Introducere in Drept - test

Introducere in Drept - test

1. Metodele cercetarii stiintifice juridice sunt:

a. metoda logica,metoda comparativa,metoda istorica,metoda sociologica,metodele cantitative

b. metoda sociologica si metoda teleologica;

c. metoda teleologicalogica metoda comparativa; metoda istorica; metoda sociologica; metodele

calitative;

R: a

2. Dreptul pozitiv:

1. reprezinta totalitatea normelor judicie in vigoare dintr-un stat;

2. este un drept aplicabil imediat si continuu, obligatoriu si suseptibil de a fi adus la indeplinire prin coercitia statala;

3. formeaza continutul raportului juridic, alaturi de obligatia juridica;

R: ,2

3. Potrivit criteriului apartenentei la un bazin de civilizatie juridica, exista urmatoarele familii de drept

.de traditie romanica

2. dreptul anglo-saxon;

3. dreptul musulman.

R:2

4. In componenta dreptului public intra, printre alte ramuri de drept:

1. dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal, dreptul financiar, dreptul comercial;

2. dreptul constitutional, dreptul procesual penal, dreptul muncii;

3. dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal, dreptul financiar;

a. 1

b. 2

c. 3

5. Ramurile de drept care intra in componenta dreptului privat:

1. reglementeaza relatiile sociale, patrimoniale si nepatrimoniale la care participa intotdeauna ca parte si

statul;

2. reglementeaza relatiile sociale, patrimoniale si nepatrimoniale la care participa particularii;

3. pot fi, printre altele: dreptul civil, dreptul comercial, dreptul administrativ.

a. 1,3

b. 2

c. 1,2,3

6. Din punct de vedere al formei de organizare, statele se impart in:

1. state simple sau unitare si state compuse sau federative;

2. state neunitare si state unitare;

3. state unitare si uniuni de state.

a. 1

b. 2

c. 1, 3

7. Organizarea institutiilor judiciare si a justitiei are la baza urmatoarele principii:

1. principiul separatiei, principiul ierarhiei jurisdictiilor, principiul independentei si al impartialitatii,

principiul colegialitatii;

2. principiul egalitatii in fata legii, principiul separatiei, principiul ocrotirii proprietatii;

3. principiul separatiei, principiul ierarhiei jurisdictiilor, principiul independentei;

a. 1

b. 1,2

c. 3

8. Principiile fundamentale ale servicului public sunt:

1. principiul egalitatii, principiul gratuitatii, principiul neutralitatii, principiul continuitatii;

2. principiul separatiei puterilor, principiul gratuitatii, principiul pozitiei de egalitate;

3. principiul egalitatii, principiul gratuitatii, principiul democratiei, principiul continuitatii;

a. 1

b. 2

c. 3

9. Judecatoriile:

1. au personalitate juridica;

2. sunt organizate cate una in fiecare judet;

3. nu au personalitate juridica;

a. 1

b. 1,2

c. 3

10. Tribunalele:

1. au personalitate juridica;

2. pot exista mai multe intr-un judet;

3. au o singura sectie, mixta, pentru toate litigiile.

a. 1

b. 1,2,3

c. 1,3

11. Principiile generale ale dreptului sunt:

1. asigurarea bazelor legale de functionare a statului; principiul libertatii si al egalitatii; principiul responsabilitatii; principiul echitatii si al justitiei;

2. asigurarea bazelor legale de functionare a statului; principiul libertatii si al egalitatii; principiul

responsabilitatii; principiul corelarii intereselor particulare cu cele generale, obstesti;

3. principiul separatiei puterilor in stat; principiul respectarii autoritatilor legale ale statului.

a. 1

b. 1,2,3

c. 1,3

12. Intr-un stat de drept:

1. intinderea puterii trebuie sa fie compensata de scurtimea mandatului celor care o detin;

2. izvorul oricarei puteri politice sau civile trebuie sa fie vionta suverana a poporului;

3. puterea politica trebuie sa isi gaseasca formule juridice de exprimare in asa fel incat puterea poporului sa poata funciona in mod real ca o democratie;

a. 1

b. 2,3

c. 1,2,3

13. Functiile dreptului sunt:

1. functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice; functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a societatii; functia normativa;

2. functia represiva; functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a societatii;

3. functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a societatii; functia de egalizare in fata legii.

a. 1

b. 1,3

c. 1,2,3

14. Norma juridica:

1. are un caracter general si impersonal;

2. are un caracter tipic si implica un raport intersubiectiv, fiind obligatorie.

3. este edictata de care stat.

a. 1

b. 1,3

c. 1,2,3

15. Exigibilitatea normei juridice inseamna ca:

1. aceasta are garantii externe, statale, de asigurare a traducerii in viata;

2. este tot timpul respectata de catre cetateni, prin ea insesi;

3. poate fi modificata de orice individ interesat, pentru motive justificate.

a. 1

b. 1,3

c. 1,2,3

16. Din punct de vedere al structurii logice, norma juridica este alcatuita din urmatoarele elemente:

ipoteza, dispozitia si sanctiunea;

2. ipoteza si structura tehnico-legislativa;

3. dispozitia si sanctiunea.

a. 1,2

b. 1

c. 3

17. Din punct de vedere al gradului de determinare, sanctiunile pot fi:

1. determinate;

2. relativ-determinate;

3. alternative si cumulative.

a. 1,2

b. 1,3

c. 1,2,3

18. Ipoteza normei juridice:

1. descrie imprejurarile in care intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei;

2. poate defini calitatea subiectului;

3. poate caracteriza subiectul in mod generic;

a. 1,2,3

b. 1,3

c. 3

19. In dispozitia normei juridice:

1. se cuprinde imperativul, comandamentul normei, sau elementul sau rational;

2. se poate ordona o anumita conduita;

3. se poate prevedea obligatia de abtinere de la anumite fapte.

a. 1

b. 1,2,3

c. 2,3

20. Sanctiunea normei juridice:

1. contine urmarile nefavorabile care survin in conditiile nerespectarii dispozitiei sau ipotezei acesteia;

2. asigura eficienta normei;

3. are rolul de a descuraja comportarea praticulara nelegala.

a. 1,2,3

b. 1,3

c. 2

21. Normele juridice se impart, in baza anumitor criterii, astfel:

1. fata de obiectul reglementarii juridice si al metodelor de reglementare in: norme juridice de drept penal, de drept administrativ, legi si decrete;

2. fata de forta juridca a actului normativ, in legi, decrete, hotarari guvernamentale, ordonante, acte ale organelor administratiei locale (decizii);

3. din punct de vedere al modului de cuprindere a partilor, in complete si incomplete.

a. 1,2,3

b. 2,3

c. 1,3

22. Principiile actiunii in timp a normei juridice sunt:

1. norma juridica actioneaza numai pentru viitor si principiul neretroactivitatii normei juridice;

2. stabilitatea si echitatea normei juridice;

3. norma juridca actioneaza numai pentru viitor, fara vreo exceptie.

a. 1

b. 2

c. 1,3

23. Constituie exceptii de la principiul neretroactivitatii normei juridce:

1. normele juridice cu caracter interpretativ;

2. norma penala mai favorabila;

3. norma juridica ce cuprinde reteroactivitatea expresa.

a. 1,3

b. 1,2,3

c. 2,3

24. Incetarea activitatii normelor juridice are loc prin:

1. ajungere la termen;

2. desuetudine;

3. abrogare.

a. 1,2,3

b. 1,3

c. 2

25. Izvoarele formale ale dreptului sunt:

1. obiceiul juridic, practica judecatoreasca si precedentul judiciar, doctrina, contractul normativ si actul normativ;

2. cutuma si jurisprudenta;

3. numai contractul normativ si actul normativ.

a. 3

b. 2

c. 1

26. Cutuma:

1. este un izvor principal de drept, alaturi de tratat, in dreptul international public;

2. apare in treapta primitiva de dezvoltare a societatii, ca necesitate de conservare a valorilor societatii;

3. poate fi izvor de drept, in materiea dreptului privat, in masura in care este consacrata ca atare prin lege.

a. 1,3

b. 1

c. 1,2,3

27. Principiile legiferarii sunt:

1. principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice;

2. principiul asigirarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului;

3. principiul corelarii sistemului actelor normative;

4. principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in elaborarea normativa;

5 . ..principiul fundamentarii stiintifice ,principiul corelarii,echilibrului,accesibilitatii.-adaugat de mine ca asa a venit la ex

a. 1,2,4

b. 2,3,4

c. 1,2,3,4

28. Sunt parti constitutive ale actului normativ:

1. expunerea de motive;

2. titlul actului normativ;

3. preambulul si formula introductiva;

4. dispozitii sau principii generale;

5. dispozitii de continut;

6. dispozitii finale si tranzitorii.

7.stilul, forma introductive,preambulul,partea dispozitiva,forma de atestare-adaugate de mine

a. 1,2,4,5.

b. 2,4,5,6.

c. 1,2,3,4,5,6.

d. 2,3,6,5.

29. Articolul:

1. constituie elementul structural al actului normativ;

2. de regula contine o dispozitie de sine-statatoare;

3. se poate grupa cu alte articole, in sectiuni, capitole, titluri.

a. 1,2,3

b. 1,3

c. 2

30. Incorporarea:

1. poate fi oficiala sau neoficiala

2. este numai oficiala;

3. reprezinta o asezare a actelor normative in raport de criterii exterioare.

a. 1

b. 1,3

c. 2,3

31. Aplicarea dreptului:

1. reprezinta una din formele realizarii dreptului;

2. nu poate fi elaborata decat de autoritatile statului;

3. consta in elaborarea si realizarea unui sistem de actiuni statale, in vederea transpuneii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor nomelor de drept.

a. 2

b. 1,2,3

c. 2,3

32. Constituie faze ale aplicarii dreptului:

1. stabilirea starii de fapt;

2. alegerea normei de drept;

3. interpretarea normelor juridice;

4. elaborarea actului de aplicare.

a. 1,2,3,4

b. 2,3

c. 1,3,4

33. Interpretarea normelor juridice:

1. constituie o etapa a aplicarii dreptului;

2. consta in operatiuni de lamurire si concretizare a continutului regulii de drept cuprinsa in norma care urmeaza a guverna raportul respectiv;

3. poate fi realizata de cetateanul asupra caruia se va rasfrange, in temeiul egalitatii in fata legii.

a. 2

b. 1,3

c. 1,2

34. Care sunt componentele continutului dreptului:

a. vointa si interesul;

b. forma interna si forma externa;

c. statistica si dinamica;

d. ordinea juridica si ordinea sociala;

e. forma dreptului si esenta dreptului.

35. Care sunt factorii de configurare a dreptului:

a. norma juridica, institutia de drept, ramura dreptului, sistemul dreptului;

b. sistemul romano-germanic, sistemul anglo-saxon, sistemul de drept musulman, sistemul de drept

hindus, sistemul de drept comunitar;

c. teritoriul, populatia, puterea publica;

d. cadrul natural, cadrul economic, social si politic national si international, factorul uman;

e. constiinta juridica, dreptul natural, ordinea de drept.

36. Cum poate fi definita societatea civila:

a. coloana de sustinere a edificiului social - politic al societatii avand la dispozitie parghiile prin

care se pot modifica si completa legislatia si implicit structura organizatorica a sistemului

social-politic;

b. ansamblul formelor organizatorice nestatale apolitice, fundamentate pe dreptul de libera asociere, sustinut prin Constitutie, prin intermediul carora sunt exprimate public interesele

specifice ale opiniei publice;

c. structura grupala care cuprinde persoane reunite pe baza conceptelor si atitudinilor comune, ca reflex al apartenentei lor la aceeasi categorie sociala si care actioneaza pentru satisfacerea pe

calea reglementarii juridice a intereselor membrilor sai;

d. o categorie organizata in partide politice, uniuni sau asociatii legal inregistrate si recunoscute de autoritatile statale

e. grupuri organizate legal ce au la dispozitie parghiile puterii prin care politica lor poate deveni

politica de stat, vointa lor fiind impusa ca norma obligatorie pentru societate.

37. Care sunt functiile societatii civile:

a. functia executiva si administrativa, functia jurisdictionala, functia externa;

b. functia de supraveghere, de monitorizare a puterii publice privind modul in care sunt gestionate treburile tarii, functia de sanctionare a puterii, functia educativa;

c. functia de institutionalizare sau formalizare juridica, functia de conservare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii, functia normativa;

d. functia de solutionare a subiectelor, functia de aparare a demnitatii umane, a drepturilor omului, functia de aparare si promovare a valorilor umane;

e. functia de reglementare sociala, functia de tratare a conflictelor declarate, functia de legitimare a puterii.

38. Care sunt izvoarele dreptului comunitar:

a. izvoarele materiale, izvoarele formale;

b. actul normativ, cutuma, practica judecatoreasca, doctrina juridica, contractul normativ;

c. izvoare actuale si izvoare potentiale;

d. tratatele constitutive si modificate, izvoarele derivate, izvoarele complemetare, izvoarele nescrise.

39. Care sunt caracteristicile dreptului comunitar:

a. este expresia juridica a relatiilor economiei de piata;

b. consacra principiile de libertate, egalitate, echitate;

c. consfinteste dreptul de proprietate, dreptul de libera circulatie in spatiul U.E.;

d. aplicabilitate imediata, aplicabilitate directa, prioritate;

e. este imuabil, extern, scris.

40. Care este componenta sistemului actelor normative:

a. legea, obiceiul, jurisprudenta, doctrina;

b. norma juridica, institutia de drept, ramura de drept, sistemul de drept;

c. Constitutia, legi constitutionale, legi organice, legi ordinare, acte normative ale administratiei publice

d. norme juridice dispozitive si norme juridice imperative;

e. norme juridice de drept penal, de drept civil, de drept constitutional, de drept administrativ, de

drept international etc.

41. Carei categorii de izvoare de drept apartine jurisprudenta :

a. izvoare scrise, oficiale

b. izvoare directe;

c. izvoare indirecte;

d. izvoare nescrise;

e. izvoare neoficiale.

42. In care din ramurile dreptului obiceiul este exclus:

a. dreptul constitutional;

b. dreptul penal;

c. dreptul administrativ;

d. dreptul international public;

e. dreptul comercial.

43. Care sunt conceptele de abordare a izvoarelor dreptului:

a. teoria vointei, teoria interesului;

b. conceptia Scolii istorice a dreptului, conceptia scolii sociologice;

c. conceptia exegetica, conceptia liberului drept;

d. conceptia genetica, conceptia gnoseologica;

e. conceptia clasica, conceptia moderna.

44. Ce desemneaza jurisprudenta:

a. totalitatea hotararilor judecatoresti cu caracter de indrumare date de Inalta Curte de Casatie si

Justitie;

b. o norma de conduita fundamentata pe observarea uniformitatilor asupra cazurilor petrecute in viata

sociala vreme indelungata si considerata ca norma dreapta;

c. totalitatea parerilor, opiniilor exprimate de oamenii de stiinta ai domeniului;

d. totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre toate instantele de judecata, indiferent de gradul acestora, componente ale sistemului de organizare judecatoreasca

dintr-un stat;

e. totalitatea normelor juridice elaborate sau acceptate de catre stat, in scopul dirijarii

comportamentului in societate.

45. Ce este Hotararea Guvernului:

a. este actul normativ emis in temeiul unei legi speciale de abilitare a Guvernului, in carul unor limite si in conditiile prevazute de aceasta;

b. este actul normativ emis de puterea executiva care sustine norme juridice referitoare la organizarea executarii legilor, respectiv masuri concrete de punere in aplicare a legilor emise de Parlament in cele mai diverse domenii;

c. actul normativ emis de conducatorii organelor centrale de administratie de stat, precum si cele care emana de la organele locale executive;

d. actul normativ prin care se reglementeaza organizarea Guvernului si a CJAT, organizarea

referendumului, regimul starii de urgenta si a starii de asediu, organizarea si functionarea

Consiliului Superior al Magistraturii, a partidelor politice, a Ministerului Public, a institutiilor

judecatoresti, a invatamantului;

e. actul normativ care cuprinde un sistem articulat de norme investite cu forta juridica superioara

privitoare la organizarea de stat, structurile economice si formele proprietatii, dreptului si

libertatile fundamentale ale omului.

46. Care sunt principiile legiferarii:

a. principiul legalitatii, principiul dreptatii, principiul echitatii justitiei;

b. principiul teritorialitatii si principiul personalitatii;

c. principiile generale sau fundamentale si principiile de ramura;

d. principiul fundamentarii stiintifice, principiul corelarii, principiul echilibrului, principiul

accesibilitatii;

e. principiul neretroactivitatii cu cele b. exceptii: principiul ultraactivitatii si principiul

retroactivitatii.

47. Ce cuprinde preambulul unui act normativ:

a. scopul reglementarii respective;

b. denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de emitere sau adoptare a actului normativ;

c. denumirea generica a actului in functie de categoria sa juridica si autoritatea emitenta precum si obiectul reglementarii;

d. prevederi care orienteaza intreaga reglementare, determina obiectul si principiile acesteia;

e. masurile necesare pentru punerea in aplicare a actului normativ, data intrarii in vigoare a acestuia si implicatiile lui asupra altor acte normative.

48. Care sunt evenimentele legislative:

a. codificarea si incorporarea;

b. initierea proiectului de lege, dezvoltarea proiectului de lege, adapterea proiectului de lege,

promulgarea legii, publicarea legii;

c. modificarea, completarea, republicarea, suspendarea, abrogarea, rectificarea actelor normative;

d. stabilirea starii de fapt, alegerea normei, interpretarea normei, elaborarea actului de aplicare;

e. asigurarea cadrului organizatoric necesar, respectarea dispozitiilor normative, implicarea organelor de stat.

49. Care e momentul intrarii in vigoare a legii:

a. data publicarii in Monitorul Oficial;

b. data promulgarii ei de catre Presedintele tarii;

c. la c.0 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial;

d. numai dupa depunerea sa spre dezvoltare in Camerele Parlamentului si dupa aprobarea

presedintilor celor doua Camere;

e. La trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial sau la data din text.

50. In ce consta regimul juridic special aplicabil strainilor aflati pe teritoriul tarii noastre:

a. acest regim acorda strainilor un tratament la fel de avantajos ca acela conferit cetatenilor unui stat tert considerat ca favorizat;

b. acest regim recunoaste si strainilor aceleasi drepturi de care se bucura cetatenii statului pe care se afla strainii cu unele restrangeri;

c. acest regim este guvernat de legea statului unde strainul isi are domiciliul sau resedinta daca nu are domiciliului;

d. acest  regim acorda strainilor drepturi ce decurg din legislatiile nationale sau conventiile internationale la care Romania si statul al carui cetatean este acesta sunt parti

e. acest regim consta in abordarea de drepturi privind dobandirea de bunuri mobile si imobile,

accesul la institutiile judecatoresti, exercitarea unei profesii, dreptul la invatamantul primar si la

locuinta.

51. De cate feluri este abrogarea:

a. determinata, relativ determinata;

b. alternativa, cumulativa;

c. completa, incompleta;

d. generala, special, de exceptie;

e. expresa, tacita.

52. Cum se clasifica normele juridice dupa criteriul sferei de aplicare:

a. norme juridice complete si norme juridice incomplete;

b. norme juridice generale, norme juridice speciale, norme juridice de exceptie;

c. norme juridice-principii, norme juridice-mijloace;

d. norme juridice organizatorice, norme juridice punitive, norme juridice stimulative;

e. norme juridice de drept civil, norme juridice de drept penal, norme juridice de drept administrativ, norme juridice de drept constitutional.

53. Prin ce se caracterizeaza puterea de stat:

a. are posibilitatea de monitorizare si supraveghere a puterii publice privitor la modul concret in care sunt gestionate treburile tarii;

b. are sfera generala de aplicativitate, are caracter public, dispune de drepturi de structuri specializate care o realizeaza si este suverana;

c. impune reglementarea juridica a domeniilor incluse in programele politice ale partidelor aflate la guvernare;

d. are rol de receptor pentru semnalele emise de societate, pe care le sistematizeaza, are rol

valorizator, are rol normativ si de conducere;

e. este compusa din teritoriu, populatie, suveranitate.

54. Care sunt functiile statului:

a. functia de conducere, functia normativa, functia preventiva, functia de guvernare, aparare si

garantare a valorilor fundamentale ale societatii;

b. functia de asigurare a cadrului de legal de infaptuire a apararii sociale, functia de protejare a noilor valori si realitate sociale, functia de reprimare a faptelor antisociale, functia de prevenire;

c. functia de asigurare a cadrului legal in care actioneaza persoana fizica si juridica, functia de

ocrotire a intereselor legitime ale persoanelor fizice cu statut special (minori, batrani etc.), functia

de aparare si promovare;

d. functia de reglementare sociala, functia de tratare a conflictelor declarate,, functia de legitimare a puterii;

e. functia legislativa, functia executiva si administrativa, functia jurisdictionala, functia externa.

55. Cum se clasifica statele in functie de structura de stat:

a. state monocratice, state oligarhice, state democratice;

b. state unitare sau simple si state federale, supuse sau unionale;

c. monarhice si republice;

d. state capitaliste, state socialiste, state totalitare;

e. state de liberale, state social-democrate, state conservatoare.

56. Ce exprima conceptul de "forma a statului":

a. este un atribut caracteristic statului ce se deosebeste de celelalte categorii de autoritate prin faptul ca are caracter politic, are sfera generala de aplicabilitate, dispune de structuri specializate care o realizeaza;

b. exprima prerogativa statului de a organiza si conduce societatea si de a stabili raportul cu alte

state;

c. exprima modul de organizare a continutului puterii, structura interna si externa a acestui continut;

d. exprima un criteriu politic in baza caruia statul isi construieste o structura speciala a aparatului de conducere si se constientizeaza conceptul de suveranitate;

e. exprima organizarea de ansamblu a puterii in raport cu teritoriul, criterii in functie de care statele se clasifica in state unitare si state supuse (federale).

57. Ce reprezinta TERITORIUL pentru stat:

a. un criteriu politic in baza caruia statul isi construieste o structura speciala a aparatului de conducere si se constientizeaza conceptul de suveranitate;

b. un atribut caracteristic statului ce se deosebeste de celelalte categorii de autoritate prin faptul ca are caracter politic, are sfera generala de aplicabilitate, dispune de structuri specializate care o

realizeaza;

c. modul de organizare a continutului puterii, structura interna si externa a acestui continut; d. o modalitate de organizare a puterii in raport cu suprafata delimitata de granite stabilita prin lege organica, criterii in functie de care statele se clasifica in state unitare si state federale;

e. un sistem de institutii care sunt expresia concreta a autoritatilor publice, respectiv a autoritatii

legislative, executive si judecatoresti.

58. Cum este definita realitatea juridica:

a. totalitatea relatiilor care se nasc si se dezvolta intre participantii la circuitul juridic

b. suma fenomenelor, evenimentelor, starilor de lucruri ce se produc si se manifesta intr-o societate;

c. totalitatea normelor juridice elaborate sau acceptate de catre stat in scopul dirijarii

comportamentelor oamenilor in societate;

d. totalitatea normelor ce guverneaza o societate;

e. totalitatea realitatilor economice, politice, cultural-spirituale, juridice guvernate de norme specifice care au menirea de a asigura o ordine specifica.

59. Care din afirmatiile de mai jos privesc regulile (normele) morale:

a. privesc exterioritatea dreptului;

b. sunt elaborate de organe special abilitate potrivit unei proceduri specifice;

c. se manifesta spontan si neformal, privesc intimitatea individului, sunt greu de interpretat, atrag sanctiuni ce privesc reactia comunitatii fata de individul in cauza

ca oprobiul public marginalizarea

d. au caracter unitar si neechivoc;

e. actioneaza in scopul restabilirii situatiei anterioare incalcarii lor.

60. Interpretarea logica este:

a. o forma a interpretarii,

b. un argument logic;

c. o modalitate de interpretare specifica dreptului penal;

d. un rezultat al activitatii de clasificare al textului normei juridice;

e. o metoda tehnica de interpretare.

61. Interpretarea restrictiva este:

a. o forma a interpretarii;

b. o metoda de interpretare;

c. un principiu al interpretarii;

d. o scoala a interpretarii;

e. un rezultat al interpretarii

62. Interpretarea normelor juridice priveste

:a. doar aplicarea dreptului;

b. doar realizarea dreptului prin respectare;

c. doar crearea dreptului;

d. crearea si realizarea dreptului;

e. normele de drept national.

Aici mai am o intrebare care a venit la ex tot la interpretarea normelor juridice si raspunsul era cam asa

-----consta in operatiuni de lamurire si concretizare a continutului,reguli de drept cuprinsa in norma care urmeaza a guverna raportul respectiv..

Asa era apoi nu mai stiu eu asa am invatat.

63. Cum definim interpretarea normei juridice:

a. o faza in elaborarea normei juridice care consta in cautarea si folosirea unor termeni clari, fara

echivoc;

b. o operatiune logica care are ca scop lamurirea si explicarea interesului normei juridice, oferind solutii pentru situatiile pe care organele de stat le au de rezolvat;

c. o etapa a procesului de aplicare a dreptului care are ca rezultat alegerea normei celei mai potrivite situatiei de fapt;

d. activitatea de fundamentare stiintifica in vederea crearii normei juridice;

e. este activitatea desfasurata de analisti din domeniul dreptului, teoreticieni si practicieni cuprinsa in opere stiintifice.

64. Ce cuprind drepturile de fond:

a. prevederi care orienteaza intreaga reglementare, determina obiectul si principiile acesteia;

b. reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ;

c. masurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice, nascute in temeiul vechii

reglementari care urmeaza a fi inlocuita cu noul act normativ;

d. enuntarea scopului reglementarii respective;

e. denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de a emite.

65. Ce cuprind dispozitiile generale ale actului normativ:

a. prevederi care orienteaza intreaga reglementare, determina obiectul si principiile acesteia;

b. reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ

c. masurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice, nascute in temeiul vechii

reglementari care urmeaza a fi inlocuita cu noul act normativ;

d. enuntarea scopului reglementarii respective;

e. denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de a emite.

66. Care sunt activitatile desfasurate de organul de aplicarea a dreptului in alegerea normei juridice:

a. stabilirea starii de fapt, critica normei juridice, interpretarea normei juridice, elaborarea actului de aplicare;

b. initierea, dezbaterea, adoptarea proiectului de lege, promulgarea si publicarea legii;

c. descrierea detaliata a situatiilor de fapt ce urmeaza sa fie transformate in situatii de drept, analiza motivatiilor si determinarilor care au impus reglementarea respectiva;

d. anticiparea efectelor posibile, evaluarea costului social, al punerii in aplicare a reglementarii

juridice respective, stabilirea oportunitatii aplicarii normei juridice;

e. nominalizarea normei juridice, verificarea autenticitatii, a fortei juridice si a actiunii normei de drept, stabilirea raporturilor normei juridice respective cu ale normei juridice cuprinse in acelasi act normativ si in alte acte normative, determinarea continutului exact al normei.

67. Cum se clasifica subiectele raporturilor juridice:

a. subiecte individuale si subiecte colective

b. persoanele fizice si persoanele juridice;

c. cetateni romani, straini si apatrizi aflati pe teritoriul tarii noastre;

d. subiecte de drept civil, de drept penal, de drept administrativ;

e. subiecte cu capacitati juridice si subiecte fara capacitati juridice.

68. Care sunt subiectele colective de drept:

a. Parlamentul, Guvernul, institutiile judecatoresti, societatea civica, statul;

b. partidele politice, grupurile etnice, grupurile de presiune, grupurile de interes;

c. statul, organele de stat, persoanele juridice;

d. societatile comerciale, societatile cu raspundere limitata (SRL), societatile pe actiuni;

e. organizatiile de tineret, organizatiile non-guvernamentale, organizatiile cooperatiste.

69. Care sunt elementele constitutive ale personalitatii juridice:

a. organizarea de sine statatoare a persoanei juridice;

b. capacitatea juridica generala si capacitatea juridica speciala;

c. capacitatea de exercitiu si capacitatea de folosinta;

d. statul, organele de stat, persoanele juridice;

e. drepturile si obligatiile corelative ale partilor.

70. Ce este obligatia juridica:

a. datoria pe care un subiect al raportului juridic o are fata de celalalt subiect al raportului juridic;

b. premisa esentiala pentru aparitia sau stingerea unui raport juridic;

c. conduita ce se realizeaza de catre subiectul raportului juridic;

d. pozitia pe care se situeaza un subiect determinat intr-un raport juridic determinat;

e. totalitatea drepturilor prezentate de norma juridica ce sta la baza unui raport juridic determinat.

71. Cum se clasifica drepturile subiective dupa natura continutului lor?

a. drepturi patrimoniale, drepturi nepatrimoniale;

b. drepturi fundamentale, drepturi care deriva din vointa exprimata a indivizilor si drepturi care

decurg din prezenta individului in viata sociala;

c. drepturi civile, drepturi penale, drepturi administrative;

d. drepturile fundamentale ale omului prezente in constitutia tarii si cele prevazute in Declaratia

Universala a Drepturilor Omului;

e. drepturi ce decurg din vointa exprimata a partilor unui raport juridic si drepturilor ce decurg din

vointa generala exprimata in norma juridica.

