Ce este bursa?
Termenul desemneaza o institutie cu putere de autoreglementare, specifica economiei de piata libera - bursa - ca forma organizata de schimb pentru marfuri si valori.
In esenta, notiunea indica locul de intalnire a negustorilor si oamenilor de afaceri, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei. Acest continut rezulta din definitiile date in limbajul de specialitate.
Astfel "Legea romana asupra burselor " din 1929 - "Legea Madgearu " - se arata ca "bursele sunt institutii publice create in scopul de a reuni pe comercianti, industriasi, producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, productelor, inchirierii vaselor si acoperirii riscurilor de tot felul " .
Prin urmare bursa este o piata, care se particularizeaza prin obiectul tranzactiilor si modul de organizare si functionare.
In domeniul dreptului se apreciaza ca bursele sunt institutii unde se negociaza (se vand si se cumpara) valori mobiliare sau marfuri, dupa o procedura anumita si numai de catre anumiti intermediari, sub supravegherea autoritatilor.
Formarea si afirmarea bursei exprima insasi definirea relatiilor de schimb, a pietei ca structura de baza a economiei de piata moderne. Odata cu consacrarea bursei, relatiile de schimb ajung la deplina extindere si maturizare, primind rolul central in reglarea mecanismului de piata.
Caracteristicile pietelor bursiere
Natura specifica a bursei este data de o serie de caracteristici ce vor fi prezentate mai pe larg in cele ce urmeaza.
Piata de marfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferitele tipuri de hartii de valoare. Daca la inceputul lor, pietele bursiere erau organizate pentru tranzactionarea in egala masura a marfurilor si valorilor, ulterior s-a produs o separare intre cele doua categorii de burse.
Bursele sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza marfuri, titluri pe marfuri, active monetare si financiare, care au anumite caracteristici:
- sunt generice; se individualizeaza prin masurare, numarare sau cantarire
- sunt fungibile; pot fi inlocuite unele prin altele
- au caracter standardizabil; marfa poate fi impartita pe loturi omogene
- sunt depozitabile; permit executarea obligatiilor contractuale la o anumita perioada de la incheierea tranzactiei
- au un grad redus de prelucrare; mentinerea caracterului de produs de masa, nediferentiat, omogen.
Piata simbolica: Unul dintre principalele obiective ale organizarii schimburilor in cadrul bursei il reprezinta asigurarea operativitatii tranzactiilor comerciale si financiare, realizarea acestora pe o baza standardizata. Necesitatea extinderii si intensificarii schimburilor a generat o tendinta de dematerializare a marfurilor, de la bunuri determinate fizic trecandu-se la mostre si esantioane reprezentative. Pe masura consacrarii de uzante comerciale s-a trecut de la esantion la tipuri si denumiri uzuale, adica la calitati abstracte de marfa, pe baza carora se incheie tranzactii comerciale. Astfel bursa simplifica la maxim activitatea de tranzactionare si reduce negocierea la elementele sale esentiale: sensul operatiunii (vanzare sau cumparare), marfa, cantitatea, pretul si termenul de livrare.
Bursa nu mai este o piata originara, pe care se vand si se cumpara marfuri fizice, ci o piata derivata pe care se vand si se cumpara titluri pe marfa. Dovada existentei marfurilor se face cu un document acceptat de comercianti: recipisa (actul) de depozit pentru marfurile aflate in antrepozite si conosamentul pentru marfurile incarcate pe vas. Transferul proprietatii asupra marfii, deci executarea obligatiilor contractuale de livrare, se realizeaza prin transmiterea documentului respectiv. Bursa nu isi asuma rolul de realizare a tranzactiei in forma sa fizica, miscarea marfurilor avand loc in afara acestei piete.
Piata organizata si libera: Bursa este o piata organizata in sistem de autoreglementare, in sensul ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si respectate de catre toti participantii. Aceasta nu inseamna administrarea pietei, ci reglementarea ei in scopul obtinerii unui sistem ce garanteaza caracterul liber si deschis al tranzactiilor comerciale si financiare.
