Fluctuatiile in economie

Fluctuatiile in economie

Principalele variabile economice (productie, preturi, ocupare, venituri, investitii) precum si activitatea economica in ansamblul sau, cunosc o evolutie oscilanta, caracterizata prin inregistrarea succesiva a unor tendinte ascendente si descendente.

Cu alte cuvinte, activitatea economica este fluctuanta.

Fluctuatiile pot fi sezoniere si se deruleaza in conditii previzibile avand caracter social sau natural, accidentale, de durata variabila, avand caracter mai mult sau mai putin previzibil, fiind generate de cataclisme naturale, evenimente sociale si politice, etc. si ciclice pe diverse intervale de timp fiind explicabile in linii generale de modul specific de evolutie a eficientei utilizarii factorilor de productie.

Ciclicitatea in economie reprezinta starea normala de evolutie a activitatii economice dintr-o tara si consta in alternanta faptelor ascendente cu cele descendente.

Ciclul economic este perioada de la un moment de cotitura la altul de aceeasi natura, adica perioada de la o criza la alta sau de la un punct de cotitura superior, la urmatorul.

In functie de timpul pe care se deruleaza, ciclurile economice pot fi:

I.    cicluri lungi sau seculare care se manifesta pe termen lung, pe o perioada de aproximativ 100 de ani, fiecare faza avand o durata de 50-60 de ani.  Cauza de la baza ciclurilor lungi consta in inovatie si organizarea productiei, adica evolutia ciclica a inovatiei, tehnologiei;

II.  cicluri decenale sau pe durate medii, cuprinse intre 6 si 10 ani. Acestea sunt cicluri de afaceri;

III. cicluri scurte sau pe durata mica, in general de cateva luni, pana la cativa ani fiind generate in special de variatia stocurilor.

Fazele ciclului economic decenal sunt boomul si recesiunea.  Boomul consta in reluarea activitatii, adica punctul de cotitura inferior si faza de expansiune iar recesiunea consta in criza economica, adica punctul de cotitura superior si depresiunea.

In perioada de boom economic investitiile, veniturile, profiturile cresc, inflatia si somajul se diminueaza, iar in perioada de depresiune aceste variabile evolueaza in sens invers.

Criza economica marcheaza sfarsitul perioadei de expansiune.  In economia preindustriala sau manifestat crize de subproductie datorita unor factori naturali sau militari si au afectat indeosebi agricultura si industria. In economia industriala, s-au inregistrat crize de supraproductie vizand un decalaj intre productie si cererea solvabila. Cea mai mare criza de subproductie a fost Marea Depresiune din perioada 1873-1895 ce a demarat in cadrul bursei de la Viena, iar cea mai mare criza de supraproductie a fost Marea Criza din perioada 1929-1933, generand dezechilibre in circulatia banilor, crah bursier, falimente bancare si in agricultura si industrie.

Crizele economice pot fi ciclice si neciclice, locale, regionale, nationale si mondiale, sau crize industriale, comerciale, valutar-financiare etc.

Expansiunea nu inseamna procesul de crestere economica, ci caracterizeaza o crestere a productiei pe o perioada relativ scurta. In schimb, cresterea economica exprima un fenomen cantitativ si calitativ de crestere a productiei dintr-o tara pe termen lung. Ea se manifesta ca urmare a consumului de factori de productie si a absorbtiei productiei pe piata.

In vederea atenuarii efectelor negative ale dezechilibrelor se intervine prin politici macroeconomice, in special: politica monetara, fiscala si a cheltuielilor publice.

Astfel, politica monetara permite majorarea ratei dobanzii in fazele ascendente si diminuarea acesteia in fazele descendente, pentru stimularea investitiilor.

Politica fiscala se concretizeaza in impozite mari in timpul boomului economic si mai reduse in etapele de depresiune economica.

Politica cheltuielilor publice se manifesta prin alocarea de la buget de mai multe fonduri pentru sustinerea economica generala in perioadele descendente si diminuarea si redirectionarea lor in fazele ascendente.

Desigur, aceste instrumente pot fi utilizate simultan, obtinandu-se un efect agregat al masurilor publice intreprinse.

In plus, in decursul unei faze a ciclului pe termen lung se manifesta mai multe cicluri pe termen mediu si scurt. Daca economia se afla in faza ascendenta de 50-60 ani, alternanta etapelor ciclurilor medii se mentine, dar creste intensitatea perioadelor de avant in defavoarea crizelor si invers, in situatia fazei descendente a ciclurilor seculare.