Procedura de reorganizare

Procedura de reorganizare

Intreaga procedura de reorganizarea intreprinderii aflata in incetare de plati este axata in jurul unui plan de reorganizare care insa face parte dintr-un proces ale carui componente le constituie: declansarea procedurii de reorganizare si faliment; elaborarea si punerea in aplicare a planului de reorganizare si incetarea procedurii reorganizarii.

a. Declansarea procedurii de reorganizare si faliment

Procedura de reorganizare si faliment poate fi declansata de: debitorul insusi, creditorii sai ori camera de comert si industrie locala.

Debitorul care nu poate face fata datoriilor sale exigibile, cu sumele de bani disponibile, poate adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor legii pri­vind procedura reorganizarii si a falimentului.

Cererea debitorului va trebui sa fie insotita de urmatoarele acte: bilantul si copii de pe registrele contabile curente; o lista a numelor si adreselor creditorilor; contul de profit si prevederi pe anul anterior depunerii cererii; o lista a asociatilor cu raspundere nelimitata; o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de a-si reor­ganiza activitatea sau de a-si lichida averea, conform unui plan, in vederea achitarii datoriilor sale.

Nu vor fi primite de tribunal cererile de reorganizare ale debitorilor care in ultimii 5 ani precedenti au mai facut o astfel de cerere sau au fost obiectul unei ast­fel de cereri introduse de creditori.

Creditorii (oricare dintre ei), care au o creanta certa, lichida si exigibila, pot introduce la tribunal o cerere impotriva debitorilor care, timp de cel putin 30 de zile, au incetat platile.

Camerele de comert si industrie teritoriale vor putea introduce, si ele, cere­re impotriva debitorului care, potrivit datelor de care acestea dispun, se afla intr-o si­tuatie notorie de incetare de plati.

Dupa inregistrarea unei cereri introductive, presedintele tribunalului va nomi­naliza de indata judecatorul-sindic.

b. Deschiderea procedurii

Judecatorul-sindic, avand in vedere cererea debitorului, va da o incheiere de deschidere a procedurii pe care o va notifica tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor, debitorului si oficiului registrului comertului unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.

In cazul in care creditorii se opun la cererea debitorului in termen de 15 zile de la emiterea notificarii, judecatorul-sindic ii va cita, impreuna cu debitorul, la o se­dinta, solutionand toate opozitiile printr-o sentinta.

In cazul cererilor creditorilor sau camerei de comert si industrie teritoriala, judecatorul sindic va comunica, in copie, cererile respective debitorului si va dis­pune si afisarea unei copii la usa instantei.

In termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul poate contesta ca ar fi in in­cetare de plati, situatie in care judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile, o sedin­ta la care vor fi citati creditorii, debitorul si camera de comert si industrie teritoriala.

Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in incetare de plati, ii va respinge contestatia si va deschide procedura printr-o sentinta.

Daca, dimpotriva, judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in incetare de plati, respinge cererea creditorilor si dispune ca sentinta sa fie afisata la usa instantei.

Prin incheiere sau, dupa caz, sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul sindic va desemna, daca este necesar, un administrator, stabilindu-i atributiile.

In urma deschiderii procedurii judecatorul sindic va trimite o notificare credi­torilor, debitorului si oficiului registrului comertului, care va cuprinde convocarea sedintei adunarii creditorilor, care va trebui sa aiba loc in cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii, termenul limita pentru inregistrarea creantelor.

De la data deschiderii procedurii se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. De asemenea, se suspenda si orice termen de prescriptie a acestor actiuni (ele vor rein­cepe sa curga dupa 30 de zile de la inchiderea procedurii).

Dupa deschiderea procedurii este interzis administratorilor societatii comer­ciale, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze, fara acordul judecatorul sindic, actiu­nile sau partile lor sociale, detinute la debitorul care face obiectul procedurii.

Nici o dobanda ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor negarantate sau partilor negarantate din creantele garantate, de la data deschiderii procedurii, in afara de cazul in care, prin programul de plata a creantelor cuprins in planul de reor­ganizare, se deroga in acest sens.

Va fi nula si orice constituire de garantii personale, sau reale, efectuata dupa deschiderea procedurii.

Administratorul sau lichidatorul, dupa caz, va intocmi si supune judecatorului sindic, in termen de 30 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la incetarea de plati, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.

Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal actiuni pentru anu­larea actelor frauduloase incheiate de debitor, in dauna drepturilor creditorilor, in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.

Iar, daca administratorul/lichidatorul nu o face, judecatorul-sindic poate auto­riza comitetul creditorilor sa introduca el asemenea actiuni.

c) Planul de reorganizare sau lichidare

Planul va prevedea fie reorganizarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia.

Planul va trebui sa fie propus in termen de 30 de zile de la data deschiderii procedurii, el putand fi prelungit de judecatorul-sindic cu inca 60 de zile.

Nerespectarea acestor termene conduce la decaderea partilor din dreptul de a depune un plan de reorganizare sau lichidare. Drept urmare, tribunalul va dispune trecerea la procedura falimentului.

In cazul in care se propune continuarea activitatii, proiectul planului de reor­ganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului. Se vor indica si modalitatile de lichidare a pasivului.

Planul de reorganizare prin continuarea activitatii poate sa prevada si majo­rarea capitalului social, caz in care judecatorul-sindic va convoca adunarea generala extraordinara a actionarilor/asociatilor, pentru a decide asupra acestei masura.

Proiectul planului de lichidare trebuie sa prevada: cum, cand si in ce masura li se vor plati creditorilor sau compensa in alt mod creantele prin convertirea crean­telor in parti din capitalul social al debitorului ori prin novatiune, ce garantii vor putea fi referite fiecarei categorii, de despagubiri urmeaza a fi oferite tuturor categoriilor de creditori, in comparatie cu ceea ce are ? prin distribuire, in caz de faliment; cum si de catre cine va putea fi vanduta averea debitorului si ce efecte vor putea fi obtinute prin acesta, mai ales in ceea ce priveste continuarea utilizarii unor parti din intre­prinderea debitorului, folosirea salariatilor, satisfacerea creditorilor si proiectele fi­nanciare pe care se intemeiaza posibilitatea de realizare a planului; posibilitatea ca operatiunile de lichidare sa fie efectuate de debitor.

Dupa depunerea planului judecatorul sindic va dispune convocarea adunarii creditorilor in termene de 30 de zile.

Planul se va publica si in Monitorul Oficial, partea IV.

Din momentul publicarii toate partile interesate vor fi socotite ca au cu­nostinta de plan.

In termen de 30 de zile de la publicarea planului judecatorul sindic va tine o Sedinta cu creditorii, debitorul si administratorul fiind si ei citati.

Actionarii si asociatii participa la sedinta daca sunt si creditori ai debitorului.

Daca sunt mai multe planuri, toate vor fi supuse votarii in aceeasi sedinta.

Vor fi indreptatiti sa voteze cu privire la plan numai creditorii ale caror creante nu sunt contestate.

Creditorii vor vota separat, pe categorii stabilite prin lege.

Un plan va fi socotit acceptat de catre o categorie de creditori, daca in fiecare categorie detinatorii unei majoritati prin valoarea creantelor voteaza acceptarea pla­nului.

Planul va fi confirmat de judecatorul sindic, daca cel putin doua din categori­ile de creditori accepta planul.

O data cu confirmarea planului judecatorul sindic poate impune debitorului unele conditii sau limitari, concordante cu planul confirmat, pentru desfasurarea activitatii.

Daca nici un plan nu este confirmat, tribunalul va dispune ca judecatorul sindic sa inceapa de indata procedura falimentului.

d) Reorganizarea

Odata planul confirmat, debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan.

Judecatorul sindic va putea dispune ca administratorul sa supravegheze acti­vitatea debitorului pana la implinirea unei astfel de masuri.

Daca debitorul nu se conformeaza planului, administratorul sau oricare din­tre creditori poate cere judecatorului sindic sa aprobe inceperea procedurii fali­mentului.

Cu toate acestea, daca se constata o redresare a activitatii si o crestere a cuantumului sumelor care urmeaza a fi distribuite creditorilor, judecatorul sindic poate dispune, prin incheiere, prelungirea perioadei de reorganizare, pe o durata de cel mult l an.

In aceste conditii, cand judecatorul sindic a dispus continuarea activitatii de­bitorului, creditorii pot face opozitii, dar nu mai des decat la fiecare 60 de zile.

Inregistrarea unor astfel de opozitii nu suspenda continuarea activitatii pana cand judecatorul sindic nu hotaraste asupra lor, printr-o sentinta.