Reglementarea leasingului in legislatia tarilor din UE

Reglementarea leasingului in legislatia tarilor din UE

Regimul juridic, circumstantele si taxele aplicabile de la tara la tara au facut ca operatiunile de leasing sa fie mai mult sau mai putin folosite in unele tari decat in altele. Aceste criterii au influentat si firmele de leasing.

In multe tari membre ale Uniunii Europene nu exista o lege speciala care sa reglementeze regimul juridic aplicabil operatiunilor de leasing. Cu toate acestea, leasingul este o tehnica comerciala frecvent folosita in relatiile comerciale, avand la baza norme de drept civil sau comercial, ori reguli aplicabile anumitor contracte numite, avandu-se in vedere, de asemenea, legislatia fiscala si contabila privind leasingul. In Franta, Portugalia, Suedia si Belgia au fost adoptate legi speciale, care stipuleaza drepturile principale ale finantatorului si ale utilizatorului de leasing, relatiile lor cu furnizorul bunurilor transmise in leasing. In celelalte tari insa, nu au fost adoptate legi speciale cu privire la leasing, aceste reglementari fiind incadrate in limitele legislatiei comerciale in vigoare.

Tari precum Franta, Austria, Grecia si Italia stabilesc relatiile de leasing

plecand de la conceptia proprietarului juridic, restul tarilor din Uniunea Europeana fiind adepte ale conceptiei proprietarului economic ¹(de regula, optiunea este conditia obligatorie a leasingului).

In Belgia, Italia, Franta, Spania, Portugalia una din conditiile obligatorii pentru contractul de leasing este comercializarea bunurilor dupa expirarea termenului valabilitatii contractului contra unui cost prealabil acceptat (optiune). In acelasi timp, in Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Finlanda optiunea nu este conditia obligatorie pentru contractul de leasing care prevede inchirierea -vanzarea obiectului. In aceste conditii leasingul are forma de tranzactie financiara, folosita in paralel cu creditarea bancara si cu alte tipuri de

Proprietarul economic este acela care are dreptul exclusiv de folosinta asupra unui activ, pe toata durata lui normala de viata, in acelasi mod in care detinatorul titlului legal este exclus de la folosinta acelui activ.

imprumuturi.

Legislatia Germaniei prevede optiunea care transforma leasingul in  contract de vanzare-cumparare in rate de tip special: in cazul leasingului proprietar al bunurilor ramane locatorul, iar in cazul vanzarii-cumpararii in rate, dreptul de proprietate trece la utilizator odata cu incheierea contractului. Tranzactia de leasing difera de tranzactia de inchiriere-vanzare, de tranzactia de cumparare - vanzare in rate, de tranzactia prin garantie in general prin marimea platilor, argumentate economic. Contractul de leasing, in esenta, se bazeaza nu pe criterii economice, ci pe forma care corespunde normelor juridice.

In mai multe tari vest-europene exista o mare varietate de raporturi economice. De exemplu, legislatia Italiei, Finlandei, Olandei, Suediei interpreteaza multe din tranzactii drept leasing, in timp ce in Germania asemenea tranzactii pot fi considerate drept tranzactii in rate, iar in Luxemburg drept contracte de inchiriere sau de vanzare. In Franta contractele de leasing, care prevad la expirare optiunea (dreptul de rascumparare contra costului rezidual) sunt considerate tranzactii de creditare. Ceea ce este principial, tranzactiile de acest tip sunt reglementate de catre stat prin alte metode. Legislatia franceza nu permite producatorului de bunuri sa efectueze tranzactii

de leasing.

In fiecare tara reglementarea activitatii de leasing are particularitatile sale.

Acolo unde leasingul este o functie specsiica a bancilor (Italia, Franta, Grecia,

Portugalia, Spania) acestea reglementeaza nu numai activitatea bancara, dar ele

controleaza si tranzactia de leasing. In Marea Britanie si in Germania bancile

controleaza doar tranzactiile de leasing, care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate departamental. In Franta intreaga activitate de leasing este strict reglementata de catre stat ca si activitatea bancara. In alte tari gestiunea activitatii de leasing, in comparatie cu operatiunile bancare, este simplsiicata considerabil.

Legislatia Italiei, Frantei prevede conditii speciale pentru mecanismul de leasing. Contractele de leasing trebuie inregistrate in institutiile judiciare in scopul informarii unor persoane, specsiicate de legislatia cu privire la proprietatea bunurilor, date in leasing.

In Marea Britanie, Germania, Danemarca, Olanda activitatea de leasing, de regula, nu se reglementeaza si nu se limiteaza.

Experienta europeana demonstreaza, ca existenta unei legislatii specsiice nu este un factor determinant pentru dezvoltarea leasingului. Primordiali sunt factorii macroeconomici din economia tarii, suportul din partea statului pentru activitatea de investitii si de leasing. Cele mai favorabile conditii pentru piata serviciilor de leasing sunt create in Marea Britanie, Germania, Irlanda, Norvegia. De exemplu, in Irlanda, pentru stimularea acestei tehnici de finantare statul acorda companiilor de leasing subventii si ofera posibilitatea de a folosi regimul accelerat de amortizare s.a. Toate acestea au avut un impact benefic asupra pietei de leasing. Astfel Irlanda a devenit centrul mondial al leasingului de avioane. In Irlanda activeaza de asemenea Centrul International de Servicii Financiare s.a.

Exista tari in care dezvoltarea leasingului este supusa unor restrictii. De

exemplu, in Grecia este interzis leasingul imobiliar, al mijloacelor pentru transportul de marfuri si al autobuzelor. Ca o frana actioneaza si normele de amortizare reglementate de stat.