Sistem informational, sistem informatic, sistem informatic integrat

Sistem informational, sistem informatic, sistem informatic integrat

Notiunea de societate informationala (Information Society) descrie o economie si o societate in care colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea, diseminarea si utilizarea informatiilor si cunostintelor, inclusiv dezvoltarea tehnicilor de comunicatie interactiva, au un rol decisiv.

Factorii semnificativi in aceasta dezvoltare sunt: inalta tehnologie (High-Tech), industria, lumea lucrului (Work World), precum si toate formele de cultura in societate.

Societatea informatica este o parte a societatii informationale care foloseste progresele tehnicii de calcul in toate domeniile de activitate economico-sociala.

Societatea bazata pe cunostinte (Knowledge-Based Society) este o parte a societatii informatice care utilizeaza IT&C preponderent pentru prelucrarea datelor sub forma de cunostinte.

Societatea informationala are la baza sistemele informationale, societatea informatica - sistemele informatice, iar societatea bazata pe cunostinte se fundamenteaza pe sisteme bazate pe cunostinte (Knowledge-Based Systems). Sintagma folosita de Romano Prodi, fostul presedinte al Comisiei Europene, este de "economie bazata pe cunostinte"(Knowledge-Based Economy, KBE); aceasta KBE reprezinta cea mai rafinata parte a noii economii (New Economy), prin noua economie, intelegandu-se economia specifica societatii informationale - societatii cunoasterii (SI - SC).

In dictionarul explicativ al limbii romane, sistemul este definit ca fiind un ansamblu de elemente dependente (componente, principii, reguli, relatii etc.) care formeaza un intreg organizat, pe baza unui plan prestabilit, cu scopul realizarii unui anumit obiectiv.

Sistemul informational economic observa si inregistreaza activitatile care se desfasoara, existenta si miscarea bunurilor si a relatiilor, obtinand date de baza, pe care le prelucreaza, le transforma in informatii, le prezinta conducerii pentru luarea deciziilor, iar apoi, acestea sunt transmise organismelor interesate, urmarind, in continuare, aducerea lor la indeplinire.

Sistemul informational economic poate fi definit ca un sistem integrat de oameni de specialitate, mijloace si procedee adecvate, privind culegerea si inregistrarea datelor tehnico-economice si financiare, care privesc patrimoniul unitatilor si economiei nationale in ansamblul acestora, prelucrarea si analiza acestora, obtinerea de informatii utile in vederea conducerii si gestionarii eficiente a acestuia, stocarea si pastrarea datelor si a informatiilor pentru documentari si controale ulterioare.

Sistemul informatic este un ansamblu structurat si corelat de proceduri si echipamente electronice de calcul, care permit culegerea, transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii.

Sistemul informatic largeste campul de actiune al sistemului informational, ii potenteaza valentele, imbunatatindu-l sub aspect calitativ.

Deschiderea spre economia de piata si cercetarea fenomenelor economice din multiple puncte de vedere au condus la o noua viziune asupra informatiei contabile. Libera initiativa, egalitatea intre agentii economici independenti si autonomi lasa fiecaruia libertatea sa-si utilizeze resursele. Urmarindu-si propriile interese, armonizarea lor in raport cu cerintele si legitatile pietei in care se desfasoara activitatea, agentii economici trebuie sa-si cunoasca situatia patrimoniului, capacitatea acestuia de a genera profit. Acestea se realizeaza cu ajutorul unei contabilitati reale, operative si stiintific organizate, cat si cu ajutorul controlului financiar, organizat si exercitat in mod exigent si competent. Suporturile datelor si al informatiilor sunt mijloace materiale cu ajutorul carora sunt vehiculate si stocate informatii.

Orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un act inscris, care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Astfel se asigura datele de intrare in sistemul informational economic si se fundamenteaza inregistrarea proprie contului.

Documentele justificative asigura datele de intrare in sistemul informational contabil, consemneaza operatiile economice si financiare in momentul efectuarii lor, cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii lor si ca instrument de fundamentare a inregistrarii contabile.

Continutul documentelor justificative este format din urmatoarele elemente : denumirea, numarul si data documentului, denumirea si sediul unitatii patrimoniale, mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei, continutul operatiei economice, datele cantitative si valorile aferente operatiei, semnaturile persoanelor care raspund.

Documentele de evidenta financiar-contabila realizeaza inregistrarea si stocarea datelor in structura proprie contului si a sistemului de conturi.

Datele-sursa privind operatiile economice consemnate in documentele justificative sunt inregistrate in ordine cronologica si grupate in registrele contabile.

Principalele registre ce se folosesc in contabilitate sunt : Registrul jurnal, Registrul inventar si Cartea Mare.