72. Carei categorii de izvor de drept apartine doctrina?

a. izvoare nescrise;

b. izvoare oficiale;

c. izvoare neoficiale;

d. izvoare indirecte;

e. izvoare potentiale.

73. In Constitutia Romaniei sunt incorporate solidaritatea umana, spiritul de toleranta, de intrajutorare si de fidelitate fata de tara ca:

a. valori morale;

b. valori religioase;

c. valori patrimoniale;

d. valori fundamentale ale societatii;

e. valori ce tin de educatie.

74. Obligativitatea normei juridice inseamna faptul ca:

a. se aplica imediat, neconditionat, continuu;

b. se aplica unor seturi de relatii sociale avand drept rezultat uniformizarea conditilor subiectelor de drept;

c. prescrie un comportament standard recomandat unui subiect generic;

d. prescrie un comportament recomandat unui subiect individualizat;

e. prescrie un comportament care implica ideea de reciprocitate.

75. Care sunt izvoarele materiale ale dreptului:

a. factorii de configurare a dreptului, dreptul natural, constiinta juridica;

b. izvoarele oficiale si neoficiale;

c. izvoare directe si izvoare indirecte;

d. izvoarele dreptului penal, izvoarele dreptului constitutional, izvoarele dreptului civil;

e. actul normativ, cutuma, jurisprudenta, doctrina juridica, contractul normativ.

76. Caracterul normativ este:(intrebarea se refera la contractul normativ)

a. izvor de drept formal;

b. izvor de drept material;

c. izvor de drept indirect;

d. izvor de drept oficial;

e. izvor de drept actual.

77. Legile constitutionale au ca obiect de reglementari:

a. sistemul electoral, organizarea si functionarea partidelor politice, a referendumului, a CSM, a

CSAT, regimul starii de asediu si al starii de urgenta, organizarea Ministerului Public, etc.

b. orice domeniu al relatiilor sociale cu exceptia celor rezervate legilor constitutionale;

c. organizarea de stat, structurile economice si formele de proprietate, drepturile si libertatile

fundamentale ale omului;

d. revizuirea, modificarea Constitutiei;

e. reglementarea unor situatii deosebite, de exceptie.

78. Modificarea unui act normativ consta in:

a. introducerea unor dispozitii noi, exprimate in texte ce se adauga elementelor structurale existente prin utilizarea unei formule de exprimare

b. integrarea prevederilor schimbate sau completate in mod substantial in ansamblul reglementarii, actualizandu-se denumirile schimbate si realizand o noua numerotare a elementelor de structura;

c. schimbarea expresa a unuia sau mai multor articole sau aliniate si redactarea lor intr-o alta formulare;

d. suspendarea unui act normativ dispusa printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel

superior;

e. indreptarea unor erori materiale descoperite in cuprinsul unui act normativ.

79. In ce consta continutul raspunderii juridice?

a. in dreptul statului de a aplica sanctiunile prevazute de normele juridice persoanelor care au

incalcat prevederile legale si obligatia acestor persoane de a se supune sanctiunilor legale in scopul restabilirii ordinii de drept;

b. repararea unui prejudiciu adus unui subiect de drept prin incalcarea dispozitiilor unei norme

juridice;

c. aplicarea sanctiunilor prevazute de norma juridica incalcata;

d. prerogativa organelor special abilitate ale statului de a stabili forma concreta a raspunderii juridice;

e. actiunea sau inactiunea prin care o persoana incalca dispozitiile legale.

80. Vinovatia sub forma intentiei sau culpei este:

a. conditie a raspunderii juridice;

b. forma a raspunderii juridice;

c. principiu al raspunderii juridice;

d. un segment al raspunderii juridice;

e. o cauza speciala care inlatura raspunderea juridica.

81. Care sunt cauzele care inlatura raspunderea penala?

a. lipsa pericolului social al faptei, legitima aparare;

b. starea de necesitate, constrangerea fizica si morala;

c. cazul fortuit, iresponsabilitatea;

d. minoritatea faptuitorului, eroarea de fapt;

e. cauzele generale (amnistia, prescriptia, lipsa plangerii prealabile, impacarea) si cauze speciale ca de exemplu desistarea si impiedicarea producerii rezultatului, impiedicarea de catre participant a: consumarii faptei, calitatea de sot sau ruda a tainuitorului, denuntarea de catre martor

82. Ce cuprinde sistemul stiintelor ?

a. Latura statica si latura dinamica

b. Stiinte ale naturii, stiinte despre societate, stiinte despre gandire

c. Totalitatea conceptelor , ideilor, principilor, si legitatilor fenomenului juridic

d. Stiintele exacte si stiintele sociale;

e. Stiinte care au ca obeict de studiu activitatile umane si ca finalitatea stabilirea legilor si relatiilor

functionale ale acestora.

83. Care sunt partile din care este alcatuit sistemul stiintei dreptului ?

a. Drept civil, drept penal, drept administrativ, drept constitutional, dreptul muncii, drept procesual

civil;

b. Partea generala si partea speciala;

c. Elemente si secvente bine determinate care se aplica in stare de interferenta;

d. Drept public si drept privat;

e. Stiinte predominant teoretice, stiinte juridico-istorice, stiinte juridice de ramura. Stiinte juridice

participative.

84. Care este definitia Teoriei Generale a Dreptului ?

a. Este disciplina care ofera dreptului concluzii valoroase si obiective cu privire la dimensiunile

fenomenului criminalistic, tendintele de evolutie ale acestuia, domeniile noi in care acestea se

manifesta;

b. Este stiinta juridica, care cerceteaza institutiile politico-juridice in dinamica si evolutia lor de

la origini pana in prezent, explicand si argumentand factorii care au determinat actuala

configuratie si substanta a acestora;

c. Este stiinta care studiaza relatiile sociale ce apar si se dezvolta in procesul exercitarii puterii de

stat;

d. Este disciplina ce studiaza ansamblul dreptului, respectiv determinarea, articulatiile si esenta, alcatuirea si structurarea lui si care elaboreaza instrumentele esentiale si conceptele fundamentale prin care dreptul este gandit;

e. Este o disciplina logica relevanta pentru studiul problematicii dreptului si pentru activitatea

juridica in general, mai exact ca disciplina ale carei rezultate sunt semificative in elaborarea,

interpretarea si aplicarea dreptului.

85. Care este obiectul specific Teoriei Generale a Dreptului ?

a. Studierea evolutiei generale a fenomenului juridic;

b. Studierea si cercetarea fenomenelor juridice particulare;

c. Observarea si cercetarea fenomenului juridic, a legilor generale ale vietii juridice si a categoriilor si notiunilor generale, valabile pentru intreaga stiinta juridica

d. Studierea doctrinelor juridice (curente, scoli) in evolutia lor, rolul acestora in formarea si

consolidarea unor sisteme de drept;

e. Studierea naturii, societatii si gandirii.

86. Care sunt metodele de cercetare juridica ?

a. Observatia, analiza documentelor sociale si juridice, ancheta, chestionarul, interviul;

b. Logica, gramaticala, istorica, sociologica, sistemica;

c. Logica, comparativa, istorica, cantitativa, sociologica;

d. Analiza conditiilor economice, sociale, politice, completata cu cercetarea diferitelor categorii si

tipuri de stat si drept;

e. Stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei juridice incidente, interpretarea normei, elaborarea

actului de aplicare.

87. Carei metode de cercetare juridica apartine observatia ?

a. Metodei sociologice de cercetare juridica;

b. Metodei comparative de cercetare juridica;

c. Metodei logice de cercetare juridica;

d. Metodei cantitative de cercetare juridica;

e. Metodei istorice de cercetare juridica.

