Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Formele societatilor comerciale
1. Societatile de persoane
1.1. Notiuni generale
In societatea de persoane, ceea ce intereseaza e calitatea asociatilor si nu capitalul aportat de acestia in societate. La baza infiintarii unei societati de persoane exista increderea intre asociati, fapt ce determina ca relatia care duce la constituirea unei societati de persoane sa fie "intuitu personae".
Sunt societati de persoane:
societatile in nume colectiv;
societatile in comandita simpla.
Societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla se constituie prin contract de societate (art. 5 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata prin Legea nr.441/2006).
1. Trasaturile societatilor in nume colectiv
Asociatii
Societatile de persoane sunt, in general, societati cu numar mic de asociati (minimum 2 asociati) si sunt considerate in doctrina "societati inchise".
Au caracter inchis datorita relatiei "intuitu personae", constituindu‑se de regula in familie sau intre persoane ale caror relatii se bazeaza pe incredere. In acelasi timp, caracterul "inchis" al societatilor este demonstrat si prin faptul ca un asociat nu poate fi inlocuit cu o alta persoana prin cesionarea tuturor partilor sociale de care dispune, decat daca toti ceilalti asociati sunt de acord.
Capitalul social
In societatile de persoane legea nu prevede un minimum de capital social, dar acesta, firesc, trebuie sa existe chiar din momentul constituirii societatii, pentru ca altfel nu ar putea dobandi personalitate juridica. Orice persoana juridica trebuie sa aiba un patrimoniu.
Aporturile la capitalul social
In societatile de persoane se admite a se aporta orice fel de bunuri: numerar, in natura (bunuri corporale sau incorporale) si creante. Cu privire la aportul in munca sau in industrie, desi este admis in societatile de persoane, acesta nu reprezinta un aport la capitalul social
Partile sociale
Capitalul social este divizat in parti sociale, numite in doctrina "parti de interese", de valoare egala, care nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si, in principiu, sunt netransmisibile. Cesiunea partilor sociale sau transmiterea lor in caz de deces al unui asociat opereaza numai daca in actul constitutiv al societatii s‑a prevazut in mod expres continuarea activitatii cu mostenitorii celui decedat.
Raspunderea asociatilor
Raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata.
Raspunderea este solidara, in sensul ca daca patrimoniul social nu este suficient pentru plata datoriilor societatii, creditorii pot urmari pe oricare dintre asociati pentru acoperirea creantelor. Asociatul care a platit va avea actiune in regres (recurs) impotriva celorlalti coasociati debitori, fiecare urmand sa raspunda in functie de modul cum au convenit sa participe la beneficii si pierderi. In lipsa unei asemenea prevederi contractuale, asociatii vor raspunde proportional cu cota de participare la capitalul social.
Asadar, solidaritatea asociatilor exista numai in raport cu creditorii societatii. In schimb, intre asociati, obligatiile sunt divizibile, in functie de modul de participare la beneficii si pierderi al fiecarui asociat.
Raspunderea este nelimitata, in sensul ca fiecare asociat raspunde pentru datoriile societatii, inclusiv cu bunurile proprii, asa incat, in momentul constituirii societatii, asociati trebuie sa declare "averea proprie", deci bunurile mobile si imobile pe care le au in patrimoniul propriu.
Desi asociatii raspund nelimitat, totusi acestia pot invoca un beneficiu de discutiune. Potrivit acestui drept, asociatii actionati de catre creditori pot solicita acestora sa urmareasca, in primul rand, societatea pentru acoperirea creantelor si, numai daca aceasta nu plateste, sa fie urmarite bunurile fiecarui asociat (art. 3 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata).
Conducerea, administrarea si controlul
Conducerea societatilor de persoane revine adunarii generale a asociatilor. Hotararile in adunarile generale se adopta, de regula, cu unanimitate de vot.
Administrarea si reprezentarea societatilor in relatiile cu tertii se face de catre unul sau doi administratori (geranti) care, de regula, sunt asociati, dar pot fi si terte persoane.
Controlul activitatii economico‑financiare se realizeaza, de regula, de catre asociati, acestia avand posibilitatea sa desemneze unul sau mai multi cenzori.
Dizolvarea
Dizolvarea societatilor de persoane se produce pentru cauze generale, comune tuturor formelor de societati comerciale, dar si pentru unele cauze specifice, respectiv: moartea, incapacitatea, falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat, in conditiile prevazute de art. 229 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata.
Cu privire la cauzele specifice de dizolvare se impune o precizare legata de falimentul unui asociat. Datorita existentei acestei cauze s‑a pus problema daca in societatile de persoane asociatii dobandesc calitatea de comerciant.
In doctrina de specialitate, opinia majoritara este aceea ca asociatii nu devin comercianti prin participarea la o societate calificata "de persoane" si ca legiuitorul a avut in vedere situatia cand un asociat este chiar o societate comerciala aflata in stare de faliment , ori un comerciant - persoana fizica.
1.3. Trasaturile societatilor in comandita simpla
In general, trasaturile analizate pentru societatile in nume colectiv se regasesc si in cazul societatilor in comandita simpla. Cu toate acestea exista unele diferentieri datorita particularitatilor societatii in comandita simpla.
Societatea in comandita simpla presupune doua categorii de asociati:
asociatii comanditari;
asociatii comanditati.
Asociatii comanditari sunt cei care au puterea de comanda a societatii, care finanteaza societatea, fara a participa in mod direct la coordonarea si administrarea patrimoniului acesteia.
Asociatii comanditati lucreaza sub comanda comanditarilor, ei fiind aceia care administreaza efectiv societatea.
Asociatii comanditari raspund numai in limita aportului la capitalul social, pe cata vreme asociatii comanditati raspund in mod solidar si nelimitat, ca si asociatii in societatea in nume colectiv.
In cazul acestei societati, situatia asociatilor comanditati e asemanatoare cu aceea a asociatilor din societatile in nume colectiv. Societatea este legal constituita daca in denumirea sa cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati.
Societatea in comandita simpla isi inceteaza existenta in cazul decesului, disparitiei, punerii sub interdictie a unui asociat, daca in contract nu exista o clauza de continuare a societatii cu mostenitorii. La fel ca si in cazul societatilor in nume colectiv, excluderea sau retragerea asociatilor comanditati este cauza de dizolvare a societatii.
In ambele cazuri nu se admite societatea de tip unipersonal. O societate in nume colectiv este valabil constituita daca are cel putin doi asociati, in timp ce o societate in comandita simpla e valabil constituita daca are cel putin un asociat comanditar si un asociat comanditat.
1.4. Avantajele si dezavantajele societatilor de persoane
Societatile de persoane prezinta urmatoarele avantaje:
q asociatii pot aporta la capitalul social bani, bunuri si creante;
q pentru constituirea societatii, legea nu prevede un minim de capital social;
q controlul activitatii societatii se face de asociati, nefiind nevoie de cenzori.
Societatile de persoane prezinta urmatoarele dezavantaje:
q raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata;
q partile sociale nu pot fi negociate;
q in principiu, partile sociale nu se pot transmite nici macar mostenitorilor, cu exceptia cazului cand s‑a prevazut in actul constitutiv acest lucru;
q sunt societati inchise, tertele persoane neavand posibilitatea de a dobandi calitatea de asociati, decat in cazurile prevazute in actul constitutiv.
Societatile de capital
Societatile de capital presupun ca element de esenta capitalul aportat de catre asociatii‑actionari, capitalul avand mai multa relevanta decat calitatile asociatilor.
Sunt societati de capital:
societatile pe actiuni;
societatile in comandita simpla pe actiuni.
1. Societatile pe actiuni
Constituire
Societatile pe actiuni se constituie in baza unui act constitutiv, ce trebuie sa cuprinda obligatoriu atat elementele specifice ale contractului de societate, cat si cele ale statutului de functionare.
Specific societatilor pe actiuni este faptul ca ele se pot constitui atat prin subscriptie instantanee, la fel ca orice alta societate comerciala, membrii fondatori aportand la capital sumele de bani si, eventual alte bunuri la care s‑au obligat, cat si prin subscriptie publica in baza unui prospect de emisiune.
Actionarii
Societatile pe actiuni sunt societati mari ce presupun un numar mare de actionari la constituire. Cu toate acestea, se pot constitui si numai cu doi actionari.
Capitalul social
Capitalul social obligatoriu la constituire, stabilit prin lege, este minim 90 000 RON. Capitalul social se poate constitui numai in bani si in natura.
In cazul societatii pe actiuni care se constituie prin subscriptie simultana, legea impune, ca la constituire sa fie varsat minim 30% din aportul fiecarui actionar la capitalul social subscris, pentru aportul in numerar urmand ca diferenta sa fie achitata in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii. Daca exista aporturi in natura diferenta se varsa in termen de 2 ani de la data inmatricularii societatii.
Actiunile
Capitalul social este impartit in actiuni, reprezentate prin titluri negociabile si transmisibile atat pe piete financiare organizate (cum sunt bursele de valori), cat si pe piete neorganizate, mai cu seama cand actiunile nu sunt cotate la bursa. Actiunile sunt transmisibile atat prin acte juridice "inter vivos" (vanzare, donatie), cat si prin acte juridice "mortis causa" (testament).
Actiunile sunt nominative (atunci cand in continutul lor este inscris titularul dreptului) sau la purtator (simpla detinere a acestora valorand titlu de proprietate).
O societate de capital poate emite ca titluri de valoare atat actiuni, cat si obligatiuni.
Raspunderea actionarilor
Principala obligatie a actionarilor se refera la plata actiunilor subscrise.
Raspunderea actionarilor pentru datoriile societatii este limitata la valoarea actiunilor pe care le detine fiecare.
Conducerea, administrarea si controlul
Conducerea societatii se face pe principiul majoritatii voturilor actionarilor si nu al unanimitatii. Organul de conducere este adunarea generala a actionarilor, care poate fi ordinara sau extraordinara.
Administrarea societatii se realizeaza, de regula, de catre un consiliu de administratie si, eventual, de un comitet de directie. Este posibil ca administrarea societatii sa poata fi efectuata si numai de un singur administrator (conform art. 137 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata), cu exceptiile prevazute in legea modificatoare a legii societatilor comerciale nr. 441/2006.
Totodata, potrivit actualelor reglementari (Legea nr.441/2006) administrarea societatilor pe actiuni se poate face de catre consiliul de supraveghere si directoratul (sistemul dualist).
Controlul activitatii societatii se realizeaza, in mod obligatoriu, de o comisie de cenzori formata din minimum 3 cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile numarul cenzorilor trebuie sa fie impar (conform art. 159 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata.
Societatile comerciale care sunt supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari.
De asemenea, societatile care sunt administrate potrivit sistemului dualist trebuie sa fie auditate.
Dizolvarea
Dizolvarea societatilor de capital se produce pentru cauze generale, comune tuturor societatilor comerciale, dar si pentru cauze speciale, in situatia in care nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute de lege la constituire, respectiv:
q daca numarul minim de actionari a scazut sub limita prevazuta de lege, cu exceptia cazului cand s-a realizat completarea lui in termenul de 9 luni prevazut de lege.
q daca limita minima a capitalului social s‑a redus si nu s‑a dispus completarea lui in termenul prevazut de lege.
Societatile in comandita pe actiuni
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii: comanditati si comanditari.
Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentru debitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor la capitalul social. In rest, toate celelalte trasaturi specifice societatilor pe actiuni se regasesc si in cazul societatilor in comandita pe actiuni.
3. Avantajele si dezavantajele societatilor de capital
Societatile de capital prezinta urmatoarele avantaje principale:
raspunderea actionarilor este limitata la valoarea actiunilor subscrise;
actiunile sunt titluri negociabile si transmisibile.
