Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Pornirea motoarelor asincrone trifazate
a. Pornirea directa
Acest procedeu conduce la
schemele cele mai simple si sigure in exploatare si consta in
aplicarea simultana in stator a tensiunilor nominale pe faza. La
motoarele cu colivie simpla, curentul la pornire . Curentul mare preluat din retea produce importante
caderi de tensiune in reteaua de alimentare, ceea ce poate
dezavantaja alti consumatori. Pornirea directa este brusca
si rapida cu socuri dinamice in elementele cinematice ale
masinii si cu efecte Joule importante in infasurarile
motorului.
Aceste dezavantaje se accepta pentru puteri nominale mici pana la 5,5 kW, 380V. Puterea nominala a celui mai mare motor asincron nu trebuie sa depaseasca 20% din puterea sursei de tensiunie care alimenteaza reteaua. Metoda se foloseste la masini unelte, ventilatoare, polizoare.
b. Pornirea stea-triunghi.
Metoda de pornire ce
consta in aplicarea tensiunilor nominale infasurarii
statorice trifazate, conectate initial in stea. La obtinerea unei
viteze de din viteza de
sincronism
se comuta
infasurarea statorica in conexiunea (fig.2.21) triunghi.
Comutarea se face manual sau automat.
Fig.2.21 Conexiunea stea-triunghi.
Curenti de linie pentru conexiunea stea, respectiv triunghi sunt:
(2.69)
unde Ul este tensiunea de linie;
Zf este tensiunea de faza.
Se observa ca valoarea curentilor de linie se micsoreaza de trei ori la conexiunea in stea, astfel imbunatatindu-se conditiile de pornire. Cuplul de pornire scade si el de trei ori fata de cel in cazul pornirii directe cu infasurarea statorica conectata in triunghi. Pornirea in conexiunea Y micsoreaza de trei ori cuplul de pornire si se poate utiliza numai cand pornirea se face cu un cuplu de sarcina foarte redus (pornire in gol).
La comutarea in triunghi au loc salturi de curent si de cuplu care se evidentiaza prin trecerea de pe caracteristica mecanica de functionare in stea pe cea in triunghi (fig.2.22).
Fig.2.21 Caracteristica mecanica la pornire stea-triunghi.
Pornirea poate fi aplicata
numai motoarelor asincrone a caror infasurare statorica are
tensiunea statorica de faza egala cu cea de linie a retelei
de alimentare. Daca raportul tensiunilor motorului este
, atunci tensiunea de faza
este mai mica
decat tensiunea retelei de alimentare (380V) si motorul nu poate fi
cuplat stea-triunghi. Numai masinile care au raportul tensiunilor
se pot conecta
stea-triunghi deoarece li se poate aplica pe faza tensiunea de linie a
retelei de alimentare. Metoda se utilizeaza la motoare asincrone cu
rotor in scurtcircuit de puteri mai mici de
.
c. Pornirea cu autotransformator
Cu ajutorul unui autotransformator trifazat coborator A.T.R. se poate alimenta cu tensiuni mai reduse infasurarea statorica a motorului asincron cu rotor in scurtcircuit (fig.2.23).
Fig.2.23 Pornirea cu autotransformator.
Pornirea are loc in felul urmator: se
inchide intreruptorul a si contactorul , astfel autotransformatorul alimenteaza motorul M cu
tensiune redusa. Cand motorul M a accelerat pana aproape de
sincronism se deschide contactorul
si se inchide
contactorul
, astfel la functionarea in sarcina
autotransformatorul este scos din functie.
Daca este tensiunea
nominala a retelei egala cu tensiunea pe faza a motorului
si
este tensiunea la bornele autotransformatorului atunci:
(2.70)
unde este raportul tensiunilor A.T.R.
Curentul absorbit pe faza de motorul alimentat cu autotransformator este:
(2.71)
unde este curentul pe faza
motorului fara ATR;
este
impedanta echivalenta pe faza a motorului.
Curentul pe faza la intrarea in
autotransformator va fi de
ori mai mic decat
curentul de iesire:
(2.72)
Cuplul de pornire al motorului este:
(2.73)
unde M este cuplul la pornirea naturala. Rezulta ca la
pornirea cu autotransformator cuplul se reduce de ori in comparatie
cu cel natural de pornire, similar se reduce si curentul de pornire.
d. Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rotor bobinat
Toate metodele de pornire prezinta inconvenientul reducerii cuplului de pornire si sunt improprii pentru pornirea in plina sarcina. La porniri ce trebuie sa asigure un cuplul de sarcina mare al masinii de lucru, se utilizeaza motoare cu rotor bobinat la care se introduc in serie cu infasurarea de faza a rotorului rezistente reglabile suplimentare prin intermediul inelelor colectoare si a periilor.
Fig.2.24 Pornirea cu reostat de pornire.
In fig.2.24 sunt reprezentate curbele pentru diferite
rezistente suplimentare
conectate in circuitul
rotoric. Cu cat rezistenta Rs creste, maximul cuplului se
deplaseaza spre alunecari mari.
Pornirea are loc astfel: la momentul t = 0 se
introduce rezistenta RS foarte mare (motorul porneste pe curba
c), cuplul de pornire fiind mai mare decat cuplul M1 rotorul se
accelereaza, alunecarea scade si cuplul scade pe curba c pana la valoarea
M2 (punctul A); in acest punct se trece reostatul pe treapta RS>0; punctul de functionare
trece pe caracteristica (b), unde cuplul M1 fiind mai mare decat
cuplul de sarcina are loc accelerarea masinii, scaderea
alunecarii si a cuplului pana la valoarea M2 (punctul B);
in acest moment se trece reostatul pe valoarea RS = 0, functionare
motorului se face pe curba a pana in punctul cand cuplul dezvoltat de
masina atinge valoarea , cand acceleratia devine nula si procesul
tranzitoriu ia sfarsit.
Aceasta metoda conduce deci la un cuplu de pornire ridicat si la un curent de pornire micsorat corespunzator.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |