Transferarea persoanelor condamnate (TPC)

Transferarea persoanelor condamnate (TPC)

1. Cadrul juridic de reglementare. Transferarea persoanelor condamnate are urm[torul cadru de reglementare:

- pe plan intern Legea 302/2004, Titlul VI (art. 127-157), care a abrogat Legea nr. 756/2001 asupra transferarii persoanelor condamnate in strainatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 2/4.01.2002 si Ordonanta Guvernului nr. 69/1999 pentru facilitarea aplicarii conventiilor internationale in materie de transfer al persoanelor condamnate, la care Romania este parte, in privinta predarii-preluarii condamnatilor, aprobata prin Legea nr. 113/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 415 din 30.08.1999.

- pe plan extern in diferite conventii bi sau multilaterale si Conventia Europeana asupra transferarii persoanelor condamnate, Strasbourg, 21.III.1983, ratificata prin Legea nr. 76/12.07.1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 154 din 19 iulie 1996. Prin aceasta conventie, statele semnatare se obliga sa-si acorde sprijin reciproc in materia transferarii persoanelor condamnate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

hotararea de condamnare sa fie definitiva,

condamnatul sa fie resortisant al statului de executare,

durata condamnarii pe care condamnatul o mai are de executat trebuie sa fie de cel putin sase luni de la data primirii cererii de transferare sau sa fie nedeterminata,

fapta pentru care a fost condamnat sa fie calificata ca infractiune de statul de executare,

condamnatul, direct sau prin reprezentant, trebuie sa-si dea consimtamantul pentru acest transfer,

cele doua state trebuie sa se puna de acord asupra transferarii efective a condamnatului.

In completarea acestei conventii a fost adoptat la Strasburg la 18.12.1997, Protocolul aditional la Conventia europeana asupra transferarii persoanelor condamnate , prin care se reglementeaza situatia persoanelor evadate din statul de condamnare si refugiate in statul de executare, precum si a persoanelor carora li se aplica masura expulzarii sau accea de conducere la frontiera.

Prin Legea 302 din 28 iunie 2004, elaborata dupa modelul altor legi in materie se reglementeaza o procedura penala speciala pentru transferul persoanelor condamnate in strainatate, prin care se asigura armonizarea legii romane cu normele de asistenta juridica cuprinse in conventiile internationale la care Romania este parte.

2. Definitie si caracterizare. Ca si in cazul transferului de proceduri in materie penala, recunoasteri si executarii hotararilor penale si a actelor judiciare nici in cazul transferarii persoanelor condamnate nu se prevede o definitie expresa in lege. Totusi, din analiza textelor juridice reiese ca aceasta reprezinta o forma de cooperare internationala in materie penala, reglementata expres in lege, care are ca scop si obiectiv predarea unor persoane condamnate in vederea executarii pedepsei aplicate, fie in statul de condamnare fie in statul de executare. Transferul reciproc al persoanelor condamnate reprezinta o modalitate de realizare a cooperarii internationale in materie penala, prin care o persoana condamnata definitiv pe teritoriul unui stat poate fi transferata pe teritoriul altui stat, fie la cererea statului de condamnare, fie a celui de executare, daca persoana respectiva isi exprima o astfel de dorinta si este resortisant al statului de executare.

Avand la baza aceasta definitie putem caracteriza transferul persoanelor condamnate astfel

• desi are o importanta deosebita, aceasta forma de cooperare nu beneficiaza de o definitie prevazuta expres nici in legea interna nici in cele internationale. In Conventia Europeana asupra transferarii persoanelor condamnate se definesc notiunile de "hotarare condamnare "stat de condamnare si "stat de executare". Propunem "de lege-ferenda" a se da o definitie clara, concisa si precisa a acestei forme de cooperare, pentru a se inlatura orice interpretare gresita asupra naturii sale juridice,
• este o forma de cooperare internationala in materie penala, care implica cel putin doua state: de condamnare si de executare,
• aceasta forma de cooperare este guvernata de principiul reciprocitatii,
• transferul se face pe baza unei cerei scrise a condamnatului sau din oficiu, dar cu consimtamantul acestuia.

3. Conditiile transferului.

a) condamnatul sa fie resortisant al statului de executare,

b) hotararea sa fie definitiva,

c) la data primirii cererii de transferare, condamnatul sa mai aiba de executat cel putin 6 luni din durata pedepsei. In cazuri exceptionale, transferarea poate avea loc chiar daca partea de pedeapsa neexecutata este mai mica de 6 luni,

d) transferul sa fie consimtit de catre persoana condamnata sau de catre reprezentantul acesteiai. Consimtamantul nu se cere in cazul evadatului care se refugiaza in statul de executare al carui resortisant este,

e) faptele care au atras condamnarea sa constituie infractiuni, potrivit legii statului de executare,

f) cele doua state (statul de condamnare si de executare) sa se puna de acord asupra transferului.

