Cauzele si mecanismele inflatiei

Cauzele si mecanismele inflatiei

Inflatia - asa cum precizam - in conditiile contemporane este un proces deosebit de complex. In aceste conditii, explicatia ei, a cauzelor care o genereaza, a mecanismelor de declansare s-au indreptat spre analiza proceselor economico - monetare de mare profunzime. Cert este ca inflatia se prezinta ca un dezechilibru durabil intre ansamblul cererii si al ofertei de bunuri economice. Cu alte cuvinte, se apreciaza ca la baza inflatiei se afla presiunea cererii, respectiv discrepanta dintre marimea cererii solvabile, care sporeste in functie de satisfacerea revendicarilor salariale, de investitiile intreprinderilor si cheltuielile statului, pe de o parte si capacitatea economiei de a satisface concomitent toate aceste cereri pe de alta parte. Presiunea cererii are loc deci atunci cand totalitatea cheltuielilor ce se planifica a se efectua cresc mai repede decat productia. Aceasta inseamna ca oamenii doresc sa cumpere mai multe bunuri decat poate produce economia. In aceste conditii, apar presiuni si asupra preturilor care cunosc un proces general de crestere. Presiunea cererii este accelerata de cresterea emisiunii de bani si, evident, de cheltuielile guvernamentale. Deci, punctul de pornire al inflatiei este marcat de dezechilibrul ce apare intre masa monetara excedentara si volumul bunurilor si serviciilor. Excedentul de masa monetara in societate (la agenti economici mici si la populatie) exprima o cerere de bunuri si servicii nesatisfacute. In literatura de specialitate presiunea cererii este prezentata ca un tip distinct de inflatie, respectiv inflatia prin cerere.

In fata presiunii cererii agentii economici pot actiona fie prin cresterea productiei, fie prin cresterea preturilor, iar in multe situatii prin ambele directii. Cresterea productiei nu are loc peste noapte, ea necesita investitii, schimbari organizatorice, o anumita pregatire, etc., deci cere timp. Este firesc sa reactioneze in primul rand pretul, care, asa cum precizam, in conditiile cresterii masei monetare, incepe sa urce, sa aibe evolutii in sus nefiresti. Daca avem in vedere acest mecanism ne dam seama de ce politicile de sustinere a cererii care favorizeaza cresterea productiei si prin intermediul ei, al numarului locurilor de munca, implica un anumit risc de inflatie, atata vreme cat rigiditatea ofertei este slaba.

Desigur, inflatia nu poate fi explicata numai prin presiunea cererii, ea apare si datorita cresterii costului de productie, si are loc prin ridicarea continua a preturilor factorilor de productie, sau cand apar restrictii in aprovizionarea cu factori. In acest caz, preturile produselor sunt impinse in sus, iar prin efect propagat are loc o crestere generala a preturilor. Un exemplu clasic pentru perioada contemporana este cel privind restrictiile la aprovizionarea cu petrol, care au dus la ridicarea pretului acestei resurse cu efect similar in costul a mii de produse. Inflatia prin cost apare si datorita cresterii salariale care nu se coreleaza cu cresterea productivitatii muncii, sau datorita politicii de preturi la factorii de productie practicate de monopoluri sau oligopoluri. Desigur, concurenta intre agenti economici in legatura cu procurarea de factori de productie limitati, s-au care au pretul ridicat din motive aratate mai sus, forteaza cresterea generala a preturilor bunurilor si serviciilor. Inflatia prin cost se considera a fi un alt tip de inflatie.

Probleme inflatiei nu pot fi privite simplist. Cele doua tipuri de inflatie pe care le-am prezentat nu se manifesta distinct unul fata de celalalt. Intr-o economie complexa ele se interfereaza si, de cele mai multe ori, se completeaza si se amplifica reciproc. Dar nu trebuie sa privim inflatia numai prin intermediul celor doua tipuri. Specialistii disting si un alt tip de inflatie si anume inflatia structurala. Ea are loc atunci cand agentii economici nu pot schimba rapid productia ca raspuns la schimbarile care au loc in structura economiei nationale. Se are in vedere modificarile in cererea de produse, in tehnologia productiei, in tipul de concurenta dintre producatori, etc.

Inflatia structurala rezulta atunci cand ceea ce cer a cumpara agentii economici, populatia si guvernul se modifica rapid de la o etapa la alta si productia nu are capacitatea de se adapta. In aceste conditii preturile pentru noile produse incep in mod firesc sa creasca. De asemenea, ea are loc in cazul introducerii unor inventii majore in productie, cum ar fi de exemplu a unor linii de asamblare - robotizare. Schimbarile in structura economiei duc la strangulari de productie, care au ca efect cresterea preturilor care se generalizeaza.

Nu putem sa nu amintim si alte doua fenomene care stau la baza procesului inflationist. Unul vizeaza impactul psihologic, care agraveaza procesul, celalalt are in vedere impactul extern. Factorul psihologic se manifesta in special atunci cand deja dezechilibrul s-a instalat, el amplificand procesul inflationist. Factorul extern are in vedere impactul de inflatie determinat de faptul ca bunurile economice importate cat si preturile lor constituie componente luate in calculul indicelui preturilor si contribuie direct la cresterea acestuia.

Un rol important in generalizarea inflatiei in diferite tari il are impactul de inflatie prin afluxul de moneda convertibila straina. Acest aflux se datoreaza excedentului balantei de plati externe curente si miscarii capitalurilor sub influenta ratei dobanzii sau tendintelor de modificare a cursurilor valutare. Excedentul de incasari valutare atrage transformarea unei parti, mai mari sau mai mici a acesteia, in moneda nationala, ceea ce sporeste masa monetara, avand ca rezultat formarea sau agravarea dezechilibrului generator de inflatie.

Din cele prezentate rezulta ca inflatia este un proces economico-monetar complex, ce reflecta un puternic dezechilibru intre masa monedei aflate in circulatie si masa marfurilor si serviciilor oferite spre vanzare. Ea se prezinta ca un dezechilibru material-monetar, care cuprinde nu numai sfera circulatiei marfurilor si monedei, ci si sfera productiei. Acest dezechilibru se poate forma si lua proportii, in primul rand, ca urmare a emisiunii unei cantitati de bani de hartie care depasesc nevoile circulatiei marfurilor, sau peste cantitatea marfurilor si serviciilor si, in al doilea rand, ca urmare a ramanerii neschimbate a masei monetare in circulatie si a reducerii productiei de bunuri si servicii. Nu trebuie sa pierdem din vedere inca, cauzele profunde ale dezechilibrului, puse in evidenta prin prezentarea tipurilor de inflatie cu efectele respective asupra preturilor bunurilor si serviciilor.