prin metodele de calcul obisnuit, insistenta asupra diverselor componente ale structurii, verificandu-se ca sunt satisfacute conditiile de siguranta de la punctele 4.1, 4.2, 4.3.

4.1. Verificari de rezistenta si de stabilitate a componentelor metalice

Aceste verificari trebuie efectuate conform instructiunilor normelor CNR - UNI 10011/72 cu grade de siguranta prevazute in prima conditie de incarcare.

4.2. Verificarea podelelor de scanduri

Pentru verificarea podelelor de scanduri ale schelelor trebuie asumate urmatoarele valori:

4.2.1. Podele din lemn de brad

Tensiunea admisa la indoire trebuie sa fie determinata in baza caracteristicilor lemnului si nu trebuie sa depaseasca 80 kg/cm².

4.2.2. Podele din tabla de otel

Pentru tabla avand incarcatura de ruptura nu mai mica de 37 kg/mm², tensiunea admisa este de 16 kg/mm².

4.2.3. Podele din material plastic si podele compuse

Trebuie asumat un coeficient de siguranta dictat de normele de buna tehnica.

4.3. Folosirea altor componente (tuburi si articulatii)

Daca sunt implicate alte componente (tuburi si articulatii) acestea trebuie sa fie componente care compun o singura schela autorizata.

Trebuie oricum efectuate urmatoarele verificari.

4.3.1. Verificarea articulatiilor

Articulatii ortogonale

Trebuie verificata existenta unei garantii suficiente in ceea ce priveste glisarea, asumand un grad de siguranta, fata de incarcarea caracteristica de glisare (procentual 5% sau fractional 5%)* referitor la articulatii si bare protejate normal la cel putin 1,5.

Incarcatura caracteristica de glisare percentual 5% (sau fractional 5%) trebuie sa fie aceea indicata de fabricant, rezultand din certificatele de proba eliberate de laboratoare oficiale apartinand administratiei publice, universitatilor sau de ENPI.

______________

*) Percentual 5% (sau fractional 5%) in legatura cu un numar n de observatii Pi este dat de raportul

P5% = P - Ks

1 n

unde P = -- Pi

n 1

K = 1,65 ori n - 24

1 n

S² = ----- (P - Pi)

n-1 1

Trebuie efectuata si o evaluare a sigurantei glisarii fata de tuburi si articulatii protejate, vechi. Modalitatile de proba care trebuie efectuate sunt reproduse la punctual 4.3.2.

Articulatii de alt gen

Unde se folosesc alte tipuri de articulatii trebuie asumate aceleasi grade de siguranta de la punctual 4.2.1. in legatura cu rezultatele probelor potrivite.

4.3.2. MODALITATI DE PROBA PENTRU ARTICULATII

Probele de glisare trebuie efectuate:

a) pe tuburi si articulatii impotriva coroziunii prin sistemul normal de protectie prevazut de fabricant;

b) pe tuburi si articulatii predispuse ca la punctual a), dar supuse la imbatranire artificiala prin fierberea in soda caustica timp de 2 ore si succesiv spalare in apa si uscare.

Inchiderea trebuie realizata (anterior gresajului filetului piulitei) in momentul rasucirii indicate de fabricant (nu mai mare de 600 kg/cm).

Trebuie determinata greutatea maxima care produce glisarea articulatiei, intelegandu-se glisarea pentru o miscare de 5 = 0,5 evaluata ca in figura 1. Masura glisarii trebuie inceputa dupa aplicarea unei incarcaturi de reglare a articulatiei egala cu 100 kg.

Viteza de marire a incarcaturii de proba trebuie sa fie de circa 25 kg pe secunda. In orice caz greutatea nu trebuie sa provoace daune vizibile ale tubului.

Pentru articulatiile care nu permit glisari trebuie sa se determine incarcatura maxima care nu provoaca daune vizibile.

Probele de glisare pe grupuri de mostre a) si b) trebuie efectuate, fiecare, pe doisprezece mostre: pentru fiecare mostra trebuie efectuate 3 observari, dupa deschiderea articulatiei si dupa inchiderea pe o noua zona a tubului.

Certificatul trebuie sa indice pentru fiecare grup de mostre a) si b), pe langa valorile medii, rezultatele observarilor efectuate.

4.3.3. ANCORARI

Ancorarile schelelor si a altor lucrari provizorii trebuie sa fie potrivite pentru a rezista eforturilor de tractare si de compresie rezultate calculului.

4.3.3.1. Modalitatile pentru calcularea efortului de ancorare

Calculul trebuie efectuat cumuland:

presiunea exercitata din centrul zonei schelei sau a lucrarii provizorii necesara ancorarii; in particular pentru schelele de fatada trebuie luata in calcul depresiunea datorata vantului, considerand superficiile efectiv lovite, tinand cont de prezenta panourilor, grilajelor, paravanelor, etc.

efortul T* necesar pentru stabilizarea pilastrilor in zona schelei sau a lucrarii provizorii necesara ancorarii;

orice alta actiune normala fatadei produsa din mijloace de ridicare;

la sfarsitul proportionarii ancorarilor, efortul de stabilizare T* a pilastrilor - considerat direct pe peretii schelei sau a lucrarii provizorii - va fi calculat pentru fiecare ancorare conform expresiei:

P

T* = w -----

100

unde:

P este incarcatura axiala totala a tuturor montantilor zonei schelei sau a lucrarii provizorii necesara ancorarii;

w este coeficientul de amplificare a incarcaturilor indicate in CNR - UNI 10011/73 in functie de tipul de otel folosit la montanti si a supletei.

