Desfasurarea urmaririi penale (art.228-art.238)

DESFASURAREA URMARIRII PENALE (art.228-art.238)

1.Inceperea urmaririi penale

Inceperea urmaririi penale constituie momentul initial al procesului penal intrucat el implica drepturi si obligatii specifice precum si un moment procesual cu semnificatii deosebite.

Modalitatile inceperii urmaririi penale cat si masurile ce se impun a fi luate cu aceasta ocazie sunt prevazute in art.228.

In baza acestei dispozitii legale, organul de urmarire penala, sesizat prin plangere sau denunt, va dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile prevazute in art.10, cu exceptia celui de la lit.b¹.

Pentru inceperea urmaririi penale este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii:

savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;

existenta unei sesizari a organului de urmarire penala care sa cuprinda un

minim de date sau informatii;

inexistenta vreunuia din cazurile de impiedicare a inceperii urmaririi penale prevazute in art.10, cu exceptia celui de la lit.b¹.

Inceperea urmaririi penale se poate dispune de procuror sau de organul de cercetare

penala, prin urmatoarele acte:

a) Rezolutia de incepere a urmaririi penale

Potrivit art.228 alin.1, in cazul sesizarii prin plangere sau denunt, dispozitia de incepere a

urmaririi penale va cuprinde: temeiul legal, incadrarea juridica, numele si prenumele faptuitorului, semnatura organului de urmarire penala.

b) Procesul verbal de incepere a urmaririi penale

Potrivit art.228 alin.3, cand organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu, incheie

un proces verbal care constituie momentul de incepere a urmaririi penale.

Procesul verbal va cuprinde, in afara dispozitiilor prevazute in art.91, si incadrarea juridica a faptei precum si dispozitia de incepere a urmaririi penale.

c) Ordonanta

In cazul in care procurorul solutioneaza un conflict de competenta dispunand, totodata, si

inceperea urmaririi penale, actul care va fi emis va fi ordonanta.

Daca s-a dispus inceperea urmaririi penale de catre organul de cercetare penala, rezolutia si procesul verbal vor fi supuse confirmarii procurorului care exercita supravegherea, in cel mult 48 ore de la data inceperii urmaririi penale.

Procurorului ii va fi prezentat si dosarul cauzei.

Incalcarea acestei obligatii de catre organul de cercetare penala poate atrage aplicarea unei amenzi judiciare intre 1 milion si 10 milioane lei, cf.art.199.

In practica judiciara s-a stabilit ca rezolutia stabilita de procuror pe o plangere inregistrata la Parchet, prin care s-a dispus repartizarea lucrarii unuia dintre procurorii din subordine, nu echivaleaza cu actele de incepere a urmaririi penale ci reprezinta o masura administrativa.

Daca din cuprinsul actelor premergatoare sau al actelor de sesizare rezulta vreunul din cazurile prevazute de art.10, se va proceda fie la dispunerea neinceperii urmaririi penale, fie la inceperea urmaririi penale sau, daca este cazul, la scoaterea de sub urmarire penala.

Aceasta reglementare diferita are drept criteriu existenta vreunuia din cazurile prevazute la art.10, cu exceptia celor prevazute la lit.b¹ si lit.i.

Din momentul inceperii urmaririi penale faptuitorul primeste calitatea de invinuit. Astfel, potrivit art.229, persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.

Invinuitul este subiect procesual dar nu este parte in proces. Dupa ce invinuitul va fi pus sub inculpare, acesta va deveni parte in proces si se va numi inculpat.

2. Efectuarea urmaririi penale

Urmarirea penala se poate desfasura in rem ( nu se cunoaste persoana faptuitorului ) si in personam.

Urmarirea penala, in cazul in care se are in vedere calitatea procesuala pe care o poate

dobandi faptuitorul in timpul acestei faze a procesului penal, se poate desfasura numai fata de invinuit in cauzele penale mai simple si daca nu este necesara privarea de libertate a invinuitului pe o durata mai mare de 10 zile.

In aceasta situatie, la finalizarea urmaririi penale se va dispune punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a invinuitului in calitate de inculpat.

Urmarirea penala fata de inculpat are loc in cauzele mai complexe, cand exista probe intemeiate de vinovatie ceea ce determina punerea in miscare a actiunii penale precum si posibilitatea privarii de libertate a inculpatului pe o durata mai mare de 10 zile.

Efectuarea urmaririi penale fata de invinuit

Aceasta faza poate fi caracterizata prin urmatoarele elemente:

cauzele instrumentate nu sunt complexe;

participarea persoanelor interesate, invinuit si parte vatamata fara a avea

calitatea de parti in procesul penal si cu drepturi mai restranse;

interventia mai redusa a procurorului in activitatea de cercetare penala.

In acest sens, organul de cercetare penala poate asculta invinuitul, partea vatamata,

martorii, poate dispune constatari tehnico-stiintifice sau medico-legale, poate dispune ridicarea de obiecte sau inscrisuri. Daca exista indicii temeinice ca invinuitul a savarsit fapta, organul de cercetare penala poate lua masura retinerii invinuitului. In aceasta ipoteza, conform art.143 alin.2 teza 2, organul de cercetare penala il va incunostinta de indata pe procurorul de supraveghere.

Exista si situatii cand organul de cercetare penala este obligat sa solicite procurorului autorizarea anumitor activitati de ancheta penala, motivat de imprejurarea ca o serie intreaga de acte procesuale nu sunt reglementate ca facand parte din sfera atributiilor functionale ale organului de cercetare penala.

In acest sens, daca organul de cercetare penala considera ca exista probe sau indicii temeinice din care sa rezulte ca se impune privarea de libertate a invinuitului / inculpatului, va propune procurorului luarea masurii arestarii preventive. La randul sau, procurorul va sesiza de indata instanta competenta.