Constituirea statelor medievale romanesti: transilvania, tara romaneasca (ungro valahia), moldova, dobrogea

CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI TRANSILVANIA, TARA ROMANEASCA (UNGRO VALAHIA), MOLDOVA, DOBROGEA

1. Romanii in izvoarele medievale; Evolutia societatii romanesti in secolele IX-XIII

- in sec. VII avem prima atestare a elementului romanesc la N. de Dunare cu termenul de romani, in tratatul militar bizantin Strategikon; - in sec. IX, geografia armeana a lui Moise Chorenati pomenete ,.tara necunoscuta ce-i zice Balak';

cronica turca Oguzname aminteste despre o ,, tara vlahilor' (Ulak-ili)- in sec. X sunt amintiti de Constantin al VII - lea Porfirogenetul in Despre administrarea Imperiului;- in sec. XI, Sfaturile si povestirile lui KeKaumenos ii pomenesc pe romanii care locuiau in apropierea Dunarii;- in sec. XII. istoricul bizantin loan Kynnamos pomeneste originea lor romana;

- Cronica notarului anonim al regelui Bela - Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor) relateaza despre situatia din Transilvania locuita de romani la venirea ungurilor;

- in aceasta vreme, romanii traiau sub dominatia schimbatoare a bulgarilor si a bizantinilor la S. Dunarii, ale maghiarilor, pecenegilor si cumanilor la N. fluviului;

- erau organizati in obsti satesti, care treptat se grupeaza in uniuni de obsti (codri, campuri, ocoale), care vor evolua spre formatiuni politice de sine statatoare, precum cnezate si voievodate;

- la constituirea statelor medievale romanesti au concurat mai multi factori:

a) cresterea demografica;

b) viata economica dinamica, care a accelerat procesul de centralizare politica;

c) inceputurile procesului de feudalizare, aparitia in sanul obstilor a cnezilor si juzilor care stau in fruntea unor autonomii locale si care vor fi promotorii actiunilor politice si de centralizare statala;

d) contextul extern - ultimele migratiuni - cumanii si tatarii (marea invazie -1241 -1242) au impiedicat extinderea stapanirii maghiare la E. si S. de Carpati, Ungaria si Polonia fiind interesate in eliminarea puterii tatare. Un alt moment favorabil s-a ivit la stingerea dinastiei arpadiene si izbucnirea crizei dinastice in Ungaria.

2. Voievodatul Transilvaniei

- in sec. VIII-IX, in spatiul intracarpatic se poale vorbi de o convietuire romano-slava in cadrul unor formautiuni medievale timpurii;

- pentru sec. IX-XI izvoarele narative mentioneaza in zona intracarpatica si in Banat existenta mai multor voievodate, ducate;

Gesta Hungarorum aminteste urmatoarele formatiuni:

- voievodatul (ducatul) lui Menumorut in Crisana, cu centrul la Biharea;

- voievodatul (ducatul) lui Glad in Banat, cu centrul la Cuvin;

- voievodatul (ducatul) lui Gelu in zona centrala a Transilvaniei, cu centrul la Dabaca.

- Anonymus nu mentioneaza etnia primilor doi duci, despre Gelu afirma ca este roman;

- vorbeste totodata despre bogatia acestor teritorii si despre confruntarile militare cu maghiarii, in urma carora formatiunile din sec. IX-XI sunt anihilate, voievodatul lui Gelu fiind cucerit de Tuhutum;

- in sec. XI, in acest spatiu sunt mentionate alte doua formatiuni: voievodatul lui Gyla (Gyula) in centrul Transilvaniei (Balgrad); voievodatul lui Ahtum in Banat.