4.3.3.2. Verificarea ancorarilor

Rezistenta ancorarilor trebuie sa fie determinata in raport cu cele mai grele conditii de incarcare;

Verificarea ancorarilor care nu sunt realizate pe tuburi sau articulatii trebuie sa fie efectuata cu un grad de siguranta mai mare de 2,5.

4.3.4. DIAGONALE SAU ALTE COMPONENTE

Structurile trebuie prevazute cu diagonale sau cu alte componente care sa-si indeplineasca functia, pentru a putea sa asigure stabilitatea impreuna si de a absorbi fortele orizontale.

4.3.5. SUPERFICII DE SPRIJIN

Trebuie verificat ca superficiile de sprijin sa fie in mod potrivit dimensionate in raport cu incarcaturile si cu materialele de sprijin si de sustinere. In particular trebuie sa se verifice ca presiunile specifice elementelor de repartizare pe teren sa fie inferioare presiunilor admise pe terenul respectiv.

4.3.6. STABILITATE LA SARITURI

Cand stabilitatea schelei sau a lucrarii provizorii nu este asigurata de ancorari, trebuie efectuata o verificare a stabilitatii lucrarii fata de o posibila rasturnare, in raport cu conditiile de incarcatura mai rele. Gradul de siguranta in caz de rasturnare trebuie sa fie mai mic de 2.

CAP. IV - CALCULUL SCHELELOR IN CONDITII DE FOLOSIRE

4.1. - Calculul schelelor de constructii

4.1.1. - Generalitati

Pentru calcul se foloseste schema schelelor din anexa A care prevede nr. 10 planuri netede avand intre ele o distanta de 2,00 m, cu o inaltime totala (masurata de la planul de sprijin a piciorelor la extradosul planului podelei de scanduri mai inalte) de m. 19,85.

Fiecare plan este prevazut anterior cu un parapet si posterior, la toate planurile, cu curent pus oblic.

Sunt prevazute urmatoarele diagonale:

a) in planul longitudinal, diagonalele sunt realizate in fiecare plan si/sau in fiecare camp

b) in planul transversal orizontal, diagonalele sunt realizate prin intermediul unei diagonale simple in fiecare camp a tuturor planurilor ancorate.

c) In planul transversal vertical, functia de contravant este exercitata de aceleasi rame ale schelelor.

Pentru calcul se adopta o metoda simplificata in masura in care sunt satisfacute urmatoarele raporturi:

o ancorare la fiecare 21,60 m² (>1 ancorare la fiecare 22 m²)

supletea barei mai mici de:

200 pentru structuri principale:

250 pentru cele secundare.

4.1.2. - Evaluarea greutatilor

1) Greutatea proprie a schelei

Considerand ca greutatea proprie a partii metalice a schelei pe m² de fatada e de p = 8,4 kg/m² greutatea proprie aferenta unui pilastru de 20 m, este:

P = 8,4.20.2,80 = 302 Kg.

2) Incarcaturi de proba

Sunt acceptate urmatoarele ipoteze de greutate:

Nr. 1 podele cu greutate de exercitiu de 300 kg/m²;

Nr. 2 podele cu greutate de exercitiu de 150 kg/m²

Nr. 4 planurile cu podea, cu greutate proprie, pe teren de 30 kg/m²

Incarcatura totala transmisa schelei este de

q = 720 kg/m²

tot

Incarcatura la piciorul unui pilastru, pe o latime a podelei de 1,00 m rezulta:

P = q . 1.1,8 = 720.1.1,80 = 1296 kg

es tot

3) Incarcatura totala la piciorul pilastrului

P = P + P = 302 + 1296 = 1600 kg

p es

4) Actiunea vantului

Actiunea vantului este evaluata in conformitate cu instructiunile CNR - UNI 10012/67, zona 2 (q 20 = 80 kg/m²).

Actiunea vantului pe un modul (1) (vezi plan 1, fig. 1) este calculata evaluand superficiile lovite de vant (fiind considerata atat cea interna cat si cea externa).

a) Superficiile partii metalice (pentru un modul)

1 rama (diemtru x lungime) = (0,048.2,00).2 = 0,192 m²

3 curenti (diametru x lungime) = (0,0269.1,8).3 = 0,145 m²

1 diagonala (dimetru x lungime) = (0,0269 x 2,25) = 0,060 m²

0,053 m²

1 diagonala in plan (dimetru x lungime) = (0,0269 x 1,967).1 = ----- ----- --------

0,450 m²

Totalul superficiilor lovite S

M

b) Superficiile partii de lemn

tabla franare 0,20 x 1,80 = 0,360 m²

podea 0,05 x 1,80 = 0,090 m²

Totalul superficiilor lovite S = 0,450 m²

1

Luand in considerare faptul ca o schela in conditii rele este ridicata in spatele unei cladiri cu structuri montate deschis, actiunea de protectie exercitata de aceasta cladire poate fi evaluata la 40% fata de cea exercitata asupra unei schele izolate.

Actiunea vantului pe un modul rezulta:

N = 1,04 (S + S ) . 80 = 1,04 (0,450 + 0,450) . 80 = 74,88 Kg.

v m 1

(1) Modulul are latimea egala cu distanta dintre pilastrii si inaltimea egala cu distanta dintre cele doua planuri consecutive ale schelei.

4.1.3. - Miscarea asupra montantilor ramei

a) - Miscarea datorata actiunii vantului

Se admite faptul ca presiunea vantului aplicata la legatura dintre doua rame suprapuse este egala cu aceea a unui modul (N ).

v

La fiecare dintre rame se aplica o forta coaxiala laterala egala cu:

N

v = 74,88 = 37,44 KG

___ _________

2

Admitand schema, barna continua sa fie rezemata in legatura cu ancorarile (la fiecare 4 m), miscarea asupra montantului in relief din varf este:

DESEN pag. 28

unde P = Nv / 2 = 37,44 Kg.

h = lungimea montantului = 2.00 m

h1= lungimea din relieful din varf

b) Miscarea datorata greutatii de proba

Fiind rama prevazuta cu un varf intepenit miscarea maxima asupra montantului se ia in legatura cu relieful din varf.

