Dobandirea posesiunii mostenirii

Dobandirea posesiunii mostenirii

Sectiunea I - Notiuni generale

Drepturile tuturor mostenitorilor asupra succesiunii se dobandesc de la data deschiderii acesteia, adica de la data decesului defunctului.

Dobandirea exercitiului drepturilor succesorale (a posesiunii mostenirii) se face insa deosebit, in functie de trei categorii de mostenitori:

a) mostenitorii sezinari, care au posesia de drept a mostenirii (sezina);

b) mostenitorii nesezinari, care nu au sezina si, in consecinta, trebuie sa ceara trimiterea in posesie prin eliberarea unui certificat de mostenitor;

c) legatarii cu titlu particular care trebuie sa ceara predarea sau plata legatului.

Sectiunea a II‑a - Dobandirea de drept a posesiei mostenirii
de catre mostenitorii sezinari (sezina)

Sezina este stapanirea de fapt exercitata asupra patrimoniului succesoral, si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si actiunile defunctului (art. 1125 C.civ.).

Sunt mostenitori sezinari sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati, iar in lipsa acestora, colateralii privilegiati.

Se observa ca legiuitorul acorda sezina de drept a mostenirii mostenitorilor rezervatari, iar in lipsa acestora colateralilor privilegiati.

Mostenitorii sezinari dobandesc de drept stapanirea mostenirii fara a fi necesara atestarea prealabila a calitatii de mostenitor.

Pana la atestarea calitatii de mostenitor prin certificatul de mostenitor sau hotarare judecatoreasca, mostenitorii sezinari dobandesc de drept stapanirea de fapt a mostenirii prevede art. 1125 alin. (2) C.civ.

Sezina are un caracter individual si succesiv, pentru ca este conditio­nata de existenta vocatiei succesorale concrete, utile. Mostenitorul care nu mosteneste nu poate avea sezina.

Regulile referitoare la sezina au caracter imperativ si nu pot fi modificate prin vointa defunctului.

Sezina produce doua efecte:

a) mostenitorul sezinar intra in stapanirea de fapt si administrarea tuturor bunurilor succesorale fara indeplinirea vreunei formalitati prealabile, deci inainte de obtinerea certificatului de mostenitor.

El va avea totusi nevoie de certificatul de mostenitor pentru a‑si dovedi drepturile succesorale in cazul sumelor de bani depuse la C.E.C. pentru care nu exista clauza testamentara, sau pentru depunerile banesti in lei sau valuta la alte unitati bancare ori pentru valorile sau alte bunuri mobiliare pastrate in casete de siguranta bancare (art. 8 din Legea nr. 58/1998).

Mostenitorul sezinar va fi impiedicat sa exercite in fapt stapanirea bunurilor mobile succesorale cu privire la care s‑ar fi luat masuri speciale de conservare de catre notarul public (art. 72‑76 din Legea nr. 36/1995).

Daca bunurile succesorale se afla in posesia unui tert, mostenitorii sezinari le pot obtine folosind actiunea in revendicare sau actiunile posesorii, dupa caz;

b) mostenitorul sezinar poate exercita de la data deschiderii succesi­unii toate actiunile patrimoniale care apartineau defunctului si poate fi urmarit ca parat de creditorii succesiunii, fara atestarea prealabila a calitatii de mostenitor.

Intrucat sezina nu inlatura diviziunea de drept intre mostenitori a activului si pasivului succesoral, mostenitorul sezinar poate actiona sau poate fi actionat numai pentru partea care ii revine din creanta, respectiv din datoriile si sarcinile succesiunii.

Sezina este deci divizibila.

Sectiunea a III‑a - Dobandirea posesiunii mostenirii
de catre mostenitorii nesezinari

Mostenitorii nesezinari pot intra in stapanirea bunurilor succesorale si pot exercita drepturile si actiunile succesorale numai dupa incuviintarea intrarii lor in posesiune, adica dupa eliberarea certificatului de mostenitor de catre notarul public, insa in mod retroactiv din ziua deschiderii mostenirii.

