Pe aceasta palma de Tara Moldovei, precum cele patru vinturi dezlantuite, se rostogoleau in lung si lat calarimi crispate la chip, stropsind linistea din suflete, luind in copite icoana frumosului Si omul stergandu-si obrazul scuipat, cioplea indaratnic ascunse lacase - in padurile si stincele pripoase de pe Raut si Nistru inca din veacul al XIII-lea se adaposteau, fugind de urgia hoardelor pagine , monahi si sihastri cete de tarani. Astfel aparut-au o sama de schituri rupestre, precum cel de la Butuceni,sau cel de la Horodiste, sau cel de la Saharna Intrari tainuite, ferestre mici scobite, chilii strimte, naosuri fara frumuseti de prisos Insa, si in aceasta sgircenie a pietrei mina mesterului a simtit potrivirea umbrei si luminii, muchiei si ovalului, asprimii si blindetei.Istoria arhitecturii religioase din Moldova intruneste mai mult de sase secole (XIV-XX). Asadar, daca s-ar face o analogie cu starea lucrurilor inregistrata in Bulgaria, Serbia si in special cu Tara Romanesca, state care au parcurs in istorie o cale asemanatoare, s-ar constata ca arhitectura Moldovei a cunoscut mai multe procesede inviorare. In ce priveste arhitectura ecleziastica din Moldova sec. XIV-XVII, ea defineste o periodaa independenta a arhitecturii si constructiilor de cult, fapt ce demonstreaza ca sec. XVIII a unit particularitatile arhitecturii medievale din principatul Moldovei cu tipuri si stiluri noi, elaborate in sec. XIX si care prezinta o perioada specila in arhitectura. Ca si in alte state europene, manastirile din Moldova medievala au fost consolidate printr-o incinta solida din piatra. Bisericile Moldovei din sec.XIV-XVII prezinta monumente originale si apartin scolii Moldovenesti de arhitectura. Arhitectura din Moldova poate fi comparata cu cea a tarilor balcanice, arhitectura carora a avut o influienta puternica asupra arhitecturii altor tari, demonstind caracterele asemanatoare si principiile apropiate formarii lor. Caracteristica principala a arhitecturii Moldovei din sec. XIV-XVII consta in conexiunile ei cu traditiile artei decorative moldovenesti, cunoscute inca din sec.XIII. Manastirile din Moldova se caracterizeaza, de regula, printr-o asezare arhitecturala planimetrica inchisa, de tip concentric. Conceptia dispunerii ierarhice a edificiilor in complex a fost frecventa nu numai in moldova, ci si in Bulgaria, Rusia, precum si in toate tarile europene din epoca medievala. Unul din cele mai vechi asezeminte monastice din Tara Moldovei este Manastirea Adormirii Maicii Domnului de la Capriana. Urzita pe vremea lui Alexandru cel Bun, manastirea a fost innoita pe la 1470 de catre Stefan cel Mare. La zidirea ei au pus mina si mesterii lui Petru Rares. Prin 1541 manastirea a fost savirsita de Stefan Rares si Alexandru Lapusneanu, carele printr-un hrisov din 11 aprilie 1559 au daruit manastirii 12 sate. O asezare monastica veche este si Manastirea Curci. Se crede ca a fost intemeata de Stefan cel Mare, dar fiind pustiita in nenumarate dati, a renascut abea in veacul al XVIII-lea. In podoabele bisericilor si caselor de piatra manastiresti ca si in zidirea tuturor bisericilor, inaltate pe intinsul Moldovei, predomina motivele de izvod baroc si motivele de neoclasic. Aceasta impletire de motive din vremuri si izvoade diferite dainuie in asezarea de hram al manastirilor Hinca, Hirjauca, Girbovet, Dobruja, Japca Doar biserica manastirii Rudi, este deosebita, fiind inaltata dupa vechile izvoade din Tara Moldovei. Inscrisa de minune in palma unei vai adinci si albind pe urzeala verde neprihanita a padurii, acest lacas este un model de rara potrivire de masuri si linii cu povirnisul si natura in care i s-a dat locul. In Muntenia si Moldova au fost zidite multe cetati si ansambluri arhitecturale manastiresti. Aporul mesterilor autohtoni in crearea formelor de artanationala se exprima prin introducerea traditiilor si a inovatiilor originale in arhitectura si arta.
Comparind arhitectura din Moldova cu cea din tarile balcanice si din Bizant pot fi relevate particularitatile si principiile lor de formare. In timp ce arhitectura bizantina se folosea indeosebi planul centric, in cea a Moldovei se prefera planul longitudional, acceptinduse conceptia miscarii in spatiu. Trei abside ale altarului respectau trei puncte cardinale (nord, sud, est). Spatiul longitudional al corabiei bisericii moldovenesti se transforma treptat intr-un spatiu centric al altarului. In 1774, conform tratatului de pace de la Cuciuc-Cainargi, Rusia devine protectoarea Moldovei. Fondarea majoritatii bisericilor si manastirilordin a doua jumatate a sec. XVIII se datoreste si unei stabilizari relative a situtiei interne. La 1780 dominatia exclusiva a Imperiului Otoman asupra Moldovei incepe sa fie din ce in ce mai sabotata de controlul insistent al Rusiei. Totusi, devastarile permanente si incendiile au fost oprite, atestindu-se realizari remarcabile si o ascensiune a arhitecturii monumentale si a celei civile, fapt ce a servit ca premisa pentru fundarea si zidirea bisericilor si manastirilor din lemn si piatra, mai cu seama in ultma treime a sec. XVIII. In epoca la care ne referim, manastirile se bucurau de o mare autoritate si de o mare sustinere din partea populatiei. Majoritatea complexelor monastice("Harbovat", "Harjauca", "Curchi", "Tabara", "Saharna", "Calaraseuca", "Rudi", "Dobruja", "Suruceni", "Condrita" etc.) fusesera zidite anume in aceasta perioada. In Basarabia, ca si in Bulgaria si Serbia, mmanastirile continuau sa reprezinte centre de cultura, instruire, studiere a religiei si pastrare a limbii materne. Fiind plasate pe locuri pitoresti, pe coline inalte, in inima codrilor, pe malurile umbroase ale riurilor sau riuletelor, linga izvoarele cristaline sau in locurile greu accesibile dusmanilor, manastirile serveau si drept adapost in cazul navalirilor straine. De obicei, manastirile erau imprejmuite cu garduri nu prea inalte din piatra. Constructia lor incepea prin construirea chiliilor, in a caror apropiere se inalta biserica, mai tirziu anexindu-i-se constructiile auxiliare. In sec. XVIII manastirile din basarabia isi pierd calitatea de fortificatii si ansambluri memoriale, pastrindu-si doar menirea lor religioasa si culturala. In sec. XIX arhitectura ecleziasticapastreaza elementele arhitecturii traditionale moldovenesti, bisericile noi inscriindu-se in sirul monumentelor construite in stil clasicist, care, totusi, "parasea sccena" europeana. La sfirsitul sec. XIX-inc.sec. XX arhitectura manastirlilor este dominata de electism, revine la stilurile istorice sau la arhitectura national-romantica cu elemente decorative. Astfel, dupa o durata de persistenta a arhitecturii traditionale autohtone, arhitectura manastirilor din Basarabia trece la implementarea de noi stiluri si tipuri, inscriindu-se in contextul arhitecturii europene, dar cu o anumita intirziere.
