Conditiile de fond ale casatoriei (pozitive)

Conditiile de fond ale casatoriei (pozitive)

Aceste cerințe prevazute de Codul familiei au doua finalitați:

- sunt menite sa asigure valabilitatea actului casatoriei

- sunt concepute sa asigure trainicia și stabilitatea relațiilor de familie, a starii juridice de casatorit.

Comparand reglementarile Codului familiei cu reglementarile anterioare din Codul civil și cu reglementarile din alte legislații observam ca legiuitorul de la 1854 a redus numarul acestor cerințe: nu mai sunt menționate impedimentele ce rezulta din afinitate, botez, interdicția de a se casatori dupa divorț, autorizarile pentru casatorie la anumite categorii de persoane, termenul de viduitate.

Terminologia utilizata in literatura de specialitate cu privire la cerințele de fond la casatorie au deosebiri de la un autor la altul.

Unii fac distincție intre condiții de ordin fizic, psihic, moral. Aceasta clasificare este lipsita de consecințe juridice, deoarece unele cerințe sunt de ordin fizic și psihic, iar distincția nu e riguros exacta.

Alți autori pun semnul egalitații intre cerințe și impedimente. Alții clasifica in condiții pozitive și negative.

Alții vorbesc de condiții de fond și impedimente la casatorie. In Romania, ne raliem la aceasta clasificare, deorece este sugestiva și pentru ca prin condiții se desemneaza imprejurarile ce trebuie sa existe pentru a se putea incheia casatoria, iar impedimentele sunt imprejurari ce trebuie sa lipseasca pentru a se putea incheia casatoria.[2]

In Dreptul familiei, condițiile de fond se clasifica in:

o  dirimante - nerespectarea lor atrage nulitatea absoluta a casatoriei

o  prohibitive - atrag doar sancțiuni pentru delegatul de stare civila care nu a observat neindeplinirea lor[3]

Conditiile de fond, prezazute de dispozitiile Codului familiei, exprimate sub o forma pozitiva sunt: 1. consimtamantul la casatorie 2. varsta legala de casatorie (varsta matrimoniala); 3. comunicarea reciproca a starii sanatatii viitorilor soti.

La acestea mai trebe adaugata conditia diferentei de sex - conditie atat de evidenta incat nu a fost necesar ca ea sa fie prevazut expres - ea rezulta si din reglementarile consacrate relatiilor de familie (inclusive ale Codului familiei art.4 - in care se vorbeste despre barbatul si femeia care se pot casatori; de asemenea, art. si este considerata unanim in literature noastra de specialitate ca cerinta legala de fond la casatorie si este admisa ca atare de literature de specialitate[4].

Consimtamantul la casatorie

Potrivit dispozitiilor Constitutiei Romaniei -"Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor"[5]. De asemenea, Codul familiei cuprinde prevederi exprese care vizeaza aceasta conditie de fond, si anume: "Familia are la baza casatoria liber consimtita intre soti" ; "Casatoria se incheie prin consimtamantul viitorilor soti. Acestia sunt obligati sa fie prezenti, impreuna, in fata delegatului de stare civila, la sediul serviciului de stare civila, pentru a-si da consimtamantul personal si in mod public"[7].

Consimtamantul se da simultan, imediat, unul dupa celalalt, personal si public, in fata delegatului de stare civila competent a oficia celebrarea casatoriei. Manifestarea de vointa a viitorilor soti de a se casatori impreuna, se concretizeaza in raspunsul afirmativ la intrebarile ofiterului de stare civila adresata fiecaruia dintre ei, in sensul ca vor sa se casatoreasca intre ei (Legea nr. 119/1996 cu privire la actelor de stare civila nr. 119/1996, art.31, alin. 1). Cu toate acestea, in cazurile aratate de legea speciala, delegatul de stare civila va putea incheia casatoria si in afara sediului serviciului de stare civila, cu respectarea conditiilor prevazute in alineatul precedent.