Pentru o incarcatura totala laterala q = 330 x 1,80 x 1 = 594 Kg/ml. miscarea varfului este:

DESEN pag. 28 cu continuare pe pag. 29 sus

unde a = lungimea laterala = 1,05 m.

h = lungimea montantului = 2,00 m.

h* = distanta laterala din varf = 0,29 m.

J1 si J2 sunt miscarile de inertie fata de axa neutra ale indoirii simple, ale sectiunilor normale ale lungimii si ale montantului.

J = J

1 2

q . a²

M = Miscarea deschizaturii laterale a montantului = -------

6 (k+2)

c) Miscarea totala asupra montantului datorata vantului incarcaturii de exercitiu este:

M = M + M = 26, 96 + 21,87 = 48,83 Kgm.

T v m

4.1.4. Verificarea montantului schelei

Incarcatura minima de colaps pentru montant rezultand totalul probelor (vezi certificatul nr. 193176 din 15.7.75)

P = 3800 Kg

c

Tensiunea critica rezulta:

δc = P

cr = 3800 = 9,20 Kg/mm²

------ --------

A 413, 15

unde A este aria sectiunii montantului

Din prospectul 4 - I a instructiunilor CNR - UNI 10011/73 este posibila definirea supletei prin raportul δc intre

---

δs

tensiunea critica si slabire si raportul λ intre supletea efectiva si supletea corespunzatoare la limita valabilitatii

---

λp

comportamentului in faza elastica .

δc = 9,20 = 0,38 a curbei "c" se obtine

--- -----

δs 24

2.100.000

λ - 1,5 unde λp = 3,14 √ ------------ = 92,93 dintre care

-- 2.400

λp

λ = 1,5 . 92,93 = 139 → w = 2,61

I βs . Io

Din raportul λ = --- = -------- se obtine un coeficient experimental de legatura:

I i

λ . i 1,39 . 1,6066 = 0,56

βs = ----- = ----- ----- --------------- = 0,56

Io 400

Io este distanta verticala intre ancorari Io = 400 cm.

i este raza de inertie a sectiunii transversale al montantului i = 1,6066 cm.

Verificarea stabilitatii schelei poate fi limitata la verificarea stabilitatii locale a montantului aproape de curbura. (vezi instructiuni CNR - UNI 10011/73, punctual 4.4.1.)

Formula pag. 31

unde:

- Pm este incarcatura la piciorul montantului datorata greutatii proprii si incarcaturii de proba = 800 Kg.

- w este coeficientul de amplificare al incarcaturilor in legatura cu supletea. λ este deductibil pentru oteluri tip 1 din prospectul 4.II C al tabelului CNR - UNI 10011/73 w = 2,61

- A este aria sectiunii montantului 413, 15 mm²

- M

T este miscarea totala asupra montantului (vezi punct 4.1.3.) redus de ¼ (vezi punctual 4.1.4.) MT = 48830 Kgmm

- P

cr este incarcatura minima experimentala de colaps al montantului = 3800 Kg.

- W este modulul de rezistenta al sectiunii = 4420,6 mm³

- δamm este tensiunea admisibila pentru material in conditia incarcaturii II.

4.1.5. - Verificarea legaturii axiale a montantilor

Presiunea vantului asupra a doua module libere (vezi plan 1, fig. 2), cand nu se tine cont de reducerea datorata

actiunii de protectie exercitata de cladire (vezi punctual 4.1.2.) este:

Nv = 1,2 (Sm + S1) 80.2 = 1,2 . 0,9 . 80.2 = 173 KG.

Efortul asupra legaturii axiale este:

h 2.00

X = Nv ---- = 173 . --------- = 330 Kg

a 1.05

Deoarece greutatea minima de ruptura al legaturii axiale (vezi puntul 3.2.6.) este de Y = 2600 Kg coeficientul de siguranta rezulta:

Y 2600

--- = ------- = 7,88 > 2.2

X 330

Verificarea diagonalelor

Verificarea diagonalelor longitudinale (in vedere)

Se presupune ca diagonalele de fatada stabilizeaza ambii montanti ai pilastrului.

Numit P este greutatea totala la piciorul pilastrului, forta de separare (fictiva) este:

wp 1600

T* = ---- = 2,61 ------- = 41,76 Kg

100 100

pentru λ = 139 (vezi punctual 4.1.4.)

w = 261 (vezi prospectele 4 - II C din instructiunile CNR - UNI 10011/73)

Deoarece diagonala formeaza un unghi α = 3700 cu planul orizontal, forta asupra diagonalei este:

T* 41,76

Nd = ------ = --------- = 53 Kg

cos α 0,798

Numiti:

Id lungimea diagonalei = 225 cm

Id

λd = ----, supletea de amplificare a greutatii, corespunzatoare supletei λd (vezi prospecte - 4 - II C) din

i

instructiunile CNR 10011 - 73) = 7,74

Sd, aria sectiunii diagonalei = 156,45 mm² trebuie verificata:

Nd.wd 53.7,74

δ = ---------- = ---------- = 2,62 < 16 Kg/mm²

Sd 156,45

Din probele de tractiune efectuate pe legaturile de fatada (vezi certificate nr. 220275 - 220279 PTP/3 din 17.5.76) rezulta o greutate minima de ruptura Ad = 1200 Kg. Gradul de siguranta al prinderilor rezulta:

Ad 1200

V = ----- ------- = 28,74 > 2,2

T* 41,76

Din probele de compresie efectuate pe legaturile de fatada (vezi certificatul nr. 220290 - 220294 PTP/4 din 17.5.76) rezulta o greutate minima de colaps A crit. = 280 Kg.

A crit 280

Gradul de siguranta rezulta deci ------- = ------ = 6,7 > 2,2

T* 41,76

Verificarea diagonalei in planul orizontal (in plan) cu actiunea vantului

Diagonalele in plan vor fi verificate pentru a se asigura capacitatea de transmitere ancorarii actiunile datorate vantului.

S-a prevazut prezenta unui plan impotriva vantului la fiecare doua planuri ale schelei, o diagonala transmite actiunea vantului in raport cu 2 module (2 Nv) Seα = 2300 este unghiul pe care diagonala il formeaza cu curentul, forta diagonalei este:

2 Nv 2 . 74,88

N = ---------- = ------------- = 384 Kg

sen α 0,39

Numiti: lp, lungimea diagonalei in plan, ip raza de inertie a sectiunii transversale,

lp 196,7

λ = ---- = ----------- = 222 < 250

ip 0,883

supletea; Sp aria sectiunii diagonalei din tabela 4 - II C din instructiunile CNR - UNI 10011 - 73 se extrage coeficientul w = 6,12

Cu toate astea:

N.w 384.6,12

δ = ------ = ------------ = 15,1 < 16 Kg/mm²

Sp 156,4

Dat fiind ca din probele de tractiune efectuate pe legaturi in plan (vezi certificat nr. 220305 + 220309 PTP / 5 din 17.7.76) rezulta o greutate minima de ruptura de Ap = 3500 Kg. Gradul de siguranta rezulta:

Ap 3500

------ = ------- = 23,36 > 2,2

2Nv 149,8

Dat fiind ca din probele de compresie efectuate pe legaturi in plan (vezi certificate nr. 220315 + 220319 PTP/6 din 17.5.76 rezulta o greutate minima de colaps Acrit.650 Kg. Gradul de siguranta rezulta:

Acrit 650

-------- = ------ = 4,34 > 2.2

2Nv 149,8

Verificarea pilastrilor in actiuni de separare

Rama trebuie sa fie in stare sa absoarba fortele orizontale derivate din actiunile instabilizante imputabile supletei pilastrului.

Rama va trebui verificata pentru a rezista in planul sau unei forte de separare.

wp 1600

T* = ----- = 2,61 . ------- = 41, 76 Kg

100 100

egala cu aceea indicata la punctual 4.1.6.1.

Dat fiind ca din probele de rigiditate efectuate pe legatura transversala oferita de rama a rezultat (vezi certificatul nr. 220265 + 220269 PTP/2 din 17.5.76) o greutatea minima de colaps T = 500 Kg. Coeficientul de siguranta al legaturii diagonale asigurat de pilastru rezulta:

T 500

--- = ----- = 11,97 > 2,2

T* 41,76

4.1.7. - Verificarea ancorarilor

Ancorarile sunt supuse actiunii vantului si celei datorate fortelor de stabilizare a pilastrilor.

- Vant

Conform schemei prevazute, pe fiecare ancorare apasa 6 module (vezi tabla 1 - fig. 3)

Forta asupra ancorarii datorate vantului (vezi punctual 4.1.2) este:

Sv = 6 Nv = 6 . 74,88 = 450 Kg.

- Stabilizarea pilastrilor

Conform schemei prevazute fiecare ancorare trebuie sa stabilizeze trei pilastrii: forta transima ancorarii (tinandu-se cont de valoarea T* indicata la punctual 4.1.6.1.):

Ss = 3 T* = 3 . 41,76 = 126 Kg

Forta totala asupra ancorarii este:

Ss + Sv = 126 + 450 = 576 Kg.

Verificarea ancorarii in forma de inel realizata cu tuburi si articulatii ortogonale

In cazul in care ancorarea este realizata in forma de inel cu articulatii si tuburi (vezi figura din anexa A) este nevoie ca aceste elemente sa fie autorizate si ca fractiunea de 5% Ng rezultata din probele de glisare a articulatiilor sa fie:

Ng > 2 (Ss + Sv) = 2.576 = 1152 Kg

Verificarea ancorarii si prinderea cu inel

In cazul in care ancorarea este realizata prin prinderea cu inel (vezi fig. anexei A), acesta din urma trebuie sa fie construit dintr-un rotund in otel cu diametrul mai mare de 6 mm.

In aceste conditii:

Ss + Sv 576

= ---------- = ------------ = 10,2 Kg/mm²< 12

2 . π . r² 2.3,14.3²

Inelul trebuie sa fie introdus in mod potrivit in partile stabile ale structurii.

Verificarea curentului intern actiunii vantului

Curentul intern, ca efect al actiunii vantului este grabit, daca diagonalele in plan formeaza un unghi α = 2300.

2 Nv 2.74,88

Nc = -------- = --------- = 353 Kg

tg α 0,424

unde Nv este presiunea vantului asupra unui modul (vezi punctual 4.1.2.).