- acesti doi voievozi au continut conflictul cu regalitatea maghiara (Stefan cel Sfant) fiind infranti;

- cucerirea efectiva si sistematica a Transilvaniei de catre maghiari incepe in sec. XI (sub urmasii lui Stefan cel Sfant) si dureaza pana in sec. XIII;

- Transilvania va fi ocupata si organizata de catre regalitatea maghiara dupa modelul feudalismului occidental;

- regii arpadieni nu au anulat insa toate formele specifice de organizare locala, romanii grupandu-se in structuri social-economice si politice autonome in zonele marginase ale Transilvaniei, cunoscute sub numele de tari -Tara Hategului, Almasului. Lapusului, Maramuresului etc.:

- in Transilvania maghiarii au incercat inlocuirea voievodatului cu principatul, astfel ca in 1111-1113 documentele amintesc de Mercurius princeps Ultrasilvanus;

- la 1176 este mentionat Leustachiu voievod, ceea ce demonstreaza esuarea regalitatii maghiare in organizarea principatului;

- maghiarii vor duce in Transilvania si o politica de combatere a ortodoxiei incercand impunerea catolicismului, majoritatea populatiei Transilvaniei fiind alcatuita din romani ortodocsi pe tot parcursul Evului Mediu:

- regalitatea maghiara isi organizeaza stapanirea in Transilvania sub forma politica a voievodatului;

- voievodatul ca forma de organizare se mentine pana in sec. XVI (1541);

- voievodul Transilvaniei era vasal al regelui Ungariei;

- in sec. XIII-XIV. unii voievozi ai Transilvaniei, precum Roland Borsa si Ladislau Kan, isi asuma pre­rogative sporite. manifestand tendinte de autonomie totala fata de regele maghiar;

- regalitatea maghiara introduce in Transilvania forme noi de organizare administrativ-teritoriala, precum comitatul (Bihor, Crasna, Dabaca, Cluj, Alba, Timis. Satu-Mare, Caras etc.);

- pentru consolidarea stapanirii lor in Transilvania, maghiarii colonizeaza aici si alte populatii, precum sasii si secuii:

- secuii sunt asezati in SE Transilvaniei, avand mai ales obligatii militare si bucurandu-se de privilegii si autonomie administrativa (scaune);

- in sec. XII-XI1I, sasii au fost colonizati in Transilvania in scopuri economice in zonele Sibiu, Brasov, Bistrta. Se bucurau de privilegii si autonomie administrativa (scaune si districte);

- intre 1211-1225. regele Andrei al Il-lea colonizeaza in Tara Barsei Ordinul cavalerilor teutoni pentru a stavili invazia cumanilor si a crea premisele expansiunii maghiare in tinuturile extra-carpatice. Ei insa nu se supun si vor fi alungati;

- pana in sec. XVI, Transilvania ramane voievodat autonom, vasal regelui Ungariei. Si-a mentinut in aceasta perioada individualitatea, structuri sociale, politice si religia proprie (ortodoxismul).

Tara Romaneasca (Ungro-Valahia)

- Tara Romaneasca s-a format in doua mari etape, care au constat in:

a) unificarea formatiunilor politice mai mici sub o autoritate centrala;

b) consolidarea statului si crearea institutiilor statului.

Statul romanesc sud-carpatic a fost continuatorul unor cnezate si voievodate pomenite la 1247 de Diploma Cavalerilor Ioaniti:

Banatul de Severin;

- voievodatul lui Litovoi, care cuprinde N. Olteniei si Tara Hategului;

- voievodatul lui Seneslau, care cuprinde N. Munteniei si Tara Fagarasului;

- cnezatele lui Farcas in Valcea si al lui Ioan in Romanati.

- cu exceptia voievodatului lui Seneslau, vecin cu Cumania, celelalte formatiuni pomenite in Diploma sunt controlate de regalitatea ungara prin ,,banatul de Severin';

- Litovoi incearca iesirea de sub suzeranitatea maghiara pe la 1277-1279; se ajunge la lupta in urma careia Litovoi moare, fratele sau Barbat este nevoit sa accepte din nou suzeranitatea maghiara:

- unificarea tuturor formatiunilor politice sub o autoritate centrala a fost realizata de Basarab I (1310?- 1352);

- intre 9-12 noiembrie 1330, la Posada, Basarab I se opune cu succes expeditiei maghiare conduse de Carol Robert de Anjou. care avea drept scop suprimarea statului lui Basarab. Aceasta batalie este relatata de Cronica pictata de la Viena:

Victoria de la Posada consfintea independenta statului condus de Basarab, care cuprindea: Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia pana la Dunare si teritoriul smuls tatarilor (care ia numele de Basarabia);

- traditia istorica transmisa de cronicari atribuie intemeierea Tarii Romanesti unui voievod semilegendar, Radu Negru (Negru-Voda), care la 1290-1291 descaleca din Fagaras, la Campulung, descalecare urmata de intemeierea tarii;

- istoricul Gh.I. Bratianu aprecia ca descalecatul la Campulung a fost urmat de ,,intemeierea tarii', adica unificarea tuturor cnezatelor si voievodatelor in jurul descalecatorului;

- Tara Romaneasca se consolideaza in timpul urmasilor lui Basarab, perioada in care se vor crea principalele institutii ale tarii;

- Nicolae Alexandra (1352-1364) isiia, la 1359, titlul de domn autocrat si intemeiaza Mitropolia Ungro-Vlahiei dependenta de Constantinopol;

- Vladislav Vlaicu (1364-1377?) se opune tendintelor regelui maghiar de a supune Tara Romaneasca, respinge un prim atac otoman la Dunarea de Jos, organizeaza institutiile civile si ecleziastice ale statului;

- la sfarsitul sec. XIV. Tara Romaneasca se afirma ca o entitate de sine statatoare in timpul lui Mircea cel Batran.

Moldova

- la E. de Carpati izvoarele mentioneaza pentru sec. X formatiuni teritoriale denumite ,,tari' (Tara Sipenitului), ,,codrii' (Codrii Cosminului), ,,campuri' (Campul lui Dragos). ,,cobale', ,,ocoale' etc.

- pentru sec. XII-XIII, cronicile rusesti, documentele papale sau cele emise de Cancelaria Ungariei amintesc de ,,Tara Brodnicilor'. ,,Tara Valahilor' (romanilor). ,,Tara Bolohovenilor';

Formarea Moldovei se leaga insa de cele doua ,,descalecate' care au avut loc la E. de Carpati:

a) primul descalecat se leaga de numele lui Dragos, fruntas al romanilor maramureseni, care participa la expeditia regelui maghiar Ludovic I de Anjou (1342 -1382) impotriva tatarilor (1345-1354);

- cu aceasta ocazie, regalitatea maghiara organizeaza o marca de aparare in N. Moldovei, in fruntea careia este lasat Dragos, supus credincios al acesteia, la fel ca si urmasii sai Sas si Balc;

- la 1359, localnicii se rascoala impotriva statutului de dependenta fata de regele Ungariei. moment favorabil actiunii lui Bogdan.

b) al doilea descalecat se leaga de numele lui Bogdan, voievod maramuresan cu centrul la Cuhea, care intrase in conflict cu regalitatea maghiara;

- la 1359, Bogdan, ,,profitand'' de evenimentele din Moldova, ,,descaleca' aici, ii alunga pe urmasii lui Dragos, si obtine independenta Moldovei;

- la 1364-1365. regele Ungariei este obligat sa recunoasca independensa Moldovei cu centrul la Baia;

- consolidarea si desavarsirea unificarii Moldovei are loc in timpul urmasilor lui Bogdan;

- Latcu 1365-1375) intra in legatura cu papalitatea, acceptand constituirea unei episcopii catolice la Siret;

- Petru I Musat (1375-1391) - intemeiaza Mitropolia Ortodoxa cu sediul la Suceava, unde muta si capitala Moldovei. Se apropie de Polonia pentru a face fata presiunilor Ungariei inaugurand traditia depunderii juramantului de credinta fata de aceasta tara;

Roman I (1391-1394) - desavarseste unificarea teritoriilor dintre Carpati, Nistru, Dunare si Mare, intitulandu-se la 1393 ,,mare. singur stapanitor domn al Tarii Moldovei de la Munte pana la Mare'.

Dobrogea

- in sec. X, pe teritoriul dintre Dunare si Mare izvoarele mentioneaza existenta unor formatiuni politice locale; o inscriptie din 943 il aminteste pe jupan Dimitrie, iar o alta pe conducatorul unei formatiuni locale , Gheorghe.

- in jurul Tarii Cavarnei se unifica alte teritorii din zona, punandu-se bazele unui stat mic, in sec.XIV, in frunte cu Balica; urmeaza Dobrotici (1354-1386), care unifica tarile dintre Dunare si Mare, fiind recunoscut despot de catre Imperiul Bizantin.

- in 1386 ii urmeaza Ivanco, care doi ani mai tarziu moare in luptele cu turcii, Dobrogea fiind inclusa in statul condus de Mircea cel Batran.