4. Procedura. Este diferita dupa cum Romania este stat de condamnare sau de executare.

Romania ca stat de condamnare:

Autoritatea centrala din Romania sa informeze persoana condamnata careia i se pot aplica aceste prevederi este Ministerului Justitiei. Acesta va informa autoritatea centrala competenta a statului de executare, in cel mai scurt termen, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Condamnatul are dreptul sa fie informat in scris despre orice demers intreprins de catre oricare dintre cele doua state. In vederea solutionarii cererii de transferare, Romania solicita statului de executare urmatoarelor acte:

a) un document sau o declaratie din care sa rezulte ca persoana condamnata este resortisant al statului de executare,

b) o copie de pe dispozitiile legale ale statului de executare, din care sa reiasa ca faptele care au determinat pronuntarea hotararii in statul de condamnare constituie infractiuni, conform legii statului de executare,

c) o declaratie continand informatiile privitoare la procedura pentru care se va opta, in vederea punerii in executare a condamnarii.

Dupa acest moment, Romania va comunica statului de executare urmatoarele:

a) copia autentica a hotararii de condamnare definitive, precum si o copie a dispozitiilor legale aplicabile,

b) un document mentionand durata condamnarii deja executate, inclusiv informatii asupra oricarei detentii provizorii, asupra reducerii pedepsei, sau un alt act privind stadiul executarii condamnarii,

c) declaratia privind consimtamantul la transferare,

d) daca este cazul, orice raport sau constatare medico-legala ori alte acte medicale care atesta starea fizica si mintala a condamnatului, tratamentul urmat de acesta pe teritoriul statului roman si eventualele recomandari pentru continuarea tratamentului in statul de executare, precum si, in cazul condamnatului minor, copia referatului de ancheta sociala efectuata in cauza.

Ca efect al transferarii condamnatului catre autoritatile statului de executare se suspenda executarea pedepsei in Romania; statul roman nu mai poate sa asigure executarea ori sa continue executarea condamnarii

Cererea de transferare a persoanei condamnate poate fi refuzata, in principal, pentru urmatoarele motive:

a) persoana a fost condamnata pentru infractiuni grave care au avut un ecou profund defavorabil in opinia publica din Romania,

b) pedeapsa prevazuta de legea statului de executare este vadit superioara sau inferioara in raport cu cea stabilita prin hotararea instantei romane,

c) exista indicii suficiente ca, o data transferat, condamnatul ar putea fi pus in libertate imediat sau intr-un termen mult prea scurt fata de durata pedepsei ramase de executat potrivit legii romane,

d) persoana condamnata nu a reparat pagubele produse prin infractiune si nu a platit cheltuielile la care a fost obligata prin hotararea instantei romane si nici nu a garantat plata despagubirilor,

e) exista indicii suficiente ca statul de executare nu va respecta regula specialitatii.

Romania ca stat de executare:

Statul roman va solicita oficiului consular roman competent, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, sa obtina de la condamnat sau de la reprezentantul acestuia o declaratie in care sa se consemneze consimtamantul la transfer, exprimat in mod liber si in deplina cunostinta de cauza asupra consecintelor juridice care decurg din transferarea condamnatului in Romania.

Oficiul consular roman va fi solicitat sa intocmeasca un inscris asupra situatiei sociale si familiale a condamnatului, tinand seama de afirmatiile acestuia si indicand posibilitatile sale de readaptare in Romania.

Statul roman va cere autoritatii centrale din statul de condamnare sa ii furnizeze o copie de pe cazierul judiciar al condamnatului, precum si informatii privitoare la eventualele relatii intretinute de acesta cu medii sociale criminogene.

Autoritatile competente ale statului roman au doua obligatii:

*sa continue executarea condamnarii imediat sau in baza unei hotarari judecatoresti. Astfel, trebuie sa respecte felul si durata pedepsei prevazute in hotararea de condamnare,

sau

*sa schimbe condamnarea, printr-o hotarare judecatoreasca, inlocuind astfel pedeapsa aplicata in statul de condamnare cu o pedeapsa prevazuta de legislatia romana pentru aceeasi infractiune. Daca felul pedepsei aplicate sau durata acesteia este incompatibila cu legislatia romana, statul roman poate, prin hotarare judecatoreasca, sa adapteze aceasta pedeapsa la aceea prevazuta de legea romana pentru faptele care au atras condamnarea. (conversiunea pedepdei).

In functie de acceptarea sau refuzarea cererii, Ministerul Justitiei il va informa pe condamnat