Numiti: lc lungimea curentului = 180 cm

i raza de inertie a sectiunii transversale a curentului = 0,874 cm.

lc

λc = ---, supletea curentului = 206

i

wc = 5,34 coeficient de amplificare a greutatilor, corespunzator supletei λc (vezi prospectul 4.II.C din instructiunile CNR - UNI 10011/73)

Sc aria sectiunii curentului = 178 mm² trebuie verificata:

NcWc 353 x 5,34

δ = ---------- = ----- ----- ---- = 10,6 Kg/mm²<δ amm. = 16

Sc 178

Verificarea laterala a ramei la greutatile de proba

Miscarea maxima laterala este in extensie si este:

(vezi 4.1.3. b)

q. a² 2 + 3k 594 . 1,05² 2 + (3 . 1,905)

Mc = ------- . --------- = ----- ----- ------- . ----- ----- -------- = 53,94 Kgm. = 5394 Kgm

24 k+2 24 1,905 + 2

Pentru verificare este nevoie ca:

Mc 5394

δ = ------ = ------- = 1221 Kg/cm² < 1600

W 4,42

- Verificarea podelei

Podelele pot fi realizate cu urmatoarele caracteristici minime:

a) tablii simple din lemn 5 x 20 cm

b) tablii simple din lemn 4 x 30 cm

Pentru aceste tipuri de podele s-a efectuat verificarea statica.

Atunci cand podeaua este realizata din alte materiale trebuie efectuata verificarea statica pentru fiecare caz.

Ipoteza de calcul adoptata prevede verificarea pentru o greutate de 330 kg/m² inclusiv greutatea proprie a tabliilor, distribuita uniform sau pentru o greutate concentrata de 120 Kg in aer, sau pentru doua greutati de 120 Kg, cu distanta intre ele de 90 cm si puse in pozitia miscarii de curbura: notam ca aceasta ultima conditie de greutate coincide cu precedenta.

Postamentele tabliilor sunt asezate la o distanta de 180 cm.

Rezultatele verificarilor au fost introduse in urmatorul tabel:

- Verificarea structurilor si a componentelor speciale

Realizarea locurilor de trecere prin intreruperea unui pilastru

Ramanand stabilit tot ceea ce a fost expus la 4.1.1. si la 4.1.2.; intreruperea unui pilastru in pozitia altimetrica generica a schelei, trebuie sa prevada realizarea unei grinzi in corpul schelei prin tub si articulatie autorizate.

a) Verificarea defiletarii ramei suspendate

P = 800 Kg pe montant.

Trebuie sa se admita un grad de siguranta > 1,5 fata de fractiunea de 5% a probelor efectuate asupra articulatiilor ortogonale protejate si noi.

Fract. 5%

------------ > 1,5

800

In cazul in care gradul de siguranta ar fi < 1,5 montantul in proba trebuie sa fie prevazut cu articulatii suplimentare pentru a rezista glisarilor.

b) Verificarea stabilitatii locale si a defiletarii diagonalei grinzii.

Datorita faptului ca fiecare montant este sustinut de doua diagonale, rezulta:

N = 800/2 = 400/Kg.

T = N x 1,42 = 565 Kg.

T 565

δ = --- = -------- = 123 Kg/cm² < 1600

A 4,59

Pentru verificarea defiletarii, trebuie sa se adopte un grad de siguranta > 1,5 fata de fractiunea de 5% a probelor efectuate pe articulatii ortogonale protejate si noi.

Fract. 5%

------------ > 1,5

565

c) Verificarea stabilitatii locale a fraului superior

(frau inferior si descarcatura)

P = 800 Kg.

S = P/2 400 Kg.

180

w (lo = 180; λ = ------ = 113) = 2,36

1,59

ws 2,36x400

λn = ------ = ----- ----- ---- = 205 < 1600 Kg/mm²

A 4,59

Pentru verificarea defiletarii, trebuie adoptat un grad de siguranta > 1,5 fata de fractiunea 5% a probelor efectuate pe articulatii ortogonale protejate si noi.

Fract. 5%

------------ > 1,5

400

d) Verificarea stabilitatii locale a pilastrului lateral

N = P x 1,5 = 1200 Kg pe montant

Deoarece din probele de colaps ale schelei ( vezi certificatul nr. 193169 din 16.7.75) greutatea minima de colaps

3800

la piciorul montantului este de Pc = 3800 Kg., coeficientul de siguranta rezulta de ------ = 3,16 > 2,2

1200

Realizarea locurilor de trecere prin intreruperea a doi pilastri (vezi anexa A)

Ramanand stabilit tot ceea ce a fost expus la 4.1.1. si la 4.1.2.; intreruperea a doi pilastri in pozitia altimetrica generica a schelei, trebuie sa prevada realizarea unei grinzi in corpul schelei prin tub si articulatie autorizate.

a) Verificarea defiletarii ramelor suspendate

P = 800 Kg pe montant.

Trebuie sa se admita un grad de siguranta > 1,5 fata de fractiunea de 5% a probelor efectuate asupra articulatiilor ortogonale protejate si noi.

Fract. 5%

------------ > 1,5

800

In cazul in care gradul de siguranta ar fi < 1,5 montantul in proba trebuie sa fie prevazut cu articulatii suplimentare pentru a rezista glisarilor.

b) Verificarea stabilitatii locale si a defiletarii diagonalei grinzii.

P = 800 =800 Kg.

T = P x 1,42 = 1136 Kg.

δ = T/A = 1136/4,59 = 247 Kg/cm² < 1600

Datorita valorii T diagonala trebuie sa fie prevazuta cu articulatii externe suplimentare pentru a rezista glisarii.

Pentru verificarea glisarii, trebuie oricum sa se adopte un grad de siguranta > 1,5 fata de fractiunea de 5% a probelor efectuate pe articulatii ortogonale protejate si vechi in legatura cu articulatii suplimentare.

Fract. 5%

------------ > 1,5

1136

c) Verificarea stabilitatii locale a fraului inferior si superior

P = 800 = 800 Kg.

800 x 1,80

S = ----- ----- ----- = = 800 Kg.

1,80

180

w (lo = 180; λ = ------ = 113) = 2,36

1,59

ws 2,36 x 800

λn = ------ = ----- ----- ------ = 410 < 1600 Kg/mm²

A 4,59

Pentru verificarea defiletarii, trebuie adoptat un grad de siguranta > 1,5 fata de fractiunea 5% a probelor efectuate pe articulatii ortogonale protejate si noi.

