Organizarea obstilor satesti

ORGANIZAREA OBSTILOR SATESTI

Fiind o comunitate de munca, obstea sateasca se organizeaza in vederea desfasurarii in conditii optime a agriculturii si al pastoritului (principalele indeletniciri din cadrul obstei). Nu avem marturii directe despre organizarea obstilor satesti, insa ea a putut fi reconstituita dintr-o serie de documenet scrise, ulterioare intemeierii statelor feudale romanesti, cat si din cercetarile sociale efectuate asupra unor obsti ce au supravietuit in Epoca Moderna. Cert este ca in perioasa sec. 4 d.H. - sec. 10 d.H., obstea se gasea in forma arhaica si nu cunoastea stratificarea sociala a membrilor sai.

Organele de conducere ale obstei erau:

1. Adunarea generala a membrilor obstei

Adunarea generala a membrilor obstei cuprindea pe toti membrii majori ai obstei, majoratul fiind fixat fie in raport cu varsta, intre 18 si 30 de ani, fie in raport cu data casatoriei. Este controversata ideea participarii femeilor la Adunarea Generala a obstei. Cert este ca ele particpau in orice caz la adunarile acelea la care urmau sa se adopte hotarari in ceea ce le priveste. Aceasta adunare se numeste tot ,,obste' si se tinea la casa obstei, iar in zilele de sarbatoare se tinea la Biserica. Ea era convocata prin viu grai de la om la om. Adunarea Generala a membrilor obstei avea urmatoarele atributii:

- hotareste asupra patrimoniului obstei

- organizeaza munca colectiva

- supravegheaza relatiile de famillie

- rezolva conflictele dintre membrii obstei

- ratifica transferuri de bunuri dintre membrii obstei si incheia diferite conventii

- asigura organizarea si intretinerea Bisericii satului si a cultului religios

2. Sfatul oamenilor runci si batrani

Sfatul cuprinde pe cei mai respectati oameni ai obstei, membrii de baza ai obstei, cu atributii jurisdictionale.

3. Alesii obstei

Alesii obstei erau persoane imputernicite cu exercitarea unor atributii speciale. Denumirile acestora amintesc de denumirile unora dintre dregatorii statului feudal, ceea ce demonstreaza continuitatea poporului roman:

- vornicul (strange contributiile membrilor obstei)

- postelnicul (are griija de Biserica satului)

- logofatul (este stiutor de carte si scrie actele obstei)

- nemesnicul (are grija de gardurile campiei de cultura)

- jitarul (pazea recolta)

- judele (este seful militar al satului si are atributii jurisdictionale) - termen latin ce provine de la dumvirii iure dicundo

Alesii obstei erau imputerniciti chiar sa aplice anumite pedepse acelora dintre membrii obstei ce nu le indeplineau dispozitiile. Alesii obstei se aflau sub controlul permanent al Adunarii Generale a obstei, care ii numea, ii revoca din functii, le stabilea atributiile si controla exercitarea acestora.

Obstea sateasca este cea mai simpla forma de organizare teritoriala a poporului daco-roman, ceea ce nu elude posibilitatea incadrarii ei in forme teritoriale mai vaste, precum uniuni de obsti sau confederatii de obsti sau obstile de obsti. Intr-adevar, din considerente de natura economica, precum folosirea unitara a versantului unui munte, a vaii unui rau sau din necesitati de natura militara, legate de organizarea apararii in comun, uneori obstile se organizau in cadrul uniunilor satesti, pastrandu-si nealterate autonomia, organizarea interna, normele de conduita. Unele dintre uniunile de obsti au evoluat spre forme de organizare de natura politica, de unde au rezultat formatiunile prestatale de tip feudal. Confederatia obstei avea un organ suprem de conducere, Marele Sfat, alcatuit din reprezentantii obstilor componente, ce avea urmatoarele atributii: - rezolva problemele patrimoniale comune

- solutioneaza conflictele dintre obstile componente

- stabileste contributia fiecarei obsti

- organizeaza apararea satelor

Insa problemele interne ale obstilor componente continuau sa fie solutionate de organele proprii ale acestora. Exista o serie de dovezi scrise cu referire la existenta obstilor satesti ale daco-romanilor si apoi ale romanilor, in perioada retragerii aureliene, in sec. 9 d.H. Ele sunt relativ putine, dar deosebit de semnificante. De exemplu, o scrisoare datata sec. 4 d.H, in limba greaca, adresata de o comunitate crestina din Dacia Gotica unei comunitati crestine din Dacia Capadocia si in care exista mentiuni referitoare la patimile Sfantului Sava, un martir crestin, care a trait intr-un sat de la Nordul Dunarii, ceea ca rezulta ca exista informatii referitoare la existenta unor sate stabilite cu o popoulatie sedentara, ce se indeletniceau cu agricultura. In lucrarea ,,Strategicon' al Imparatului bizantin Mauriciu, elaborata in sec. 6 d.H., se vorbeste de populatie romanica de la Nordul Dunarii, care vorbeste limba latina si era organizata in sate, de-a lungul raurilor, avand ca ocupatii principale agricultura si crestere vitelor.