Judecarea recursului

Judecarea recursului

Daca aspectele privitoare la activitatile care premerg judecarea recursului sunt destul de apropiate de ceea ce se petrece la orice judecata (se fixeaza termen de judecata, se desemneaza un complet, se dispune citarea partilor etc.), in schimb desfasurarea sedintei si solutiile pe care instanta le poate pronunta in rezolvarea cauzei, se diferentiaza destul de mult de formele procesuale ale judecatii in prima instanta sau in apel.

Judecarea recursului se face cu citarea partilor, inclusiv a inculpatului arestat. Acesta in principiu trebuie adus la judecata, art.385¹¹ prevazand ca exceptand judecarea recursului impotriva incheierilor privind masurile preventive, judecarea recursului nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere.

Desi, prezenta inculpatului arestat la judecarea recursului impotriva incheierilor privind masurile preventive nu este obligatorie, daca instanta considera necesara prezenta poate dispune aducerea inculpatului.

Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie in toate cazurile.

In activitatea premergatoare sedintei de judecata poate intra o componenta care nu se intalneste decat in aceasta cale de atac. Potrivit art.385¹², presedintele instantei de recurs poate delega pe unul din judecatorii completului, sa intocmeasca un raport scris asupra recursului.

Avand in vedere ca destule recursuri pot ajunge pana la nivelul instantei supreme, in lege se precizeaza ca la Inalta Curte de Casatie si Justitie, raportul poate fi intocmit de un judecator care este membru al completului sau de un magistrat asistent.

Spre deosebire de alte legislatii, in reglementarea noastra intocmirea raportului nu este obligatorie . In mod obisnuit, raportul se va intocmi in functie de complexitatea pricinii si problematica juridica mai mult sau mai putin complicata a cauzei pe care o invoca chiar recurentul in motivele de recurs.

Raportul trebuie sa cuprinda pe scurt obiectul procesului, solutiile pronuntate de instantele care au judecat anterior cauza si faptele retinute de ultima instanta. Toate relatarile raportului urmeaza a se referi numai la aspectele necesare a fi supuse examinarii in vederea rezolvarii cauzei in recurs. De pilda, daca motivele de recurs invocate si criticile formulate de recurent vizeaza exclusiv aspectele laturii penale, in raportul intocmit nu se vor face referiri la modul de rezolvare a actiunii civile.

Raportul trebuie sa mai contina observatii asupra conditiilor de admisibilitate a recursului, precum si expunerea motivelor de recurs, cu referiri, daca este cazul, la jurisprudenta si doctrina, fara a se arata opinia raportului. Daca aceasta exprimare ar avea totusi loc, raportorul, prin atitudinea sa, devine incompatibil, intrucat s-a pronuntat cu anticipatie asupra cauzei (art.47 C.p.p.).

Deoarece asupra cazurilor de recurs prevazute in art.385⁹ alin.2 instanta este obligata a se pronunta din oficiu, raportul analizeaza si semnaleaza orice implicatie care se manifesta in aceasta privinta, chiar daca motivul nu a fost avut in vedere de recurenti. Instanta de recurs pe baza semnalarilor din raport, are obligatia sa puna in discutia partilor toate aceste aspecte si abia dupa aceea sa se pronunte asupra lor.

Magistratul raportor face parte in mod obligatoriu din compunerea instantei de judecata, iar in caz de imposibilitate se numeste un nou raportor cu cel putin 48 de ore inainte de judecata (art.385¹² alin.5 C.p.p.).

Judecarea recursului demareaza la termenul fixat prin realizarea corespunzatoare a momentului organizatoric al sedintei. Dupa ce sedinta a fost declarata deschisa, se face apelul nominal al celor citati, instanta constatand si prezenta aparatorului in conditiile in care asistenta juridica este obligatorie.

Pot fi introduse de parti sau procuror orice solicitari sau cereri prealabile si exista posibilitatea ridicarii unor exceptii. De pilda, in acest moment se poate face o cerere de recuzare a judecatorului incompatibil, dupa cum se permite si ridicarea exceptiei de neconstituire corespunzatoare a instantei.

Intrarea in fondul cauzei nu se face ca la judecata in prima instanta prin citirea actului de sesizare a instantei, care constituie cum se stie momentul de marcare a inceputului cercetarii judecatoresti.

Este de semnalat, ca in recurs intreaga cercetare judecatoreasca lipseste, pentru ca in cadrul judecarii acestei cai de atac nu se administreaza probe (nici cele vechi si cu atat mai putin altele noi). Exista in lege chiar o prohibitie expresa in acest sens, intrucat din art.385¹⁴ rezulta ca toate verificarile instantei de recurs se fac numai pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, la care se pot atasa numai inscrisuri noi . In acest context instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de recurs invocate de procuror si de parti.

La judecarea recursului intrarea in fondul cauzei, dupa parcurgerea momentului organizatoric initial este marcat de citirea raportului, ori de cate ori s-a intocmit un asemenea act.

Dupa citirea raportului, presedintele completului da cuvantul celor interesati pentru a pune concluzii. Aceasta inseamna, ca in absenta cercetarii judecatoresti se paseste la momentul dezbaterilor.

Spre deosebire de ordinea in care se da cuvantul la prima instanta, dezbaterile din recurs au o alta succesiune. Prima data se da cuvantul totdeauna recurentului, apoi intimatului si in sfarsit procurorului. Daca intre recursurile declarate se afla si recursul procurorului, primul care ia cuvantul este acesta.

Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile ivite cu ocazia dezbaterilor. Dreptul la replica este deci o caracteristica a dezbaterilor care au loc la orice judecata, inclusiv in recurs, succesiunea luarilor de cuvant in cadrul replicii urmand ordinea fixata pentru punerea concluziilor. Ca si in apel inculpatul are cel din urma cuvantul.