Intrarea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari

Mostenitorii legali nesezinari sunt rudele din clasele a III-a si a IV-a ale defunctului.

Colateralii privilegiati nu au sezina de drept a mostenirii, daca exista si au acceptat succesiunea, sotul supravietuitor, sau descendentii ori ascendentii privilegiati.

Mostenitorii legali nesezinari intra in stapanirea mostenirii numai prin eliberarea certificatului de mostenitor, insa in mod retroactiv din ziua deschiderii mostenirii.

Pana la intrarea in stapanirea mostenirii, mostenitorul legal nesezinar nu poate exercita pana la eliberarea certificatului de mostenitor actiunile dobandite prin mostenire, nu poate fi urmarit de creditorii succesorali si nici nu poate administra patrimoniul succesoral.

Mostenitorul legal poate insa cere notarului public sa dispuna luarea masurilor de conservare a bunurilor succesorale.

Trimiterea in posesie produce aceleasi efecte de la deschiderea succesiunii, ca si sezina.

Dobandirea posesiunii mostenirii de catre legatarul universal

Niciun legatar fie el universal, cu titlu universal sau cu titlu particular nu are sizina de drept a mostenirii.

Legatarul universal poate cere intrarea in stapanirea mostenirii de la mostenitorii rezervatari. Daca asemenea mostenitori nu exista sau refuza, legatarul universal intra in stapanirea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor (art. 1128 alin. (1) C.civ.).

In cazul in care defunctul nu are mostenitori rezervatari, legatarul universal va fi trimis posesiunea bunurilor cuprinse in testament la cerere, prin certificatul de mostenitor eliberat de notarul public.

Daca legatarul universal a fost instituit printr‑un testament autentic, notarul public va cita numai mostenitorii rezervatari, iar in lipsa de mostenitori rezervatari, numai pe legatarul universal.

Daca testamentul este olograf, se citeaza si ceilalti mostenitorii legali. In ambele cazuri se va cita si executorul testamentar daca a fost desemnat prin testament.

Pe baza incheierii finale a dezbaterilor succesorale, notarul public va redacta certificatul de mostenitor sau de legatar, care va cuprinde numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.

Legatarul universal va trebui sa fie trimis in posesie prin eliberarea certificatului de mostenitor, chiar si atunci cand el are si calitatea de mostenitor legal rezervatar sezinar, pentru ceea ce dobandeste peste cota sa de mostenitor legal.

Dobandirea posesiunii mostenirii de catre legatarul cu titlu universal

Legatarul cu titlu universal poate cere intrarea in stapanirea mostenirii de la mostenitorii legali rezervatari sau, dupa caz, de la legatul universal intrat in stapanirea mostenirii ori de la mostenitorii legali nerezervatari care au intrat in stapanirea mostenirii fie de drept, fie prin eliberarea certificatului de mostenitor.

Daca asemenea mostenitori nu exista sau refuza, legatarul cu titlu universal intra in stapanirea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor (art. 1128 alin. (2) C.civ.).

In mod obisnuit, daca intrarea in posesia fractiunii de mostenire nu s‑a putut realiza prin buna invoiala, legatarul cu titlu universal va solicita notarului public trimiterea in posesia partii sale succesorale prin eliberarea certificatului de mostenitor.

Spre deosebire de situatia legatarului universal instituit prin testament autentic, notarul public va cita obligatoriu pe toti mostenitorii legali, rezer­vatari si nerezervatari, indiferent de felul testamentului, pentru ca oricare dintre ei are o vocatie legala abstracta la partea din mostenire care depa­seste partea legatarului cu titlu universal.

Daca succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor ce li se cuvin, procedura succesorala notariala necontencioasa se va suspenda, urmand ca instanta sa solutioneze neintelegerile.

Dupa rezolvarea acestora pe baza hotararii judecatoresti pronuntate, ramase definitive si irevocabile, notarul public va elibera certificatul de mostenitor.

Predarea (executarea) legatului cu titlu particular

Legatarul cu titlu particular intra in posesia obiectului legatului din ziua in care acesta i-a fost predat de bunavoie sau, in lipsa, din ziua depunerii la instanta a cererii de predare (art. 1129 C.civ.).

In cazul in care mostenitorii universali sau cu titlu universal contesta calitatea de mostenitor a legatarului cu titlu particular si refuza sa ii predea de buna voie legatul, acesta isi va putea stabili calitatea si drepturile succe­sorale notariale, obtinand certificatul de mostenitor, care face dovada deplina a calitatii de mostenitor si a cotei sau a bunurilor care se cuvin fiecarui mostenitor in parte (art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995).

In temeiul certificatului de mostenitor, legatarul cu titlu particular poate cere prin justitie predarea bunului care formeaza obiectul legatului in cazul in care cel obligat la predare refuza.

Legatarul cu titlu particular dobandeste posesia legatului din ziua in care a facut cererea in justitie pentru predarea legatului sau din ziua in care predarea legatului i s‑a incuviintat de buna voie.

In cazul in care obiectul legatului este un drept real asupra unui lucru individual determinat, legatarul il poate valorifica printr‑o actiune in reven­dicare, daca este vorba despre un drept de proprietate, sau printr‑o actiune confesorie, in cazul unui drept real (exemplu, actiunea confesorie de uzufruct).

Daca obiectul legatului cu titlu particular este un drept de creanta, predarea legatului va fi obtinuta, daca nu este executat de buna voie, printr‑o actiune personala intemeiata pe testament.

Actiunea va fi intentata impotriva "mostenitorilor testatorului, uni­versali sau cu titlu universal, care sunt obligati sa il achite fiecare in proportie cu partea pe care o ia din succesiune".

In mod exceptional, actiunea va fi intentata impotriva legatarului cu titlu particular insarcinat de testator cu executarea legatului sau chiar impotriva unui tert debitor, daca obiectul legatului este creanta pe care o avea defunctul impotriva tertului.

Cand obiectul legatului cu titlu particular il formeaza sumele depuse la C.E.C., iar desemnarea legatarului a fost facuta prin clauza testamentara, el poate cere predarea legatului (eliberarea sumelor) din momentul deschiderii succesiunii C.E.C.‑ului, fara a fi necesar consimtamantul mostenitorilor defunctului.

Obiectul legatului trebuie predat cu toate accesoriile sale, in starea in care se gasea la deschiderea succesiunii.

Infrumusetarile si constructiile noi facute de testator asupra fondului legat fac parte din el. In schimb, daca testatorul a marit imobilul legat prin alte achizitii, acestea nu fac parte din legat, in lipsa de dispozitie testamentara contrara, chiar daca achizitiile ar fi alaturi de imobilele legate.

Daca inainte de intocmirea testamentului sau chiar dupa aceea, dar inainte de deschiderea succesiunii, lucrul legat a fost ipotecat pentru datoria succesiunii sau chiar pentru alta datorie, sau supus dreptului de uzufruct, acela care este dator sa predea legatul nu este obligat sa libereze lucrul de aceasta sarcina, afara numai daca testatorul l‑a obligat expres la aceasta.

Daca testatorul a legat in cunostinta de cauza lucrul altuia, cel obligat la predarea legatului este dator sa dea sau lucrul in natura, sau valoarea lui din momentul deschiderii succesiunii.

Intrucat creditorii succesiunii au preferinta fata de legatarii cu titlu particular, legatul cu titlu particular se executa dupa achitarea datoriilor succesorale, conform principiului nemo liberalis, nisi liberatus.

Legatarul cu titlu particular va suporta, daca vine la mostenire in concurs cu mostenitorii rezervatari, reductiunea legatului, daca acesta este excesiv si incalca rezerva lor succesorala.