Societatile de capital prezinta urmatoarele dezavantaje principale:
existenta un numar minim de actionari, respectiv doi;
existenta unui capital social minim prevazut de lege, 90 000 RON
3. Societatea cu raspundere limitata
3.1. Particularitati
Societatea cu raspundere limitata este o forma intermediara de societate comerciala intre societatile de persoane si societatile de capitaluri. Este forma intermediara deoarece, in unele privinte, se aseamana cu societatile de persoane, iar sub alte aspecte cu cele de capitaluri, prezentand insa si particularitati proprii care ii justifica autonomia.
Societatea cu raspundere limitata este o forma de societate comerciala aparuta mai tarziu in activitatea comerciala. Prima oara a fost reglementata in anul 1892 in Germania, fiind preluata in 1925 in Franta, iar in Romania si‑a gasit consacrarea abia prin Legea nr. 31/1990, republicata si modificata.
Aceasta forma de societate a fost initiata din nevoia de a satisface anumite cerinte ale activitatii comerciale. Intr‑adevar, societatile de persoane (in special societatea in nume colectiv) asigurau conditiile pentru folosirea capitalurilor mici, iar societatile de capitaluri (mai ales societatea pe actiuni) erau adecvate utilizarii capitalurilor mari, destinate unor afaceri de mare anvergura. Era nevoie de o forma de societate care sa fie adaptata exigentelor fructificarii capitalurilor mijlocii. Acest lucru s‑a realizat prin introducerea societatii cu raspundere limitata, ca forma mixta, care imprumuta anumite caractere atat de la societatile de persoane, cat si de la societatile de capitaluri.
3. Trasaturile societatii cu raspundere limitata
Constituire
Societatea cu raspundere limitata poate fi definita ca o societate constituita - pe baza deplinei increderi - de doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea impartirii beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor.
Societatea cu raspundere limitata se constituie in baza unui act constitutiv care cuprinde elementele specifice contractului de societate, dar si cele specifice statutului de functionare. In cazul societatilor cu unic asociat, actul constitutiv va presupune, evident, numai statutul de functionare.
Asociatii
Societatea cu raspundere limitata se bazeaza pe increderea asociatilor ca si in cazul societatii in nume colectiv. Datorita acestui fapt, numarul asociatilor este limitat, iar partile sociale nu sunt liber cesibile.
Societatea cu raspundere limitata este o structura juridica destinata unui numar mic de asociati, legea impunand ca numarul de asociati sa nu fie mai mare de 50.
Capitalul social
In cazul societatilor cu raspundere limitata, legea stabileste un capital minim pentru constituire, respectiv 200 RON.
Capitalul social se constituie din aporturile aduse de asociati la constituire, aporturi care pot consta in bani sau in natura, legea neadmitand in cazul societatilor cu raspundere limitata si aportul in creante, conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata.
Partile sociale
Capitalul social, in cazul societatilor cu raspundere limitata este impartit in parti sociale, considerate a fi titluri de valoare nenegociabile, care nu sunt liber transmisibile, operand, in cazul cesiunii acestora regulile specifice stabilite de art. 202 din Legea nr. 31/1990, republicata.
Valoarea nominala minima a unei parti sociale este stabilita de lege la 10 RON, partile sociale in care este impartit capitalul social fiind intotdeauna de valoare egala.
Conducerea, administrarea si controlul
Conducerea societatilor cu raspundere limitata este asigurata de adunarea generala a asociatilor, aceasta avand atributii esentiale cu privire la functionarea societatii. In adunarea generala, hotararile se adopta, de regula, cu majoritate absoluta de voturi, in afara cazurilor expres prevazute de lege cand se cere o majoritate calificata.
Administrarea societatii se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor administratori, numiti prin actul constitutiv, sau alesi de adunarea generala din randul asociatilor sau ca persoane din afara societatii.
Controlul este asigurat fie prin intermediul cenzorilor sau auditorului financiar (numirea acestora fiind obligatorie in cazul in care numarul asociatilor este mai mare de 15, conform art. 199 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, republicata), fie direct de catre asociatii care nu au si calitatea de administrator.
Raspundere
Dupa cum rezulta si din denumire, in societatea cu raspundere limitata raspunderea asociatilor este limitata. La fel ca si in cazul societatii pe actiuni, acestia raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aporturilor la capitalul social.