Fract. 5%

------------ > 1,5

800

In cazul in care gradul de siguranta ar fi < 1,5 fraul inferior si superior trebuie sa fie intarit cu articulatii suplimentare pentru a rezista la glisare.

d) Verificarea stabilitatii locale a pilastrului lateral (dublata)

P = 1600 Kg pe montant

Verificarea se omite in cazul in care la o dublare a greutatilor corespunde o dublare a sectiunii rezistente.

- Verificarea bazei reglabila cu surub (vezi anexa nr. 3)

Greutatea maxima care apasa asupra bazei lo se ia in prezenta locurilor de trecere a unui pilastru (suspendarea a doi pilastri, prevede dublarea montantului) si este egala cu P = 1200 Kg.

Din probele de colaps efectuate asupra bazei (vezi certificatul nr. 220365 + 220369 din 17.5.76) rezulta o greutate minima de colaps Pc = 7100 Kg. gradul de siguranta a a bazei reglabila rezulta:

P c 7100

----- = -------- = 5,9 > 2,2

P 1200

CAP. V - INSTRUCTIUNI PENTRU PROBELE DE GREUTATE ALE SCHELEI

Au fost supuse la proba de colaps doua prototipuri de schele, ambele montate conform schemei tip, formate din 5 etaje si din 4 pilastrii, legati in mod structural (vezi schema B)

a)       Pe planul fatadei externe

de un curent cu functia de parapet pentru fiecare compartiment de fatada, folosind in total 15 componente.

de o diagonala simpla pentru fiecare compartiment de fatada, folosind in total 15 componente.

b) Pe planul fatadei interne

- de un curent pentru fiecare compartiment si in toate planurile, sub traversa, folosind in total 15 componente;

c) In planurile transversale orizontale

- de o diagonala simpla pentru fiecare compartiment, in planuri alterne ale schelei in legatura cu planuri ancorate, folosind in total 9 componente.

Ancorarile au fost realizate pe pilastrii externi ai prototipului probat in legatura cu planurile 1s, 3s, 5s, folosind in total 6 ancorari.

Dispozitivul de aplicare a greutatilor prevedea:

un plan de lucru incarcat cu 330 Kg/m²

forte orizontale de 50 Kg, normale pe planul fatadei, aplicate la nodurile pilastrilor centrali cu un total de 8 x 50 = 400 Kg.

o forta orizontala de 200 Kg paralela pe planul de fatada, aplicata in legatura cu planul schelei nr. 4.

Greutati verticale crescatoare, aplicate in varful celor opt montanti.

Greutatile de la piciorul montantului care au determinat colapsul rezulta:

Pc = 2980 Kg.

1

Pc = 3370 Kg.

2

Greutatea la piciorul unui montant pe o schela cu inaltimea de 20 m, in prezenta podelelor in toate planurile a doua planuri incarcate cu greutatea de exercitiu rezulta:

Greutate proprie a structurii = 302/2 = 151 Kg.

Greutate proprie podele = 540/2 = 270 Kg.

(30 x 300 Kg/m²)

Greutate de exercitiu = 810/2 = 405 Kg.

(300 + 150 = 450 Kg/m²) ----------

826 Kg.

Coeficientul de siguranta a structurilor fata de minimul de greutati de colaps este:

Pc min. 2930

V = --------- = -------- = 3,6 >2,5

P 826

CAP. VI - INSTRUCTIUNI PENTRU MONTAREA, FOLOSIREA SI DEMONTAREA SCHELEI

PREAMBUL

Pe langa urmatoarele instructiuni pentru montare, folosire si demontare trebuie sa fie observate si normele D.P.R. 7/1/1956 si nr. 164 si 27.4.55 nr. 547

6.1. GENERALITATI

6.1.1. Schita, atasata copiei autorizatiei, trebuie tinuta la santier la dispozitia Inspectorilor de Munca. Schita trebuie sa fie conforma cu schema furnizata de fabricantul schelei; orice modificare a schelei compatibilia cu stabilitatea ei poate avea loc doar in cadrul schemei tip si trebuie reprodusa pe schita.

Pentru schele cu inaltimea mai mica de 20 m, schita trebuie sa fie semnata de responsabilul santierului in conformitate cu schemele tip furnizat de fabricant, in timp ce pentru schele mai mari de 20 m pentru schele care nu sunt conforme schemelor tip si pentru lucrari speciale trebuie redactat un proiect semnat de un Inginer sau Arhitect abilitat sa-si exercite profesia si inscris in registrul professional.

Este interzisa montarea pe schela a panourilor publicitare sau a altor panouri, atata timp cat nu s-a prevazut, conform schemei tip, la cresterea numarului ancorarilor sau a diagonalelor asupra bazei de calcul, efectuat de inginer sau de architect abilitat sa-si exercite profesia, in raport cu actiunea vantului presupus pentru zona unde s- a montat schela (vezi punctual 3.4. din instructiunile CNR - UNI 10012 - 67).

6.1.2. Lucrarile de montare sau de demontare trebuie efectuate de catre personal practic; responsabilul santierului trebuie sa se asigure ca shela este montata bine conform schitei si in conformitate cu normele D.P.R. 7/1/56 nr. 164 si cu instructiunile

Componentele schelei care trebuie folosite trebuie controlate inaintea folosirii lor in scopul de a elimina pe cele care prezinta deformatii, rupture, oxidari si coroziuni pagubitoare pentru rezistenta schelei.

Componentele insuficient protejate impotriva agentilor atmosferici nu trebuie folosite.