88. Cum este definit dreptul in acceptiunea sa de drept obiectiv ?

a. Totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat, intr-o societate data;

b. Dreptul unui stat anume, aplicat de autoritatile abilitate ale statului respectiv;

c. Totalitatea mijloacelor, procedeelor si instrumentelor pe care le folosesc atat organele care creeaza dreptul cat si cele care il aplica;

d. Ansamblul normelor juridice elaborate de stat in scopul desfasurarii normale a vietii in comun a oamenilor;

e. Prerogativa recunoscuta unui subiect de drept de a pretinde ceva de la un alt subiect de drept.

89. In ce consta continutul dreptului ?

a. Totalitatea elementelor, laturilor si conexiunilor care exprima in mod concret vointa intereselor sociale care reclama oficializarea si garantarea lor de catre stat;

b. Constiinta juridica, dreptul, ordinea de drept;

c. Dreptul national, dreptul international, dreptul comunitar;

d. Drept constitutional, drept civil, drept penal, drept administrativ, dreptul familiei, dreptul muncii,

dreptul procesul;

e. Drept public, drept privat.

90. Ce este dreptul in esenta sa ?

a. Dreptul privit ca sistem de reglementari si institutii;

b. Dreptul privit ca instrument in substanta caruia se intalnesc drepturi si indatoriri ale oamenilor;

c. Dreptul privit ca rezultat al desfasurarii raporturilor juridice in conformitate cu prevederile legale;

d. Dreptul privit ca stare de constiinta;

e. Vointa generala oficializata, devenita vointa juridica, exprimata in legi si aparata de stat.

91. Care sunt izvoarele formale ale dreptului ?

a. Dreptul natural, constiinta juridica, factorii de configurare a dreptului;

b. Izvoare oficiale si neoficiale;

c. Izvoare directe si indirecte;

d. Actul normativ, cutuma, jurisprudenta, doctrina juridica, contractul normativ;

e. Izvoarele dreptului penal, izvoarele dreptului constitutional, izvoarele dreptului civil.

92. Care este intelesul notiunii de tehnica juridica ?

a. Totalitatea normelor de tehnica legislativa si a principiilor elaborarii care asigura sistematizarea,

unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvata pentru fiecare

act normativ;

b. Totalitatea mijloacelor, metodelor, procedeelor si tehnicilor utilizate de organele puterii de stat in procesul de initiere, elaborare si adoptare a actelor normative;

c. Totalitatea normelor juridice care definesc partile constitutive ale actului normativ, structura sa,

forma si modul de sistematizare a continutului acestuia;

d. Totalitatea procedeelor tehnice privitoare la modificarea, abrogarea, publicarea si republicarea

actelor normative;

e. Tehnica juridica desemneaza stilul actului normativ, limbajul clar, concis, fara echivoc folosit de

legiuitor la elaborarea proiectelor de lege si a propunerilor legislative.

93. Care sunt principiile actiunii in timp a normei juridice ?

a. Principiul teritorialitatii si principiul personalitatii;

b. Principiul neretroactivitatii cu cele doua exceptii : principiul ultraactivitatii si principiul

retroactivitatii;

c. Principiul unitatii, principiul echilibrului, principiul accesibilitatii;

d. Principiul legalitatii, principiul dreptatii, principiul echitatii si justitiei;

e. Principiile generale sau fundamentale si principiile de ramura.

94. Care sunt principiile actiunii in spatiu si asupra persoanelor a normei juridice ?

a. Principiul teritorialitatii, principiul personalitatii, principiul realitatii

b. Principiul neretroactivitatii, principiul ultraactivitatii si principiul retroactivitatii;

c. Principiul legalitatii, principiul dreptatii, principiul egalitatii

d. Principiul prezumtiei de nevinovatie, principiul personalitatii, principiul egalitatii;

e. Principiile generale si principiile de ramura.

95. Care este clasificarea ipotezelor ?

a. Complete si incomplete

b. De trimitere, in alb

c. Generale, speciale de exceptie

d. Determinate, relativ determinate, simple, complexe

e. Alternative, cumulative.

96. Cum se clasifica normele juridice dupa modul de reglementare a conduitei ?

a. Normele juridice onerative, prohibitive, permisive, supletive;

b. Normele juridice organizatorice, punitive, stimulative;

c. Normele juridice generale, speciale, de exceptie;

d. Normele juridice principii, normele juridice mijloace;

e. Normele juridice generale, speciale.

97. Cum actioneaza in timp norma juridica ?

a. Norma juridica actioneaza pe timp nedeterminat, in spatiu limitat la teritoriul statului si asupra

unor categorii de persoane angrenate in circuitul civil;

b. Norma juridica actioneaza in timp conform principiului teritorialitatii si principiului personalitatii;

c. Norma juridica actioneaza in timp conform celor trei regimuri juridice : national, special (de

reciprocitate), clauza natiunii celei mai favorizate;

d. Norma juridica actioneaza pe timp nelimitat, cu exceptia legilor temporare;

e. Norma juridica intra in vigoare, parcurge perioada activa, iese din vigoare.

98. Care este structura logica a normei juridice ?

a. Este structura externa a normelor juridice;

b. Titlu, capitol, alineat, paragraf;

c. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea;

d. Titlul, formula introductiva, preambul, partea dispozitiva, formula de atestare a autenticitatii;

e. Dispozitii generale, dispozitii de fond, dispozitii tranzitorii, dispozitii penale.

99. Ce cuprinde dispozitia unei norme juridice ?

a. Denumirea generala a actului, functie de categoria sa juridica, de autoritatea emitenta si de obiectul reglementarii;

b. Exprimarea hotararii de luarea a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ

respectiv si denumirea autoritatii emitente;

c. Masurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul actului

normativ anterior;

d. Conduita ce trebuie urmata in cazul ipotezei formulate

e. Scopul reglementarii, mentinerea conditiilor legale pe baza carora a fost emis actul normativ

100. Cum se clasifica dispozitiile ?

a. Civile, penale, administrative

b. De drept public si de drept privat;

c. Generale, de fond, tranzitorii, finale;

d. Determinate, relativ determinat

e. Cumulative, alternative.

101. Definitia normei juridice ?

a. Ansamblul regulilor care guverneaza raporturile dintre oameni;

b. Regula care reglementeaza conduita umana;

c. Regula de conduita care determina subiectul de drept sa adopte o varianta de comportament;

d. Regula de conduita cu caracter general si obligatoriu, elaborata sau recunoscuta de stat in scopul asigurarii ordinii sociale, ce poate fi adusa la indeplinire, la nevoie, prin forta de

constrangere a statului;

. Regula de conduita fundamentata pe observarea uniformitatilor comportamentului si repetata pana se formeaza convingerea ca este obligatorie.

102. Care sunt trasaturile caracteristice ale normelor juridice ?

a. Spontaneitatea ( apar si se dezvolta in societate in chip neformal), legalitate, generalitate

b. Sunt relative, au actiune limitata in timp, au proceduri speciale de elaborare;

c. Generalitatea, oficialitatea, spontaneitatea

d. Sunt generale, impersonale, obligatorii, au caracter tipic, implica un raport intersubiectiv

e. Moralitatea, este scrisa, are sanctiunea inclusa, este obligatorie.