In cazul casatoriei dintre un cetatean roman si un strain sau intre cetateni straini, daca unul sau ambii soti nu cunosc limba romana, precum si atunci cand unul sau ambii viitori soti sunt surdomuti, se va lua act de consimtamantul lor prin intermediul unui interpret autorizat, incheiendu-se in acest sens un process-verbal[8].

Lipsa consimtamantului poate fi materiala sau psihica si poate privi vointa unuia sau vointa ambilor soti.

Caracterul liber, neviciat al consimtamantului. La fel ca in dreptul comun, in materie de casatorie viciile de consimtamant sunt eroarea, dolul si vointa.

Potrivit Codului familiei: casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot, prin viclenie sau prin violenta. Anularea casatoriei din aceste cauze poate fi ceruta de cel al carui consimtamant a fost viciat, in termen de sase luni de la incetarea violentei ori de la descoperirea erorii sau a vicleniei[9]. Orice alta eroare (spontana, neprovocata), cum ar fi asupra unor calitati fizice sau psihice, asupra caracterului, temperamentului, in privinta pregatirii profesionale, conditiei sociale sau matrimoniale, sau chiar asupra statutului civil al viitorului sot, nu afecteaza valabilitatea casatoriei.

Consimtamantul la casatorie este liber atunci cand el nu este viciat de eroare, dol sau violenta. Pentru a intelege ceea ce inseamna consimtamantul trebuie sa facem urmatoarele precizari: prin capacitate civila, de dreptul familiei etc.) intelegem, aptitudinea persoanei (fizice sau juridice) de a fi subiect de drept, de a deveni titular de drepturi si obligatii (civile), prin incheierea de acte juridice capacitatea de a incheia acte juridice este reglementata in mai multe acte normative, toate persoanele au capacitate civila de exercitiu. Exceptiile se refera numai la capacitatea de exercitiu, adica la aptitudinea de a incheia acte juridice fara a avea nevoie de reprezentarea sau de asistarea ocrotitorului legal, numai aceasta capacitate (de exercitiu) lipsind minorilor si interzisilor; minorii si interzisii, care n-au aceasta capacitate de exercitiu ori au o capacitate de exercitiu restransa, cum e cazul minorilor intre 14 si 18 ani impliniti, nu pot incheia ei insisi acte juridice civile, dar avand - capacitatea civila de folosinta - pot deveni titulari de drepturi si obligatii prin reprezentare; in ceea ce priveste persoana juridica, " . nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilite prin lege, actul de infiintare sau statut" [10]- astfel, persoanele juridice, inceheie actele juridice civile, in limita capacitatii speciale de folosinta de care se bucura conform legii sau statutului lor, prin intermediul persoanei fizice care alcatuiesc organul lor; in ce priveste persoanele fizice, se impune o precizare si anume ca, desi capacitatea de exercitiu se dobandeste si devine deplina numai la o anumita varsta, cand legea considera ca fiinta umana dispune de sufficient discernamant, pentru a participa in mod independent la viata juridica, nu trebuie confundata cu discernamantul, caci, pe cate vreme capacitatea este o stare de drept, recunoscuta de lege orcarei personae, discernamantul este o stare de fapt, a carei existenta (chiar inainte de implinirea varstei de 14 sau 18 ani) poate fi dovedita (si legea tine seama de ae, in anumite situatii), tot astfel cum absenta discernamantului poate fi dovedita chiar la persoanele majore (si insusi legiuitorul tine seama de aceasta absenta, in unle cazuri); de asemenea, mai trebuie sa retinem ca, privita ca o conditie esentiala pentru validitatea actului juridic, capacitatea de a incheia actul trebuie sa existe in chiar momentul incheierii acestuia, adica in momentul exprimarii consimtamantului partii respective.

Prin consimtamant, ca element structural (sau conditie esentiala, de fond a validitatii actului civil, precum in cazul nostru, al actului juridic de incheiere a casatoriei) intelegem manifestarea hotararii (intentiei) de a incheia un anumit act juridic Termenul este folosit in doua acceptiuni usor diferite intre ele: numim consimtamant atat manifestarea vointei fiecareia dintre parinti la incheierea actului (sau manifestarea vointei unice parti a actului juridic unilateral), cat si acordul de vointe prin care se incheie un act juridic bi - sau multilateral.

Pentru a putea duce la incheierea unui act juridic, consimtamantul trebuie sa indeplineasca trei conditii esentiale: 1.vointa trebuie sa fie declarata sau manifestata in exterior. Cele mai obisnuite forme de manifestare ale vointei sunt vorbele (cuvintele) prin care se manifesta vointa in actele consensuale; inscrisurile, mai ales pentru actele de o oarecare valoare, vointa parintilor de a incheia un act juridic se exprima prin semnarea unui inscris constatator, care cuprinde principalele clauze ale actului juridic; actiuni ; atitudini tacerea sau manifestarea 2. Declaratia de vointa trebuie sa fie facuta cu intentia de a produce efectele juridice, cu intentia de a angaja pe autorul ei din punct de vedere juridic; 3. consimtamantul sa fie liber si neviciat, adica hotararea de a incheia actul juridic sa fie rolul deliberarii constiente si libere, neinfluentate de factori externi si nealterata de ceea ce numim noi vicii de consimtamant.

Sunt considerate vicii de consimtamant: eroarea, dolul (sau viclenia), violenta (si lezunea pe care nu o vom trata in legatura cu conditiile de validitatea ale casatoriei):

1) eroarea este o falsa (gresita) reprezentare a realitatii in constiinta persoanei care delibereaza si adopta hotararea de a incheia actul juridic - pe plan juridic, din punct de vedere al naturii si amplorii efectelor pe care le produce asupra valabilitatii consimtamantului, eroarea poate fi de mai multe feluri: eroarea obstacol, este acea reprezentare gresita a realitatii care poarta, fie asupra naturii juridice a actului ce urmeaza a fi in incheiat, fie poarta asupra identitatii obiectului actului juridic; eroarea viciu de consimtamant este acea reprezentare gresita a realitatii care nu impiedica realizarea acordului de vointa (ca in cazul erorii obstacol, unde fiecare din manifestarile de vointa se refera la altceva), dar ii altereaza continutul, de asa maniera incat daca ea nu ar fi existat (daca subiectul ar fi cunoscut realitatea), vointa de incheia actul nu s-ar fi manifestat; eroarea indiferenta este orice alta reprezentare gresita a realitatii, care nu influenteaza valabilitatea actului juridic incheiat sub influenta ei;

2) dolul (sau viclenia) este introducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, in scopul de a o determina sa incheie un act juridic (ca actiune de inducere in eroare, dolul nu viciaza consimtamantul in mod direct, ci prin mijlocirea erorii pe care o provoca; ceea ce viciaza vointa este eroarea provocata prin dol) - dolul reprezinta importanta proprie ca viciu de consimtamant, deoarece: dolul viciaza vointa si cand eroarea provocata a purtat asupra altor elemente decat calitatile substantiale ale obiectului ori identitatea sau calitatile speciale ale subiectului cocontractant; dolul este mai usor de dovedit decat eroarea, caci el presupune dovedirea unor elemente de fapt (mijloace viclene exteriorizate) si nu a unui element psihologic neexteriorizat (falsa reprezentare a realitatii in constiinta subiectului[12]).

Elementul material al dolului poate fi realizat fie prin fapte comisive (prin actiuni), fie prin fapte omisive (prin inactiuni). In acest din urma caz se vorbeste de dol prin reticenta (reticenta constand in faptul ca una din parti si a caror cunoastere ar fi putut s-o determine sa nu incheie actul juridic).

