Concepte privind tipurile de rationamente in procesele de luare a deciziilor (I)

Concepte privind tipurile de rationamente in procesele de luare a deciziilor (I)

1. Rationamentul logic clasic si probabilist

Rationamentul logic clasic opereaza numai cu doua "valori de adevar":

adevarat    - sintetizat prin cifra 1

fals    - sintetizat prin cifra 0.

Pe aceasta baza toate afirmatiile se incadreaza in cele doua categorii.

Exista o a treia categorie de afirmatii: cele care nu sunt complet adevarate sau false, la care rationamentul logic clasic nu are raspuns.

Rationamentul logic probabilist

Logica probabilista ia in considerare afirmatiile din care nici una nu este total falsa si nici total adevarata. Afirmatiile sunt ordonate in raport cu gradul lor de adevar, spunand cu cat este mai plauzibila sau mai putin plauzibila una fata de cealalta.

Logica probabilista nu se limiteaza numai la doua valori de adevar (0 si 1) ci utilizeaza o infinitate de valori exprimate prin numere cuprinse intre 0 si 1.

Caracteristica fundamentala a logicii probabiliste este ca ofera cel mai bun tip de raspuns in raport cu informatia disponibila.

Logica probabilista ofera gradul de incredere pe care suntem indreptatiti sa-l acordam unei afirmatii.

Exemplu: Intrebare: Cat va fi cifra de afaceri a societatii comerciale pentru anul n? (intrebare pusa in luna octombrie a anului n-1)

Raspuns:

Logica clasica:   Cifra de afaceri va fi de 85 mld. lei

Logica probabilista    Cifra de afaceri va fi de 85 mld. lei cu un grad de incredere de 0,9.

Un experiment care poate conduce la N evenimente diferite. Sa presupunem ca din cele N evenimente consideram n favorabile, in sensul ca aparitia oricaruia din aceste evenimente este cel care ne intereseaza.

Probabilitatea obiectiva P(E) a evenimentului E este definita prin relatia:

Daca E apare in toate cele N evenimente posibile, atunci P(E) = 1 certitudine

Daca E nu apare in niciunul din cele N evenimente atunci n = 0 si P(E) = 0 imposibilitate.

Consideram un experiment: structura agentilor economici romani in 2002.

In acest experiment, N = numarul total de societati comerciale.

3. Concepte privind tipurile de rationamente in procesele de luare a  deciziilor (II)

In termeni de probabilitate, daca vom considera o urna cu N bile, corespunzatoare celor N agenti economici, cu 2 culori corespunzatoare societatilor comerciale cu mai mult de 51 de salariati (neagra) si mai putin de 50 de salariati (alba), putem afirma ca daca extragem la intamplare o bila din aceasta urna, probabilitatea de a obtine o bila alba este 97,16 % si probabilitatea de a extrage o bila neagra este 2,84%.

Rezultatul oricarui experiment referitor la cele N elemente se supune relatiei fundamentale , unde = ponderea rezultatelor favorabile = p (probabilitatea de succes) si = ponderea rezultatelor nefavorabile = q (probabilitatea de esec).

Relatia fundamentala:    p + q = 1

La nivel managerial, riscul semnifica evaluarea variabilitatii rezultatelor sub presiunea factorilor de mediu;

La nivel managerial, deciziile sunt influentate direct de gradul de predictibilitate al factorilor de mediu.

In raport cu mediul organizational (extern general, extern specific, intern), deciziile se iau in conditii de:

certitudine - variatia factorilor de mediu practic cunoscuta

risc - variatia factorilor de mediu poate fi prezumata, alocand probabilitati obiective sau/si subiective

incertitudine - variatia factorilor de mediu nu este cunoscuta