6.1.4. Pentru lucrarile de montare, de control si de demontare trebuie furnizate echipamente necesare si trebuie folosite, in timpul lucrarilor, cel putin urmatoarele mijloace de protectie:

- manusi

- casti

- incaltaminte cu talpa flexibila, antiderapanta

- centuri de siguranta cu bretele, de un metro pentru agatarea pe structura schelei.

MONTARE

Asezarea schelei trebuie sa aiba loc conform urmatoarelor instructiuni:

- planul de asezare trebuie sa ofere garantii suficiente de rezistenta durabila, care trebuie verificata anterior;

- repartizarea greutatii pe planul de asezare trebuie realizata cu ajutorul picioarelor prin interventia componentelor apte sa repartizeze greutatea in planul de asezare pentru a nu depasi rezistenta unitara; aceste componente trebuie sa ofere suficienta rezistenta asupra actiunii picioarelor.

Atunci cand prima traversa a ramelor este pusa la o inaltime mai mare de 205 cm fata de planul de asezare, piciarele trebuie fixate cu elemente de repartitie care, in orice caz vor interesa cel putin doi montanti.

In cursul montarii schelei trebuie verificate:

- distanta intre schela si edificiu pentru a se asigura, urmarind schita, constructia (vezi si 6.3.1)

- verticalitatea montantilor si legatura lor axiala

- linia orizontala a curentilor si a traverselor

- ordinea operativa a dispozitivelor de legatura

- introducerea si rotatia corecta al dispozitivului de legatura axiala a ramelor (stift)

- pozitionarea corecta a dispozitivului de blocare a legaturi de curent pentru diagonale si rame de parapet.

- repsectarea distantelor orizontale si verticale prevazute de schita

- punerea in lucru a ancorarilor, a diagonalelor in plan urmarind montarea schelei si in conformitate cu schitele

- traversa cea mai inalta a schelei in timpul constructiei nu trebuie sa depaseasca 4 m.

Unde va fi necesara o inaltime libera a schelei mai mare de ultima ancorare de 4 m, trebuie sa fie prevazute proiecte necesare garantarii stabilitatii structurii.

6.2.3.11. Montarea trebuie sa fie efectuata in urmatoarea ordine:

se controleaza eficienta planurilor unde va fi asezata schela si rezistenta elementelor de reaprtizare a greutatii.

este urmarita trasarea structurii

sunt amplasate ramele baza

dupa realizarea primei parti orizontale, se amplaseaza ancorarile si intre timp se controleaza verticalitatea montantilor si distanta intre ele.

se continua montarea schelei tinandu-se cont de instructiunile descrise mai jos.

In montarea componentelor ale schelei trebuie luate in seama urmatoarele instructiuni:

Ramele verticale trebuie sa aiba montantii legati axial pentru ca aceastea sa poata rezista fortei de tractiune

Curentii, diagonalele, etc, trebuie sa fie uniti in cel putin doua puncte; dispozitivul de legatura trebuie sa realizeze unirea componentelor in asa fel incat separarea acestora sa aiba loc in mod voluntar fara dezactivare in caz de accident

Trebuie realizate pe toate compartimentele legaturi orizontale (diagonale in plan) la cel putin doua planuri ale schelei, tinand seama in mod special de activarea dispozitivelor impotriva declansarii acidentala (conform schemei, vezi anexa A)

Trebuie realizate legaturi longitudinale (de fatada) prin curenti si diagonale tinand cont de activarea dispozitivelor impotriva declansarii accidentale (conform schemei, vezi anexa A)

Montantii ramelor din varf trebuie sa depaseasca cu cel putin 1,20 m ultima podea sau planul streasinii.

Ancorarile trebuie sa fie realizati pe structuri rezistente in conformitate cu schemele din anexa A.

Folosirea suruburilor de ancorare este permisa cu conditia ca superficiile de contrast sa ofere conditii durabile de rezistenta

Ancorarile trebuie sa fie dispuse urmarind schema schelei.

Intreruperea unei partii a schelei pentru a realiza locuri de trecere sau din alte motive este permisa doar daca este realizata conform indicatiilor din anexa A.

Numarul articulatiilor (normale plus cele suplimentare) necesare in cazul realizarii grinzilor pentru locuri de trecere folosind componente (tuburi si articulatii) produse de socitati autorizate.

La extremitatile fraurilor, diagonalelor si montantilor grinzilor pentru locuri de trecere (vezi anexa A) trebuie sa se monteze urmatoarele articulatii (normale + suplimentare).

Folosind componente (tuburi si articulatii) produse de alte societati autorizate:

- frauri superioare nr. 1 articulatie

- frauri superioare nr. 1 articulatie

- diagonale nr. 1 articulatie

- montanti nr. 2 articulatii

B) Intreruperea a doi pilastrii:

- Folosind componente (tuburi si articulatii) produse de alte societati autorizate:

- frauri superioare nr. 2 articulatii

- frauri superioare nr. 2 articulatii

- diagonale nr. 2 articulatii

- montanti nr. 2 articulatii

In cazul in care ar fi folosite tuburi si articulatii caracterizate de o valoara fractionala de 5% din greutatea de glisare mai mare de 1.000 Kg si nu s-ar adopta una dintre solutiile indicate mai sus, pentru fiecare realizare a locurilor d etrecere trebuie sa existe in santier un calcul potrivit bazat pe valoarea afectiva a fractiunii de 5% in raport cu elementele folosite, semnat de catre un inginer sau de catre un architect abilitat sa-si exercite profesia.

