Masa si forma

MASA SI FORMA

"Masa" si "forma" sunt foarte des usor de confundat, mai ales din punct de vedere arhitectural. Nici dictionarul nu ne da foarte multe informatii legate de acest punct de vedere, "masa" este cantitatea de materie a unui corp considerata ca o marime caracteristica (in raport cu volumul), iar "forma" este categoria care desemneaza structura interna si externa a unui continut, modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect. Destul de incert as putea spune. Tocmai de aceea Ilya A. Golossov ne scoate din aceasta ceata pe care o putem avea, si astfel putem intelege mai bine diferenta dintre aceste doua notiuni, si vom putea aborda "obiectiv constructia, fara o dependenta nemijlocita fata de ideea ei individuala"(citat Ilya A Golossov - Masa si forma, pag. 187).

Forma arhitecturala trebuie sa cuprinda nu doar ratiune, ci si simtire si intuitie artistica (aceasta din urma luand nastere prin cunoastere, in timp). Masa este cea mai simpla forma spatiala, care nu poseda continut, nefiind rezultatul vreunei idei arhitecturale subiective; este total libera si lipsita de raspundere si nu poarta un continut (nu are responsabilitate fata de acesta si este independenta de el). Dar pentru forma este total invers. Aceasta este dependenta de continut, ii corespunde si il exprima; trebuie sa stim ca nu exista o forma arhitecturala fara un anume continut definit, caci daca am atribui unei mase un anume continut, atunci aceasta si-ar pierde statutul propriu si ar deveni forma.

Facand o paralela intre cele doua notiuni, am inteles mult mai bine si diferenta dintre acestea:

masa exprima pozitia referitoare la spatiu / forma poarta o anume functionalitate corespunzatoare continutului

caracteristica masei -  marimea si masivitatea / forma - expresia substantei, continutului, iar forma arhitecturala - expresia ideii arhitecturale.

Dar una dintre conditiile de baza ale compozitiei arhitecturale este cunoasterea proprietatilor figurilor de masa si forma, intrebuintate din punct de vedere al repaosului si miscarii. Oricarei cladiri ii este proprie o miscare oarecare, de ex. constructiile monumentale trebuie sa posede de cele mai multe ori miscare si foarte rar ideea de repaos total, fiind admis doar atunci cand o constructie unifica un mare numar de cladiri si ocupa o pozitie total independenta. Pentru a obtine armonia masei, trebuie realizata armonia tuturor miscarilor, de ex. folosirea cubului este nelimitata, oricare din fetele acestuia poate sa fie baza formei generale.

"Sarcina noastra este acum de a realiza o combinatie de forme inteligibile pentru a obtine o expresie a miscarii cat mai mare cu putinta. [..] Cubul este un exemplu de forma inteligibila, deoarece, daca ne apropiem de una din fete, percepem lipmede intreaga forma, desi se vad numai doua suprafete si o linie de demarcatie. In cazul unei forme deformate nu putem simti, la o asemenea privire, intregul volum." (citat Nikolai A. Ladovski - Arhitectura si spatiul, pag. 185)