Ciclicitatea economica. tipuri de cicluri economice si fazele acestora

CICLICITATEA ECONOMICA. TIPURI DE CICLURI  ECONOMICE SI FAZELE ACESTORA

Evolutia fluctuanta este o caracteristica a vietii economice din cele mai vechi timpuri.

Tipuri de fluctuatii

Fluctuatiile sezoniere se explica prin influenta factorilor naturali, psihologici si prin preferintele consumatorilor, care au evolutii specifice pe parcursul unui an, reproducandu-se cu o anumita regularitate de la un an la altul. De exemplu, pe parcursul unui an, sub influenta unor factori naturali - climaterici, volumul productiei, al ocuparii, al activitatii economice, in general, cunoaste fluctuatii in agricultura, constructii, turism, in unele subramuri ale industriei etc. De asemenea, s-a constatat ca in perioadele care premerg unor sarbatori religioase sau laice, au loc cresteri ale vanzarilor, productiei industriale si a transporturilor, se imbunatateste gradul de ocupare si folosirea factorilor de productie. Ulterior acestor evenimente au loc, pentru perioade mai scurte sau mai lungi, reduceri ale desfacerii si productiei, ale gradului de ocupare etc.

Fluctuatiile intamplatoare, accidentale sunt determinate de factori aleatori sau evenimente neasteptate: cataclisme naturale, evenimente sociale si politice deosebite, decizii neasteptate ale unor agenti economici, o anumita stare de spirit a populatiei etc.

Variatiile ciclice, desi sunt repetabile, nu pot fi incadrate in termene fixe. Ele se caracterizeaza prin cresteri cumulative ale productiei, ale venitului, ale folosirii fortei de munca, ale investitiilor, urmate de stagnari sau descresteri cumulative ale acelorasi indicatori.

Ciclicitatea activitatii economice desemneaza un mod specific de evolutie a activitatii economice in mod ondulatoriu, adica, periodic, activitatea economica trece prin faze ascendente sau descendente si aproximativ in aceeasi succesiune.

Ciclul economic reprezinta acea perioada de timp care separa doua crize economice, sau perioada ce se scurge de la inceputul unei crize pana la inceputul crizei urmatoare.

Cercetarea stiintifica in domeniul economic a identificat mai multe tipuri de cicluri economice:

a) cicluri economice lungi sau seculare (cicluri Kondratiev, dupa numele economistului rus, Nicolas Kondratiev, care le-a studiat primul in anul 1935), cu o durata de 40-60 ani;

b) cicluri economice decenale (cicluri Juglar, dupa numele economistului francez care le-a studiat in anul 1860), cu o durata de la 4-5 ani pana la 10-12 ani; se mai numesc si cicluri ale afacerilor;

c) cicluri economice scurte, cu o durata de la 6 luni la 3-4 ani (exemplu: ciclul inflationist si ciclul variatiei stocurilor etc.).

Ciclul scurt (Kitchin) reprezinta o miscare ciclica pe parcursul a aproximativ 40 de luni care afecteaza ansamblul ramurilor unei economii.

Ciclul scurt se incadreaza in ciclul mediu (Juglar) intre doua crize sau manifestari de criza si contribuie la modificarea amplitudinii expansiunii sau contractiei caracteristice ciclului Juglar.

Pe parcursul unui ciclu Juglar de 6 ani se deruleaza in medie doua cicluri scurte; 3 cicluri scurte se deruleaza in cazul ciclurilor Juglar cu o durata medie de 10 ani. Ciclurile scurte (Kitchin) au doua faze: expansiunea si incetinirea activitatii economice, iar trecerea de la expansiune la incetinire nu presupune declansarea unei crize economice.

Ciclurile economice lungi au ca baza materiala cercetarea stiintifica si tehnologica in stransa legatura cu schimbarile structurale din economie; la 40-60 de ani s-a constatat ca au loc mari mutatii in modul tehnic de productie si in structura principalelor ramuri ale economiei si indeosebi ale industriei.

Modul tehnic de productie desemneaza nivelul calitativ si caracteristicile de ansamblul ale factorilor de productie, atat ale factorilor clasici, traditionali cat si ale neofactorilor. Un mod tehnic de productie exprima un tip calitativ determinant al raporturilor om-mediu, o stare definitorie si de lunga durata a combinarii si calitatii factorilor de productie.

Pe parcursul unui ciclu lung se disting doua faze de evolutie: una ascendenta si alta descendenta,  fiecare cu o durata de 20 - 30 ani.

In faza ascendenta, descoperirile tehnice, tehnologice, inovatiile determina un proces investitional intens, ceea ce atrage dupa sine o crestere a cererii agregate, deci o crestere a productiei, folosirea integrala a capacitatilor existente, o crestere a gradului de ocupare a populatiei, insotite si de o crestere a rentabilitatii activitatii economice.  

Faza descendenta apare atunci cand modul tehnic de productie generalizat da semne de epuizare a eficientei (o scadere a randamentului, a ratei profitului si, deci o stagnare a activitatii economice generale), ceea ce impune o intensificare a preocuparilor pentru cercetarea stiintifica aplicativa (tehnologica) care sa scoata economia din starea de stagnare si sa asigure instaurarea unui nou mod tehnic de productie bazat pe anumite ramuri noi care determina o crestere a investitiilor, precum si o crestere a cererii de bunuri investitionale. Aceasta crestere atrage dupa sine cresterea productiei in sectoarele care produc asemenea bunuri si odata cu aceasta si o crestere a gradului de ocupare a fortei de munca, a veniturilor, deci si o crestere a cererii de bunuri de consum. Aceasta determina o noua faza ascendenta a unui ciclu lung, pana la epuizarea eficientei noului mod tehnic de productie.

Perioada de tranzitie de la vechiul mod tehnic de productie la cel nou este marcata printr-o criza structurala, a carei durata se prelungeste pe parcursul fazei descendente. Caracteristic crizei structurale este, pe langa durata sa, si faptul ca reprezinta cadrul unor modificari fundamentale in tehnicile si tehnologiile de fabricatie, in locul si rolul omului in activitatile economice, in special in productie. Acestei crize structurale ii sunt caracteristice nu atat modificarile din cadrul economiei, privite prin prisma structurii pe ramuri, cat mai ales modificarile in structura subramurilor. Au loc de asemenea, modificari importante in continutul si structura calificarilor profesionale, in structura consumului populatiei.