103. Care sunt laturile componente ale formei de stat ?

a. Forma de guvernamant, structura de stat, regimul politic;

b. Teritoriul, populatia, puterea publica;

c. State unitare, state federative

d. Monarhia si republica

e. Executiva, legislativa, jurisdictionala, externa.

104. Ce cuprinde sistemul normelor sociale ?

a. Norme imperative, norme dispozitive;

b. Norma juridica, institutia juridica , ramura de drept, sistemul national de drept;

c. Norme juridice de drept civil, penal, constitutional, financiar, international public, international

privat

d. Norme obisnuielnice ( obiceiul juridic ), precedentul judiciar, doctrina, actul normativ, contractul

cadru

e. Norme etice, norme obisnuielnice, norme tehnice, norme politice, norme religioase, norme juridice, norme de convietuire sociala.

105. Care sunt elementele sistemului dreptului ?

a. Normele etice (morale), normele tehnice, normele juridice, normele deontologice

b. Norma juridica, institutia juridica, subramura de drept, ramura de drept, diviziuni de drept

c. Normele generale, normele speciale, normele de exceptie;

d. Normele de drept public, normele de drept privat

e. Normele de drept civil, penal, administrativ, constitutional, financiar etc.

106. Care sunt componentele realitatii juridice ?

a. Realitatea economica, realitatea politica, realitatea ideologica, realitatea culturala, realitatea

religioasa, realitatea demografica

b. Constiinta juridica, dreptul, ordinea de drept;

c. Cadrul economic, social, politic, natural, factorul uman

d. Factorul geografic, factorul bio-fiziologic;

e. Factorul demografic, evenimentele naturale.

107. Care sunt marile sisteme de drept ?

a. Sistemul francez, sistemul german, sistemul scandinav;

b. Sistemul de drept national, international, comunitar;

c. Sistemul de drept romano-germanic, anglo-saxon si sisteme de drept traditionale si religioase, sistemul de drept al comunitatii europene;

d. Sistemul common law, equity, statutary law

e. Drept public, drept privat.

108. Ce sunt principiile dreptului ?

a. Reguli de conduita generale, obligatorii, impersonale, instituite de catre stat cu scopul mentinerii ordinii sociale

b. Totalitatea mijloacelor, metodelor si procedurilor ce stau la baza elaborarii dreptului;

c. Realitati exterioare care exercita o influenta asupra dreptului, facandu-l sa aiba o anumita infatisare

d. Acele activitati concrete pe care le executa dreptul pentru a-si realiza scopul sau fundamental,

acela de a regla conduita oamenilor

e. Acele idei generale, diriguitoare care stau la baza elaborarii si aplicarii dreptului.

109. Care sunt principiile generale ale dreptului ?

a. Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului, principiul libertatii, principiul egalitatii, principiul responsabilitatii, principiul dreptatii, principiul echitatii si justitiei;

b. Principiile dreptului civil, principiile dreptului penal, principiile dreptului familiei, principiile

dreptului international, principiile dreptului comunitar;

c. Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice, principiul

echilibrului;

d. Principiul accesibilitatii si a economiei de mijloace, principiul corelarii;

e. Principiul prezumtiei de nevinovatie, principiul egalitatii partilor, principiul celeritatii, principiul

raspunderii personale.

110. Ce sunt functiile dreptului ?

a. Acele activitatii pe care le desfasoara statul in scopul indeplinirii atributelor de legiferare,

executare, jurisdictionale si externe;

b. Acele activitati concrete pe care le executa dreptul pentru a-si realiza scopul sau concret, fundamental, acela de a asigura ordinea in societate, potrivit vointei generale

c. Activitatile desfasurate de organele competente in procesul de realizare si infaptuire a drepturilor si obligatiilor persoanelor participante la viata juridica;

d. Acele idei generale, diriguitoare care stau la baza elaborarii si aplicarii dreptului

e. Totalitatea strategiilor si scopurilor unui legiuitor precum si instrumentele conceptuale de realizare a acestora.

111. Care sunt functiile dreptului ?

a. Functia legislativa, executiva, jurisdictionala, externa;

b. Functiile dreptului penal, functiile dreptului procesual penal, functiile dreptului civil, functiile

dreptului procesual civil;

c. Functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice,functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii ,functia de

conducere a societatii, functia normativa, functia preventiva;

d. Functia de aparare a societatii impotriva infractiunilor, functia de stabilire a organelor competente sa participe la realizarea procesului penal, functia de stabilire si delimitare a drepturilor si obligatiilor organelor participante la procesul penal;

e. Functia de stabilire si explicare a conditiilor si efectelor actelor juridice civile, functia de stabilire a cadrului legal in care actioneaza persoana fizica si persoana juridica.

112. Cum definim statul ?

a. Gruparea unor sisteme juridice nationale in raport cu trasaturile comune ale acestora;

b. Statul este o stare de constiinta a societatii;

c. Statul este un sistem de reglementarii si institutii;

d. Statul este principala institutie politica a societatii care prin prerogativa ce o are de a elabora si aplica dreptul, asigura organizarea si conducerea societatii;

e. Statul este o forma istoriceste determinata si variabila de autoritate.

113. Care sunt partile constitutive ale actului normativ ?

a. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea;

b. Norma juridica, institutia juridica, ramura de drept, diviziunea dreptului;

c. Stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei, interpretarea normei, elaborarea actului de aplicare

d. Constitutia, decretul, legea, hotararea de Guvern, Ordonanta de Guvern, acte ale organelor

administrative (ordin, decizie);

e. Stilul, forma introductiva, preambulul, partea dispozitiva, forma de atestare.

114. Care sunt principiile legiferarii ?

a. Principiile fundamentale, principii de ramura;

b. Principii juridice, morale, politice, filozofic

c. Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice, principiul echilibrului, principiul corelarii sistemului actelor normative ( al articularii, al armoniei), principiul accesibilitatii si economiei de mijloace in elaborarea actelor normative

d. Principiul legalitatii, principiul echitatii si justitiei, principiul egalitatii;

e. Principiul armonizarii, principiul aplicabilitatii directe, principiul aplicabilitatii imediate.

115. Care sunt etapele elaborarii actelor normative ?

a. Descrierea detaliata a situatiilor de fapt ce urmeaza sa fie transformate in situatii de drept, analiza motivatiilor si determinarilor care impun reglementarea domeniului respectiv, elaborarea actului normativ

b. Cercetarea stiintifica a realitatii sociale, determinarea efectelor posibile ale viitoarei reglementari legale, evaluarea costului social al elaborarii si apoi punerii in aplicare a reglementarilor respective

c. Stabilirea oportunitatii adoptarii actului normativ respectiv, depistarea legaturilor si interferentelor existente intre raporturile sociale ce urmeaza a fi reglementate si alte raporturi deja existente

d. Descrierea si stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei juridice cea mai potrivita acelei situatii de fapt, interpretarea normei juridice, elaborarea actului de aplicare

e. Initierea proiectului de lege, dezbaterea proiectului de lege, adoptarea proiectului de lege, promulgarea legii, publicarea legii.