Cand va fi necesara folosirea componentelor schelei cu tuburi si articulatii pentru realizarea nivelarii planurilor de pornire pentru schele cu rame sau planuri speciale pentru schele sau pentru a obtine deschizaturi pentru locuri de trecere este necesar:

a) ca elementele schelelor cu tuburi si articulatii sa apartina unui anumit tip de schela autorizata

b) ca pentru partea realizata cu tuburi si articulatii sa se efectueze schemele specifice prevazute in autorizatie, atat in ceea ce priveste numarul si pozitia componentelor folosite, cat si pentru sistemele de legatura (ancorari).

c) sa fie posibila normala jonctiune intre componentele cu tuburi si articulatii si componente cu rama, fara recurs la solutii de moment sau folosirea componentelor de record neprevazute in autorizatie.

d) sa se urmareasca inchiderea ramelor schelelor prefabricate la imbinare.

Montarea utilajelor de ridicare pe schela este permisa pentru utilaje avand tonajul care sa nu depaseasca 200 Kg si miscarea bratului sa nu depaseasca 100 mm, in urmatoarele conditii:

Dublarea montantului interesat realizat cu (jonctiuni rezistente la treactiune) si realizarea unui system adecvat de ancorare. Dublarea este efectuata asezand langa montantul interesat, pe toata inaltimea sa, un tub legat - prin articulatii - in legatura cu piciorul fiecarei rame. Tuburile si articulatiile trebuie sa apartina unei schele autorizate.

FOLOSIRE

Planurile schelei destinate lucrarilor trebuie:

- ca elementele podelelor, daca sunt de lemn, sa nu fie mai mici de 5x20 cm sau 4x30 cm.

Podelele nu trebuie sa prezinte parti fara continuitate, extremitatile lor trebuie sa fie suprapuse, tot timpul in legatura cu o traversa, nu mai putin de 40 cm.

Trebuie sa fie constituite din dusumele bine unite intre ele si, in constructii, pentru executarea lucrarilor de finisare este permisa o desprindere de la zid nu mai mare de 20 cm.

Sa fie folosite numai atunci cand nu se distinge o distanta mai mare de 2 m de la ulima serie de ancorari.

Sa fie prevazute cu o podea de siguranta cu o rezistenta mai mare de cat cea prevazuta in schema schelei cu podele cu scopul de asigurarea impotriva miscarilor.

Sa fie prevazute pe fiecare parte libera cu un parapet compus din mana curentului superiora, din mana curentului intermediara si de o podea de franare, avand urmatoarele cerinte:

marginea superioara a mainii curentului trebuie sa fie instalat la nu mai putin de 1 m de planul podelei.

Podeaua de franare instalata cu marginea inferioara in contact cu planul podelei trebuie sa aiba o inaltime mai mare de 20 cm. Distanta intre mana curentului si podeaua de franare nu trebuie sa fie mai mare de 60 cm. (vezi anexa A).

Sa fie prevazute, pe toata lungimea podelei de lucru (exclus spatiul necesar trecerii materialelor ridicate cu utilaje de ridicare montate pe schela si zona interzisa persoanelor), a unui parapet de interceptare a caderii materialelor.

Distanta maxima intre parapet si orice podea nu trebuie sa depaseasca 12 m.

Parapetii trebuie sa fie in pozitie orizontala si verticala afara din podea cu cel putin 110 cm si sa fie racordati la o podea.

- Sa fie cunoscute clar indicatiile cu privire la conditiile de greutate maxima admisa.

Atunci cand sunt prevazute, in timpul exercitiului schelei, precipitatii sub forma de ninsoare, trebuie sa fie redus numarul podelelor astfel incat greutatea zapezii sa fie inferior greutatii totale admise pentru montare.

6.3.3. Trebuie sa fie efectuate urmatoarele controale:

- responsabilul santierului la perioade de timp (oricum o data la trei luni) sau dupa violente perturbatii atmosferice sau lungi intreruperii ale lucrarii trebui sa se asigure:

- de starea elementelor de sprijin;

- de verticalitatea montantilor;

- de eficacitatea legaturilor;

- de eficacitatea ancorarilor si a diagonalelor, tinand seama de eventualele inlocuiri si de sustinerea elementelor ineficiente;

Trebuie controlate de catre persoane competente:

exactitatea podelelor si fixarea lor pe schela;

existenta parapetilor asupra podelelor de lucru;

respectarea limitelor de supraincarcare prevazute si observarea limitelor numarului podelelor descarcate si incarcate, fixate in schena.

observarea interzicerii urcarii si coborarii pe montanti;

legatura dispozitivelor tip ale ancorarilor, conform proiectului;

eficacitatea dispozitivelor si a conductorilor de punere pe pamant a schelei.

Instalatiile electrice si aparatele electrice, care au legatura cu schela, trebuie sa fie, pentru constructie, potrivite conditiilor de lucru (umezeala, ploaie, etc) si sa fie instalate astfel incat sa se evite tensiunile de contact asupra structurii.

DEMONTARE

Trebuie observate urmatoarele masuri:

demontarea schelei trebuie sa se faca in mod gradual

ancorarile si diagonalele trebuie demontate in mod gradual pentru a garanta stabilitatea schelei.

Elementele schelei trebuie coborate cu ajutorul mijloacelor apropiate, evitand aruncarea lor de sus.

CAP. VII. SCHEME TIP

7 - 1 Schemele tip sunt reproduce in anexa A si sunt formate din:

a) desene schematice a tuturor componentelor, inclusive ale componentelor speciale, cu indicarea tipului si a pozitiei de marcaj.

b) schema totala a schelei, cu indicarea curentilor, diagonalelor de fatada, diagonalelor in plan; ancorarilor si a parapetilor

c) schema pozitiei podelelor, a parapetilor si a podelei de franare

d) indicarea supraincarcarilor maxime admise

e) schemele realizarii parapetilor si a locurilor de trecere

f) scheme cu tipurile de ancorari posibile