Nu pot fi tranzactionate la bursa decat marfuri sau valori pentru care exista concurenta libera, pentru care oferta provine de la un numar suficient de mare de ofertanti, cererea este solvabila si relativ constanta, astfel incat sa nu apara posibilitatea unor concentrari in scopul manipularii pretului.
Piata reprezentativa: Bursa este o piata reprezentativa in care se stabileste pretul marfurilor pentru care ea constituie o piata organizata - cotatia bursei - element ce serveste drept reper pentru toate tranzactiile comerciale sau operatiunile financiare care se desfasoara in tara respectiva, iar in cazul marilor burse, in intreaga lume.
CONTRACTELE BURSIERE
Inca de la aparitia lor, bursele de marfuri s-au bucurat de un interes deosebit din partea marelui public, reprezentand pentru unii o speranta de imbogatire rapida iar pentru altii solutia in cautarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau indepartat. Procesul de dematerializare a marfii a constituit primul mare pas spre tranzactiile futures. Facilitarea stabilirii calitatii a contribuit la o dezvoltare a lichiditatii.
Fluctuatiile ample si neanticipate ale preturilor pe pietelor spot, impreuna cu puterea limitata a participantilor la aceste piete, au fost factori favorabili in aparitia tranzactiilor forward si futures.
Tipuri de contracte bursiere:
- contractul spot - are ca obiect o marfa prezenta, existenta in momentul incheierii contractului si care urmeaza sa fie livrata si achitata imediat
- contractul forward - este un acord privat de a cumpara sau a vinde, de a livra si respectiv de a plati la o anumita data viitoare o marfa, valuta sau un activ financiar la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei
- contractul futures - este un angajament standardizat de a cumpara sau vinde un activ, marfa, titlu financiar sau instrument monetar la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei, cu lichidarea la o data viitoare
- optiunile - contracte intre un vanzator si un cumparator care dau dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau a vinde la o anumita data viitoare un activ, marfa, titlu financiar sau instrument monetar, drept obtinut in schimbul platii unei prime.
Contractul spot
Contractele spot sunt contracte de vanzare - cumparare a caror executare are loc, teoretic, imediat dupa incheierea lor. Practic, ele sunt executate in termene cuprinse intre 24 de ore si 10 zile bancare si presupun livrarea obligatorie a marfii.
Marfa ce sta la baza contractului spot este:
- la vedere (adica exista)
- disponibila (nu e grevata de vreo obligatie; de exemplu, gajul)
- prezenta (se afla intr-un depozit agreat de bursa)
Pretul de executie al contractului este cel stabilit in momentul incheierii tranzactiei.
Contractul forward
Odata cu aparitia burselor, vanzatorii si cumparatorii aveau posibilitatea de a reduce nesiguranta preturilor printr-o vanzare forward cash. O vanzare forward cash sau un contract forward reprezinta o negociere privata in care vanzatorul si cumparatorul convin asupra unui pret pentru o marfa care urmeaza sa fie livrata in viitor. La contractele forward cash, marfa nu se putea transmite pana la data de livrare prestabilita. Acum vanzatorul si cumparatorul au posibilitatea de a bloca un pret cu mult timp inaintea executarii contractului si sa elimine astfel incertitudinea cauzata de fluctuatiile de pret din aceasta perioada.
Certitudinea pretului confera posibilitatea cumparatorilor si vanzatorilor sa isi anticipeze corect veniturile viitoare. Contractul forward a ajutat la scaderea riscului schimbarii pretului si a facilitat dezvoltarea pietelor si vanzarea marfurilor.
Totusi nu a disparut riscul ca un comerciant (cumparatorul marfii) sa nu-si indeplineasca prevederile contractuale in cazul in care preturile au scazut dramatic, producatorul ramanand cu marfurile pe stoc si fara alt cumparator. In cazul opus, daca preturile au crescut dramatic in perioada dintre contractare si livrare, vanzatorul ar fi fost cel tentat sa nu respecte contractul, in incercarea de a vinde altcuiva la un pret mult mai mare decat cel care s-a stabilit in contract.
Pentru a rezolva problema garantarii executarii tranzactiei, s-s dezvoltat o noua metoda. Fiecare participant la o tranzactie depoziteaza o suma de bani la o a treia parte, neutra. Acest lucru da siguranta ca fiecare parte va respecta contractul. Daca una din parti nu-si indeplineste obligatiile cealalta parte urmeaza sa primeasca banii ca despagubire pentru orice pierdere financiara.
Bursele si-au dezvoltat standarde de calitate si unitati de masura pentru fiecare marfa. Aceasta a dus la comercializarea (vanzarea si cumpararea) de contracte pe titluri de marfa care specificau cantitatea, calitatea, data scadentei si data de livrare a unei marfi.
Cel mai reprezentativ exemplu de contract forward folosit zilnic de catre fiecare este abonamentul la un ziar, pentru care se percepe pretul convenit anterior pe toata durata valabilitatii abonamentului (contractului).
Exista cateva avantaje ale contractelor forward. Pe langa avantajele evidente, cum sunt cunoasterea exacta a sumei si cantitatii pe care urmeaza sa o primeasca, a nivelului calitativ si a momentului livrarii, certitudinea pretului este importanta deoarece un cumparator isi va cunoaste costurile anticipat. Si vanzatorul isi va cunoaste veniturile dinainte. Astfel, certitudinea pretului da posibilitatea cumparatorilor si vanzatorilor sa-si anticipeze corect veniturile viitoare.
Contractele futures
Contractele forward standardizate s-au transformat in contracte futures. De exemplu, un contract futures pe grau pentru iunie 2000 obliga vanzatorul sa livreze cumparatorului 20 de tone de grau de o anumita calitate, la termenul de expirare a contractului; sau un contract futures pe dolari SUA pentru martie 2000 cere celui care il vinde sa livreze celui care l-a cumparat 1000 de dolari la scadenta.
Persoanele fizice sau juridice pot executa tranzactii futures chiar daca nu au intentia de a face sau de a primi livrarea.
Deoarece contractele futures sunt standardizate, ele pot fi transmise de mai multe ori. Este necesara o metoda pentru a intersecta ultimul vanzator cu ultimul cumparator. Operatiunile de compensare ale casei de clearing a bursei au ajuns sa inregistreze toate tranzactiile si livrarea documentelor de la vanzatori la cumparatori. Aceasta operatiune facilita si compensarea contractelor futures deoarece ele erau standardizate si se puteau schimba intre ele. De exemplu, o persoana care a cumparat un contract futures poate sa-l vanda eliminandu-si astfel pozitia deschisa de la agentia de brokeraj la care a deschis contul de marja. Compensarea a creat oportunitatea ca cei care doresc sa execute contractul.
Posibilitatea de compensare este o caracteristica fundamentala a comertului futures. Numai aproximativ 2% din totalul contractelor futures au ca rezultat o livrare fizica. O alta functie esentiala a casei de compensatie este aceea de a se interpune intre vanzator si cumparator la fiecare tranzactie. In realitate, un vanzator vinde casei de compensatie, iar cumparatorul cumpara de la casa de compensatie. Aceasta confera integritate tuturor tranzactiilor.
Elementele contractului futures sunt: simbolul contractului, unitatea de tranzactionare, cotatia, variatia minima de pret (tick-ul), limitele de variatie zilnica a pretului, lunile de livrare, ultima zi de tranzactionare, ultima zi de livrare si programul de tranzactionare.
Standardizare contractelor si crearea functiei de compensare au marit eficienta pietei, permitand o piata mult mai lichida (una in care tranzactiile sa fie executate la pretul specificat sau la unul apropiat), oricine putand sa intre si sa iasa rapid din piata. Cu cat pretul a mai rapid determinat si piata e mai lichida, cu atat ea devine mai eficienta.
Contractele futures (alaturi de optiuni) sunt titluri financiare derivate. Ele dau nastere unor obligatii contractuale ce pot fi stinse in doua moduri: la scadenta, prin livrare fizica, cash sau plata diferentelor si pana la scadenta, prin lichidarea lor la bursa.