Dolul este sanctionat cu nulitatea relativa, la cererea celui inselat in acest fel care trebuie sa administreze insa probele necesare, intrucat, astfel cum se precizeaza in Codul civ. La art.960 alin.2 "Dolul nu se presupune".

3) Violenta[13] poate fi definita ca viciul de consimtamant ce rezulta din constrangerea (nelegitima) fizica sau morala exercitata asupra unei persoane, in scopul de a o determina sa incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Sanctiunea violentei este nulitatea relativa si proba poate fi administrata prin violenta sunt extrem de rare in prectica juridica.

Varsta legala pentru casatorie (varsta matrimoniala)

Potrivit Noului Cod Civil al Romaniei, casatoria se poate incheia daca viitorii soți au implinit varsta de 18 ani[14].

Casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta. Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata[15].

Varsta minima la care poate fi incheiata o casatoria este singura conditie de lege, nefiind stabilita si o limitp de varsta maxima, pana la care o persoana se poate casatori. Astfel, este valabila chiar casatoria incheiata la extrema batranete ori in pragul mortii (in extremis vitae). Diferenta de varsta dintre viitorii soti, nu este nici ea relevanta sub aspectul valabilitatii casatoriei

Pana la dobandirea majoratului persoana (copilul) se afla in "minoritate" - adica, este minor - pentru ca capacitatea deplina de exercitiu incepe de la data cand persoana devine majora. Persoana devine majora la implinirea varstei de 18 ani. Minorul care se casatoreste dobandeste prin aceasta capacitatea deplina de exercitiu[18]. Potrivit Codului familiei varsta minima de casatorie este de optsprezece ani - si numai pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de saisprezece ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviinta parintilor sai ori, dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea directiei generale de asistenta sociala si a protectiei copilului in carei raza teritoriala isi are domiciliul - daca unul dintre parinti este decedat sau nu se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este sufucient. In cazul in care nu exista nici parinti, nici tutore care sa poata incuviinta casatoria, este necesare incuviintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti

Varsta minima pentru incheierea casatoriei, atat pentru barbat cat si pentru femeie, a fost instituita din ratiuni de ordin biologic si moral pentru ca: viitori soti trebuie sa aiba aptitudini fizice de a se casatori viitorii soti trebuie sa aiba aptitudinea morala de a incheia casatoria, adica de a intelege insemnatatea actului casatoriei si a putea sa-si asume in mod constient drepturile si obligatiile pe care aceasta o implica, cat si pentru ca viitorii soti sa-si poata exprima consimtamantul liber si personal al casatoriei.

Comunicarea reciproca a starii de sanatate

Potrivit prevederilor Codului familei - casatoria nu se va incheia daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. In cazul in care, prin lege speciala, este oprita casatoria celor suferinzi de anumite boli, se vor aplica dispozitiile acestei legi. Este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal, debilul mintal, precum si cel care este lipsit vremelnic de facultatile mintale, cat timp nu are discernamantul faptelor sale[21].

Instituirea acestor conditii (de ordin medical si informativ) au drept scop:

-oprirea casatoriei celor care sufera de anumite boli, chiar daca cei doi ar fi de acord cu incheierea ei si;

- crearea posibilitatii ca fiecare dintre viitorii soti sa cunoasca starea sanatatii celuilalt, pentru a putea aprecia liber daca doreste sau nu incheierea casatoriei.

Dovada indeplinirii conditiilor de fond la casatorie:

Primele doua conditii - diferenta de sex si varsta matrimoniala - se adeveresc prin certificate de nastere (care sunt acte de stare civila) in original sau copii legalizate care se ataseaza la declaratia de casatorie, precum si prin actele de identitate. Comunicarea starii sanatatii intre viitorii soti se adevereste prin declaratia de casatorie, care cuprinde si mentiunea "declaram ca am luat cunostinta de starea sanatatii noastre in vederea incheierii casatoriei"[22]. Exprimarea consimtamantului personal la casatorie se constata de catre delegatul de stare civila care oficiaza casatoria .