Documentele de sinteza si raportare reprezinta un sistem de indicatori economico-financiari, ce caracterizeaza situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Se compun din : bilantul contabil, contul de rezultate, anexa la bilant si raportul de gestiune. Prin intermediul lor, se centralizeaza si transmit informatiile inregistrate in sistemul de conturi.

Gestiunea documentelor, respectiv, organizarea circulatiei lor, utilizarea si evidenta, reconstituirea si pastrarea, vizeaza constituirea lor intr-un sistem unitar si rational, care are la baza reguli precise privind intocmirea , folosirea, circulatia si evidenta fiecarui document.

Legislatia si literatura de specialitate economico-financiara este necesar sa fie bine cunoscute inainte de programarea si desfasurarea fiecarei activitati.

Legislatia fixeaza cadrul legal al fiecarei activitati, categorii si alte structuri si evaluari, modul de rezolvare a diferitelor probleme si aspecte, raspunderi si sanctiuni pentru nerespectarea normelor legale.

Legislatia este formata din legi adoptate de Parlament, hotarari guvernamentale, instructiuni ale ministerelor si ale altor organe centrale si locale, norme interne ale fiecarei unitati.

Programarea (planificarea) si previziunea diferitelor activitati se bazeaza atat pe cunoasterea legislatiei si literaturii economico-financiare, cat si pe informatiile obtinute din evidenta economica, privind existenta diferitelor elemente de patrimoniu si activitati desfasurate in perioada precedenta.

Cele mai importante programe la nivel de intreprindere sunt urmatoarele : programe de investitii, care contin cel putin doua parti : sursele de finantare a investitiilor si , respectiv, categoriile mari si de detaliu de active imobilizate care trebuie procurate; programe de aprovizionare si vanzare de bunuri, servicii si de marketing; programe de cercetare-dezvoltare, care stabilesc atat sursele, cat si obiectivele de realizat; programe de productie si costuri, care vor contine detalii suficiente in cazul activitatilor de baza; programe de salarizare si personal, inclusiv de contributii la asigurarile sociale ale unitatii si ale salariatilor, precum si alte activitati, cheltuieli si venituri destinate actiunilor social-culturale ale unitatii; programe de impozite, taxe si alte sume cuvenite bugetului statului si celui de asigurari sociale, inclusiv eventualele subventii pe care unitatea le solicita de la bugetul statului; bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii si al subunitatilor, reprezentand o sinteza a celorlalte programe, corelat cu cifra de afaceri, cu profitul si cu modul de repartizare a acestuia; programe de crestere sau descrestere a capitalurilor proprii; programe de incasari si plati, de credite obtinute si acordate etc.

Intocmirea acestor programe trebuie sa respecte urmatoarele conditii : sa fie reale, sa contina suficiente detalii, astfel incat sa se poata realiza definirea sarcinilor de realizare pe compartimente, precum si raspunderi in caz de nerealizare.

Intocmirea de programe si previziuni, cu respectarea conditiilor mentionate, constituie o premisa importanta pentru organizarea rationala a sistemului de evidenta economica si urmarirea, in bune conditii, a modului de realizare a obiectivelor unitatii si a sarcinilor fiecarui compartiment.

Mijloacele de prelucrare a datelor economice reprezinta ansamblul de tehnici si echipamente de culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor.

Metodele si procedurile de prelucrare refera partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii informatiilor.

Studiul mediului concurential demareaza prin stabilirea firmelor concurente , incluzand organizatiile care intentioneaza sa patrunda pe piata si producatorii de produse substitute.

Analiza interna a organizatiei, prin implicarea functiei birotice de prelucrare si comanda-control, permite managerului sa cunoasca punctele forte, dar si cele slabe ale firmei, elemente care influenteaza puterea competitiva a organizatiei. Pentru analiza interna, se utilizeaza auditul financiar, care permite analizarea exhaustiva a aspectelor pozitive si negative specifice fiecarei functii majore.

Fundamentarea strategiei permite managerului sa adopte solutii de dezvoltare a activitatii firmei, sa o mentina la acelasi nivel sau sa o restranga. In cazul in care firma actioneaza pe mai multe piete, cu mai multe unitati de afaceri, managerul poate adopta solutii pentru dezvoltarea anumitor unitati, segmente de piata, mentinerea la nivelul actual sau lichidarea celorlalte. Informatia economica aduce cunostinte cu privire la resursele economice si la productia, repartitia, schimbul si consumul de rezultate. Planificarea, organizarea si controlul asupra activitatii economice si sociale se realizeaza in functie de aceste informatii, obtinute sub forma lor activa, pasiva sau previzionara.