Situatia actuala a comertului electronic in Romania - date si statistici

Situatia actuala a comertului electronic in Romania - date si statistici  

Statisticile privind numarul de calculatoare existente, de utilizatori de Internet din Romania sau a celor care utilizeaza comertul electronic sunt destul de putine. Diverse estimari arata numarul calculatoarelor conectate la Internet intre 700 000 - 1 000 000 de calculatoare, iar cel al utilizatorilor Internet intre 9% (conform Pricewaterhouse - vezi graficul de mai jos) si 13% (conform unui studiu realizat in perioada ianuarie-iulie 2002 de GfK Romania)[1]. Alte surse indica un numar mai scazut de utilizatori de Internet. Totusi rata de crestere anuala a utilizatorilor Internet este destul de mare, ea atingand chiar 39% in ultima perioada. 

Acelasi studiu GfK mentionat mai sus sustine ca cei mai multi utilizatori romani acceseaza Internetul din locuri publice si foarte putini din unitatile de invatamant. De asemenea locurile publice - cum ar fi Internet cafe-urile - sunt solutia aleasa de 50% dintre cei ce acceseaza Internetul, iar numai 20% intra pe autostrada informationala de acasa.

In conditiile mentionate mai sus este normal ca doar 4% dintre numarul de utilizatori de Internet l-au utilizat in ultimul an pentru cumparaturi.[3]

Implicarea statului in comertul electronic

In acest moment, 84,4% dintre institutiile administratiei publice centrale au propriul site, iar 45% dintre cele aflate la nivel local au cel putin o pagina web de prezentare. In urmatoarele 6 luni, prin aplicarea legii privind transparenta prin mijloace electronice, toate institutiile publice, locale sau centrale, vor avea obligatia de a detine un site propriu si vor incepe gradual sa ofere servicii in format electronic. Prin intermediul portalului www.e-guvernare.ro, cetatenii vor avea acces la servicii privind evidenta informatizata a persoanei, vor putea obtine autorizatii sau certificate, licente de functionare etc. Intr-o prima etapa interactiunea dintre cetateni si administratia publica va fi unidirectionala, constand in descarcarea formularelor care vor fi completate off-line. Gradul de complexitate al serviciilor disponibile on-line va creste ulterior prin posibilitatea de a procesa prin mijloace electronice formularele si de a le expedia completate prin aceeasi modalitate, urmand ca cetatenii sa beneficieze si de efectuarea de plati on-line

In opinia reprezentantilor Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, principalele aspecte care trebuiesc abordate pentru dezvoltarea comertului electronic in Romania sunt:

educarea: popularizarea tehnicilor de comert electronic in primul rand la nivelul institutiilor publice si la nivelul decizional (top-management -ului);

cadrul juridic: reglementarea sistemului juridic pentru cresterea increderii agentilor economici, in special a celor straini;

telecomunicatiile: acces usor si de buna calitate la retelele de telecomunicatii;

strategia nationala: coordonarea tuturor masurilor intreprinse de institutiile guvernamentale, neguvernamentale, bancare, etc. pentru dezvoltarea comertului electronic

Initiativele Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, dar si a altor ministere, de implementare a diverselor solutii de e-government au impulsionat atat accesul cetatenilor la Internet[4], cit si al firmelor. Un asemenea proiect este sistemul de achizitii electronice disponibil la www.e-licitatie.ro unde peste 7 000 de firme private liciteaza pentru a-si vinde produsele la 900 de institutii publice. Sistemul electronic de achizitii publice este un mare succes pentru Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei atat in Romania, cit si in strainatate. S-a estimat ca au fost economisiti 35 de milioane de euro in doar un an. Sistemul s-a dovedit a fi un instrument eficient in combatarea coruptiei.  

Metodele de plata electronica se afla abia la inceput .Utilizarea cardurilor de debit/credit nu este foarte raspandita pentru cumparaturi. Aproximativ. 80% dintre cei 4,1 milioane de posesori de carduri din Romania[5], le utilizeaza doar pentru a ridica banii de la ATM. De asemenea exista doar 6 900 de locatii care accepta cardurile la plata, dintre care numai 4 000 sunt prevazute cu terminale PoS-uri. O data cu debutul anului 2002 din ce in ce mai multe banci au inceput sa implementeze si sa promoveze servicii de Internet Banking, inclusiv metode de interogare a conturilor prin intermediul telefoanelor mobile (un fel de m-banking ).

Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti este de asemenea direct interesata in dezvoltarea comertului electronic in Romania, avand creat un departament destinat special comertului electronic si dezvoltand numeroase programe pentru sprijinirea agentilor economici in acest domeniu de activitate:

Furnizarea de informatii comerciale prin Internet;

Programul WINNER, privind implicarea femeilor de afaceri in comertul electronic;

Proiectul pilot pentru realizarea unei piete digitale;

Realizarea unui Registru de Gajuri pe Internet;

Schimbul de documente pe suport electronic cu Administratiile Financiare in cadrul Registrului Comertului Bucuresti pentru inregistrarea societatilor comerciale.

Implicarea statului in comertul electroni a devenit din ce in ce mai puternica in ultima perioada mai ales prin actiunile desfasurate de Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor cum ar fi proiectul de licitatie electronica e-Licitatie, acordarea de licente pentru e-Banking si implicarea tuturor institutiilor publice in programul de e-Government.

e-LICITATIE

Sistemul pentru achizitii publice prin licitatii electronice functioneaza la nivel national din 4 martie 2002. Operatorul sistemului este Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.

Datele despre licitatiile finalizate, precum si despre licitatiile aflate in desfasurare sint disponibile pe site-ul www.e-licitatie.ro. La aceasta adresa pot fi consultate rezultatele licitatiilor finalizate, data de inchidere, autoritatea contractanta care a organizat licitatia, produsul achizitionat, numele companiei castigatoare, valoarea achizitiei, precum si Statistici despre licitatiile finalizate in perioada martie-aprilie. Aici pot fi aflate datele de inchidere pentru licitatiile aflate in desfasurare, autoritatile contractante si specificatiile produselor pe care acestea doresc sa le achizitioneze. Aceste date sunt accesibile de la orice calculator conectat la Internet, din tara sau din strainatate, oricarui cetatean interesat de procesul de achizitii publice, reprezentantilor companiilor care doresc sa se inscrie in sistem sau reprezentantilor mass-media, contribuind astfel la cresterea gradului de transparenta al proceselor de achizitii publice din Romania.

Inscrierea in sistem se face pe pagina web a sistemului de achizitii publice prin mijloace electronice, prin dobandirea unor certificate digitale. Ridicarea certificatului digital se poate realiza fie prin prezentarea la sediul IGCTI, fie prin posta.

O conditie obligatorie pentru eliberarea certificatelor este inregistrarea, in prealabil, in sistem. Reprezentantul autoritatii contractante sau al ofertantului trebuie sa cunoasca, in momentul prezentarii la sediul IGCTI, datele pe baza carora s-a facut aceasta inregistrare (contul de utilizator, codul fiscal al institutiei, adresa si datele de contact ale institutiei, contul bancar). Tariful de inregistrare in sistem este la ora actuala 10 euro.

Obiectivele Proiectului

Implementarea unui sistem pilot pentru Achizitii Publice care va realiza:
· facilitarea principalelor procese legate de achizitii publice, satisfacand nevoile oricarui organism public sau autoritati contractante asociate

· asigurarea suportului pentru publicarea oportunitatilor de afaceri pentru toate companiile interesate

· satisfacerea nevoilor autoritatilor publice contractante referitoare la procedurile de notificare electronica

· implementarea unui portal pentru obtinerea informatiilor detaliate corespunzatoare ofertantilor

Beneficii si performanta

Implementarea sistemului pe baza unei arhitecturi '3-Tier' e de natura sa asigure o separare clara intre continutul, structura si prezentarea datelor. Aceasta abordare asigura mai multa flexibilitate in suportarea diverselor interfete cu utilizatorul final si a tehnologiilor performante pentru implementarea functionalitatilor de afaceri.

Furnizarea unei interfete consistente intre Agentiile Achizitoare si Furnizori referitoare la procedurile pentru interactiunea lor cu mecanismele de ofertare;

Managementul eficient al utilizatorului cu ajutorul pofilelor, identificarii utilizatorului, autentificarii si controlului accesului;

Procesarea automata a notificarilor pe baza datelor validate introduse de utilizatorul inregistrat;

Informatiile inscrise in formulare sunt in concordanta cu standardele si directivele aplicate prin implementarea unor proceduri de validare on-line;

Comunicarea cu sisteme externe (exemplu: sisteme financiare sau de inventar) ale agentiilor Achizitoare sau ale Furnizorilor;

Transmisia automata a informatiilor actualizate catre utilizatori externi si a notificarii de selectare la utilizatorii interesati;

Flexibilitatea aplicatiei, in privinta tipurilor de document, structurilor si prezentarilor de date;

Capabilitati de cautare si regasire eficienta a datelor ce prezinta interes;

Confidentialitatea, integritatea si autenticitatea ofertei depuse de ofertant.

Controlul tuturor actiunilor si utilizatorilor sistemului, audit la nivel functional si tehnic al intregului sistem

Disponibilitatea serviciului de 99%. Politici dezvoltate pentru marirea capacitatii din punct de vedere al numarului de utilizatori simultani, cerintelor de inmagazinare, ratei de transfer, limbi suportate.

In Monitorul Oficial nr. 53 din 25 martie 2003 a fost publicat de IGCTI anuntul de intentie privind extinderea sistemului electronic de achizitii publice, care pana in prezent a atras firme de renume in IT din Romania precum Alcatel Romania, Alcatel Network System, HP, IBM, Integrator SA, Intrarom, Oracle, SAP Romania, Siemens Business Services, TotalSoft, UTI.

In cadrul sedintei de guvern din data de 18 aprilie 2003 a fost aprobata Hotarirea privind adaugarea Departamentului pentru armamente din cadrul Ministerului Apararii Nationale pe lista autoritatilor contractante care au obligatia de a utiliza www.e-licitatie.ro. De asemenea, la cererea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pesticidele si tratamentele fitosanitare vor fi adaugate produselor care sunt achizitionate prin licitatie electronica.  Cele doua decizii de extindere au fost luate in urma solicitarilor celor doua ministere de resort, factorii determinanti fiind economiile mari obtinute si, implicit, eficienta sistemului.

e-BANKING

In Monitorul Oficial Nr. 107/20.02.2003 a fost publicat Ordinul nr. 16 din 20 februarie 2003 privind procedura avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking. Acesta se aplica bancilor din Romania si stabileste procedura pentru eliberarea avizului tehnic in conformitate cu prevederile Art. 31 din Regulamentul nr. 4 din 13 iunie 2002 emis de Banca Nationala a Romaniei privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii.

MCTI a eliberat pana in prezent 28 de avize pentru utilizarea instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor internet-banking sau home-banking.  6 dintre cele 20 de banci care pun la dispozitia clientilor lor servicii electronice au primit avize pentru 1 an: Frankfurt Bukarest Bank, UniCredit Romania, Banca Comerciala RoBank, Raiffeisen Bank, Volksbank Romania SA si Banca Italo-Romena SpA Italia Treviso. Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a eliberat 21 de avize provizorii, cu o valabilitate de 3 luni, pentru bancile care, la data solicitarii avizului, nu dispuneau de un raport de audit asupra planului de securitate.

14 dintre avize au fost eliberate pentru aplicatii de tip Internet banking, 12 pentru cele de home banking, iar 2 pentru Mobile banking.

13 iunie 2002 a fost ultima zi in care bancile care ofera deja servicii de tip Internet-banking sau home-banking erau obligate sa depuna documentatia de avizare a fost 21 mai 2003. Incepand de la aceasta data  procedura de avizare trebuie urmata de toate bancile care intentioneaza, pe viitor, sa ofere asemenea instrumente de plata, obtinerea avizului MCTI fiind necesara inainte de obtinerea avizului BNR.

Sectorul privat si comertul electronic

Din pacate nu exista date statistice in ceea ce priveste utilizarea de catre IMM-uri, in special, a calculatoarelor sau a Internetului ori in privinta prezentei acestora in mediul on-line, cel putin prin pagini web de prezentare. 

Sistemele de livrare la distanta sunt dezvoltate de regula de Posta Romana, care are mai multe servicii in acest sens. (Serviciul de posta rapida - Prioripost, plata prin ramburs etc.) Companii internationale de livrare rapida, ca DHL sau UPS, sunt prezente in Romania, insa de obicei nu sunt solicitate de catre magazinele on-line datorita preturilor considerate destul de ridicate. Anumite magazine on-line si-au dezvoltat propriul sistem de distributie pentru Bucuresti sau alte orase importante. 

Numarul magazinelor on-line nu este mare ( doar aproximativ 50 de magazine cu peste 2000 de vizitatori/luna), iar numarul de accesari al acestora nu este incurajator.[7] Nici unul dintre magazine insa nu permite plata produselor on-line din Romania . De obicei plata se realizeaza prin ramburs in momentul primirii bunurilor respective sau prin mandat postal, ceea ce inseamna un risc destul de mare din partea magazinelor (comenzi false) si un blocaj al banilor in sistem. Toate acestea fac sa existe efectiv doar un sistem primitiv de comert electronic. Desi sunt suficiente firme romanesti care au creat sisteme de plata on-line pentru magazine din strainatate si care cunosc pasii necesari in a implementa un astfel de sistem, nu s-a reusit pana in momentul de fata o aplicare a acestora in Romania. Principalul motiv invocat de aceste firme este cel legat de sistemul bancar care inca "nu s-a conectat" la comertul electronic. Totusi in anul 2002 numarul magazinelor on-line a crescut simtitor. Un articol recent din revista Biz (nr. 62 / martie 2003) arata un domeniu al comertului electronic in plina expansiune in Romania. Revista a enumerat principalele magazine on-line si cifra totala a vinarilor pentru anul 2002 a fost intre 1 si 5 milioane dolari.

De asemenea siturile dedicate sistemelor B2B sunt inca in faza incipienta. Nu exista statistici relevante pentru acest domeniu .Exemple in acest sens sunt www.rtcoffice.ro un cunoscut distribuitor de birotica si papetarie sau www.premierbc.com  - piata virtuala de tip B2B dezvoltata in mai multe limbi de circulatie internationala. MCTI a decis extinderea in acest an a sistemului electronic de achizitii publice e-licitatie.ro pentru ca acesta sa fie disponibil pentru orice firma privata care doreste sa-si procure bunurile sau serviciile prin acest sistem. Acesta va fi modificat astfel incit sa permita finalizarea pana la 100 000 de tranzactii zilnic. Cu o asemenea aplicatie, initiativa guvernamentala ar putea avea un impact considerabil asupra expansiunii tranzactiilor de comert electronic de tip B2B.

Cu toate ca numarul utilizatorilor Internet este destul de scazut, bancile, ca si comerciantii on-line au promovat o serie de servicii care demonstreaza un interes, fie el si incipient, in acest domeniu. Astfel in ultimul an s-au introdus urmatoarele servicii:

Plata din Romania catre magazine on-line din strainatate. Carduri virtuale, dedicate pentru plata pe Internet in strainatate, au fost introduse de catre bancile din Romania : cardul Taifun emis de BancPost are un card virtual asociat - Taifun Virtual - 5400 de carduri emise in 5 luni de la data introducerii pe piata a acestui nou produs sau un card special destinat pentru plata pe Internet - VISA Virtual - emis de catre Banca Romaneasca. Totusi trebuie mentionat ca, datorita multiplelor fraude provenite din Romania, aceste carduri nu sunt acceptate uneori de catre comerciantii externi ( de ex. https://www.amazon.com/  sau https://www.mydomain.com/ ) 

Plata din strainatate catre magazine on-line din Romania. Diverse metode de plati on-line au fost dezvoltate de comercianti romani, pentru a permite plata din strainatate

o   Posibilitati de plata on-line prin card pentru romanii din strainatate prin deschiderea de catre magazin a unui cont la un procesator strain (de ex. 2checkout.com). Dezavantajul major este cel legat de taxele mari cerute pentru deschiderea contului si de problemele contabile tipic romanesti create de vanzarea in strainatate.- Solutie implementata de https://www.librariilehumanitas.ro/ 

o   Posibilitati de plata on-line pentru romanii din strainatate prin transfer bancar - prin deschiderea de catre magazin a unui cont la un site de transferuri bancare ( de ex. Moneybookers.com). Dezavantaj : imposibilitatea platii din tara a produselor, taxe ridicate, probleme contabile. Solutie implementata de https://www.cartea.ro/ 

Sisteme de microplati - dezvoltate pentru a permite plata unor sume mici de bani in special pentru accesul la continutul anumitor situri - de obicei de forma SMS cu valoare adaugata - solutie implementata de https://www.zf.ro/  sau https://www.aman2.ro/