116. Care sunt formele de sistematizare a actelor normative ?

a. Sistemul national al actelor normative;

b. Sistemul de drept cu subsistemele sale;

c. Sistemul de drept francez, german, scandinav;

d. Sistemul de drept romano-germanic, anglo-saxon si sistemele traditionale si religioase;

e. Incorporarea si sistematizarea

117. In ce consta realizarea dreptului ?

a. Este prerogativa statului de a elabora si aplica dreptul in scopul mentinerii ordinii sociale

b. Este posibilitatea statului detinator al fortei de coercitie ca in cazul nerespectarii dreptului de a

interveni cu scopul restabilirii ordinii in societate

c. Este procesul complex de transpunere in viata a continutului normelor juridice, proces in care destinatarii dreptului respecta si aduc la indeplinire dispozitiile actelor normative, iar in situatia incalcarii acestora, statul intervine pentru aplicarea dreptului

d. Este procesul de grupare a actelor normative pe baza unor criterii riguros stabilite, astfel incat

normele juridice sa fie bine cunoscute si aplicate

e. Este procesul de stabilire a tehnicilor si operatiunilor metodologice si gnoseologice specifice care conduc la descifrarea structurii si dinamicii raporturilor stabilite in societate

118. Care sunt fazele procesului de aplicare a dreptului ?

a. Realizarea dreptului prin activitatea de respectare si executare a legilor;

b. Indeplinirea de catre subiectele de drept a cerintelor cuprinse in norma juridica;

c. Desfasurarea procesului in instanta de fond, instanta de apel si instanta de recurs;

d. Executarea si respectarea dispozitiilor juridice de catre organele de stat care au atributii de aplicare a legii;

e. Stabilirea starii de fapt, alegerea normei de drept, elaborarea si emiterea actului de aplicare

119. Care sunt modurile interpretarii normelor juridice ?

a. Interpretare scrisa, nescrisa;

b. Interpretare directa, indirecta

c. Interpretare determinata, relativ determinata;

d. Interpretare oficiala, neoficiala;

e. Interpretare doctrinara, judecatoreasca, administrativa.

120. Care sunt metodele de interpretare a normelor juridice ?

a. Metoda comparabila, cantitativa;

b. Observatia, ancheta, interviul;

c. Metoda sociologica, metoda informatica;

d. Metoda gramaticala, sistematica, istorica, logica;

e. Literala, extensiva, restrictiva.

121. Ce este raportul juridic ?

a. Acordul intre doua sau mai multe persoane spre a se constitui intre dansii un set de drepturi si

obligatii;

b. Regula de comportament generala, obligatorie, impersonala, elaborata sau recunoscuta de stat cu scopul asigurarii ordinii sociale;

c. Actul creat de autoritatile publice investite cu putere de legiferare care cuprinde norme generale si obligatorii ce pot fi aduse la indeplinire - la nevoie - prin forta de constrangere a statului;

d. Este actul normativ elaborat de puterea executiva care contine norme juridice referitoare la

organizarea executarii legilor emise de Parlament;

e. Este o legatura sociala intre participanti determinati, reglementata de norma juridica susceptibila, de a fi aparata pe calea coercitiei statale si caracterizata prin existenta drepturilor si obligatiilor juridice.

122. Care sunt premisele raportului juridic ?

a. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea;

b. Continutul raportului juridic, obiectul raportului juridic, subiectele raportului juridic;

c. Norma juridica, subiectele raportului juridic, faptele juridice

d. Statul, organele de stat si peroanele juridice;

e. Evenimentele naturale, evenimentele sociale, actiunile licite, actiunile ilicite

123. In ce consta continutul raportului juridic ?

a. Norma juridica, subiectele de drept, faptele juridice;

b. Capacitatea juridica a partilor raportului juridic, norma juridica, obiectul raportului juridic;

c. Subiectele raportului juridic, obiectul raportului juridic, sanctiunea raportului juridic;

d. Drepturile si obligatiile subiectelor intr-un raport juridic concret determinat, care sunt prevazute de norma juridica;

e. Acea imprejurare, eveniment sau stare de fapt reala, care creeaza, modifica sau stinge un raport juridic, adica produce efecte juridice.

124. Ce este obiectul raportului juridic ?

a. Conduita ce se realizeaza de catre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor pe care le identificam in continutul raportului juridic

b. Totalitatea drepturilor si obligatiilor subiectelor intr-un raport juridic concret determinat care sunt prevazute de norma juridica;

c. Acea imprejurare, eveniment sau stare de fapt reala, care creeaza, modifica sau stinge un raport juridic;

d. Posibilitatea subiectului raportului juridic de a cere apararea dreptului sau de catre stat, atunci cand dreptul sau a fost nesocotit de subiectul obligat;

e. Aptitudinea recunoscuta de lege omului de a avea drepturi si obligatii juridice, in lipsa careia nu ar fi posibila stabilirea raportului juridic.

125. Ce desemneaza faptul juridic ?

a. Acele imprejurari, evenimente sau stari de fapt care, prin ele insele, au puterea de a produce efecte juridice;

b. Acele imprejurari, evenimente sau stari de fapt de existenta carora normele juridice nu leaga

consecinte juridice;

c. Acele imprejurari, evenimente sau stari de fapt reale care creeaza, modifica sau sting un raport juridic;

d. Acele imprejurari, evenimente, fapt prezente in ipoteza normei juridice la care se va referi in

continuare dispozitia normei juridice;

e. Acea conduita, comportament impus persoanei obligate de catre norma juridica in corelatie cu

dreptul subiectiv.

126. Care sunt particularitatile raportului juridic penal ?

a. Este un raport juridic de putere;

b. Este un raport juridic de constrangere;

c. Este un raport juridic de subordonare;

d. Este un raport juridic de colaborare;

e. Este un raport juridic de conformare.

127. Ce este raspunderea juridica ?

a. Este conduita ilicita, adica actiunea sau inactiunea prin care o persoana incalca dispozitiile legale

b. Este atitudinea psihica a persoanei care comite fapte ilicite;

c. Este un raport juridic, creat de norma juridica, intre persoana care a incalcat dispozitiile legii si

stat, reprezentat de organele de aplicare a legii;

d. Realizare dreptului prin intermediul unor acte specifice de autoritate, emise de organele statului in conformitate cu competenta stabilita acestora prin lege;

e. Este o relatie sociala, patrimoniala sau nepatrimoniala reglementata de o norma juridica.

128. Care sunt conditiile raspunderii juridice ?

a. Conditii de forma, conditii de fond;

b. Capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu a subiectului care se afla in situatia de a

raspunde juridic;

c. Capacitatea juridica generala si capacitatea juridica speciala;

d. Norma juridica, subiectele de drept, faptele juridice;

e. Conduita ilicita, vinovatia, legatura de cauzalitate

129. Care sunt formele specifice ale raspunderii juridice ?

a. Raspunderea penala, administrativa, civila, a membrilor guvernului, a sefului de stat

b. Raspundere directa, indirecta, tacita sau implicita

c. Raspunderea politica, morala, religioasa, disciplinara

d. Contraventia, infractiunea, prejudiciul

e. Amenda, inchisoarea, acoperirea prejudiciului, suspendarea unor drepturi.

130. Care este componenta realitatii juridice ?

a. Realitatea economica, realitatea politica, realitatea ideologica, culturala, realitatea demografica, realitatea religioasa, realitate militara;

b. Constiinta juridica, dreptul, ordinea de drept;

c. Constitutia, legile constitutionale, legile organice, legile ordinare, Decretul, Hotararile de Guvern, Ordonantele de Guvern, acte ale administratiei publice centrale si locale;

d. Norma juridica, institutia juridica, subramura de drept, ramura de drept, diviziunile dreptului;

e. Esenta dreptului, continutul dreptului, forma dreptului.

131. Carei categorii de izvor de drept apartine doctrina ?

a. Izvoare nescrise;

b. Izvoare oficiale

c. Izvoare neoficiale;

d. Izvoare indirecte;

e. Izvoare actuale.