Dizolvare
Societatea cu raspundere limitata se dizolva atat pentru cauze generale, comune tuturor societatilor comerciale, cat si pentru cauze specifice, multe dintre acestea regasindu‑se insa si in cazul societatilor de persoane: moartea, incapacitatea, interdictia, retragerea, excluderea unui asociat, daca nu exista in actul constitutiv clauza de continuare a activitatii cu mostenitorii celui decedat sau daca, ramanand un singur asociat, nu se hotaraste transformarea societatii in societate cu raspundere limitata cu unic asociat.
3.3. Societatea cu unic asociat
Legea romana recunoaste si societatile unipersonale, sub forma societatilor cu raspundere limitata cu un singur asociat, situatie care poate fi calificata ca o fictiune juridica recunoscuta si raspandita in practica societatilor comerciale.
Asociatul unic poate sa fie atat persoana fizica, cat si persoana juridica. O persoana, fizica sau juridica, nu poate fi asociat unic decat intr‑o singura societate cu raspundere limitata.
In practica, se procedeaza la intocmirea unei declaratii, de regula, in forma autentica, prin care asociatul unic arata ca nu mai are o alta societate cu raspundere limitata in care sa fie asociat unic.
Asociatul unic este cel care exercita atributiile adunarii generale existenta in cazul societatilor cu mai multi asociati.
Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii.
Asociatul unic poate fi administratorul societatii. Potrivit art.1961 alin.4 din Legea nr. 31/1990, modificata prin Legea nr. 441/2006 si prin O.U.G. nr. 82/2007, dispozitiile privitopare la administrarea societatilor pe actiuni nu sunt aplicabile societatilor cu raspundere limitata ceea ce inseamna ca, administratorii pot fi salariatii societatii.
3.4. Avantajele si dezavantajele societatilor cu raspundere limitata
Societatile cu raspundere limitata prezinta urmatoarele avantaje principale:
q asociatii raspund numai in limita aportului adus la capitalul social al societatii;
q controlul activitatii poate fi realizat chiar de catre asociati, cu exceptia cazului cand trebuie desemnat cel putin un cenzor sau auditor financiar;
q asociatul se poate retrage din societate in conditiile prevazute in actul constitutiv si in Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata;
Societatile cu raspundere limitata prezinta urmatoarele dezavantaje:
q cesiunea partilor sociale se face numai in concordanta cu dispozitiile legale si potrivit dispozitiilor statutare sau ale actului constitutiv unic. Fata de alte persoane, cesiunea partilor sociale se face numai daca exista consimtamantul asociatilor care reprezinta cel putin 3/4 din capitalul social, in actul constitutiv fiind posibil de stipulat chiar clauze mai drastice pentru cesiune (de exemplu, aprobarea acesteia cu unanimitate de voturi);
q aportul la capitalul social poate sa constea fie numai in numerar, fie in natura si numerar. In societatile cu raspundere limitata aportul in creante sau in industrie (in munca) este interzis. Potrivit art. 16 din Legea nr. 31/1990, republicata, aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarui tip de societate. Din redactarea textului de lege rezulta ca aporturile in numerar trebuie sa existe numai la constituirea societatii. In schimb, in cazul majorarii capitalului social pot exista numai aporturi in natura. Indiferent de situatie insa, aportul in natura trebuie sa se predea in momentul constituirii societatii;
q capitalul social trebuie sa fie varsat integral in momentul constituirii societatii (art.91 din legea nr.31/1990, republicata, modificata prin Legea nr. 441/2006
q relatiile dintre asociati au la baza increderea reciproca ce exista intre acestia, aspect ce apropie mai mult, din acest punct de vedere, societatile cu raspundere limitata de societatile de persoane, dar, totodata restrange sfera de miscare a asociatilor, in special in ce priveste luarea deciziilor.
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
1. Aratati care sunt societatile de persoane si care sunt societatile de capital.
In ce categorie se incadreaza societatea cu raspundere limitata?
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |