Teste grila managementul dezvoltarii durabile - conceptul si dimensiunile dezvoltarii durabile

TESTE GRILA Managementul dezvoltarii durabile - CONCEPTUL SI DIMENSIUNILE DEZVOLTARII DURABILE

In calitate de presedinte al comisiei Mondiale de mediu si Dezvoltare,

premierul Norvegiei, Gro Harlem Brundtland a prezentat raportul "Viitorul nostru comun" in care definea dezvoltarea durabila ca fiind:

Dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati

Sintagma de "dezvoltare durabila" a fost utilizata prima data de:

Premierul Norvegiei, Gro Harlem Brundtland, in anul 1987

Sintagma de "dezvoltare durabila" a fost utilizata prima data de

premierul Norvegiei, Gro Harlem Brundtland, in anul:

In anul 1987

Dezvoltarea durabila presupune asigurarea progresului simultan pe trei

planuri:

Economic , social si ecologic

In trinomul sistemic "mediu-economic-social" dezvoltarea durabila

pune in evidenta:

Interdependenta componentelor si subliniaza necesitatea realizarii egalitatii si impartialitatii intre oameni ridicati la rangul de "cetatean universal".

Dezvoltarea durabila reprezinta o orientare generala, globala si

sistemica, care se concentreaza pe conceperea, promovarea si garantarea unei asemenea evolutii care sa asigure doua cerinte majore:

1.satisfacerea din ce in ce mai mare a trebuintelor si necesitatilor generatiilor

prezente si

(2) sa nu afecteze negativ posibilitatile de satisfacere tot mai buna a trebuintelor si

necesitatilor generatiilor viitoare. Si de aici si cea de-a treia cerinta: de regandire si restructurare a tuturor activitatilor umane pe coordonatele noii filozofii a relatiei omului in armonie ce natura, prblema pe care o vom trata in cadrul abordarii dimensiunii sociale a dezvoltarii durabile.

Constiinta critica a oamenilor, s-a constituit prin:

Primul raport catre Clubul de la Roma

Esenta raportului Brundtland se regaseste in obiectivele pe care le

cuprinde si care pot fi redate astfel:

a.  un prim aspect se refera la o baza ideological sau o paradigm privind mediul si dezvoltarea bazata pe sintagma de dezvoltare durabila

b. vizeaza o analiza a problemelor globale ale mediului si dezvoltarii

c.  sugestiile pentru actiunile internationale

In Romania, Planul National de Dezvoltare, adoptat de catre guvern in

anul 2005, includeideea dezvoltarii durabile a tarii si stabileste sase prioritati nationale de dezvoltare:

(1) cresterea competitivitatii economice,

(2) dezvoltarea economiei bazata pe cunoastere,

(3) dezvoltare si modernizarea infrastructurii de transport;

(4) protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;

(5)dezvoltarea resurselor umane;

(6) diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii.

10. Proiectul ONU, Obiectivele dezvoltarii mileniului, a formulat opt obiective globale pentru orizontul anilor 2050. In acest cadru obiectivul 7 se refera in mod explicit la asigurarea dezvoltarii durabile la nivel global, prin trei obiective specifice:

Obiectiv specific 9 integrarea principiilor dezvoltarii durabile in politicile si programele de dezvoltare durabila si anularea pierderilor resurselor de mediu

Obiectiv specific 10 reducerea la jumatate pana in 2015 a ponderii populatiei fara acces durabil la apa potabila si igiena de baza

Obiectiv specific 11 imbunatatirea semnificativa pana in 2020 a vietii a cel putin 100 milioane de personae nevoiase

11.Datorita eforturilor si reusitelor in procesul de cuantificare a dezvoltarii

durabile s-a reusit sa se contureze indici bazati pe component  de mediu in evaluarea dezvoltarii si capabili sa stabileasca in mod sintetic nivelul atins de tarile analizate sub aspectul dezvoltarii durabile:

Indici

Sustenabilitatii mediului; performantei mediului;progresului real; dezvoltarii durabile; produsul national brut "verde"

12. Care este componenta dezvoltarii durabile considerata de specialistii M.M. DiErcole si A. Salvini, ca fiind cea mai recenta tendinta:

Se au in vedere preocuparile organizatiilor international de tratare a unor problem majore la saracia absoluta, somajul si sanatatea, iar in plan national teme semnificative ca saracia relative, excluziunea, integrarea imigrantilor

13. Dimensiunea economica influenteaza dezvoltarea durabila in urmatoarele conditii:

(1) globalizarea se constituie ca unul dintre factorii determinanti ai dezvoltarii durabile care depinde, la randul sau, de participarea progresului economic la relatiile economice internationale;

(2) dimensiunea economica a dezvoltarii durabile amplifica sensibilitatea economiilor nationale fata de conjuctura externa;

(3) dimensiunea economica atrage dupa sine promovarea de catre fortele pietei a eficientei prin competitie si diviziunea muncii;

(4) asimetriile structurale si participarea inegala a tarilor la dinamica fluxurilor comerciale cat si inrautatirea termenilor schimbului in cadrul comertului dintre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare;

(5) in cadrul impactului pe care fluxurile financiar-monetare il au asupra procesului de dezvoltare durabila un loc aparte il detin finantele, sector deosebit de volatil si care se manifesta ca o provocare importanta adresata managementului dezvoltarii durabile;

(6) componenta de reglementare a comertului, fluxurilor investitionale si serviciilor poate sa actioneze in cadrul managemntului dezvoltarii durabile ca factor favorizant sau defavorizant al deciziei de dezvoltare durabila.

14. Valentele sociale ale dezvoltarii durabile se manifesta in urmatoarele sfere:

_ saracia extrema care se manifesta ca cea mai grava problema la inceputul mileniului III; astfel numarul persoanelor care traiesc cu mai putin de un dolar pe zi a scazut nesemnificativ, in timp cenumarul celor atinsi de saracie, cat si rata saraciei au crescut puternic in Europa si Asia Centrala, indeosebi in tarile ce au parcurs tranzitia dificila de la socialism la economia de piata;

_ adancirea decalajelor privitoare la repartitia bogatiei pe glob, in sensul ca venitul global pe locuitor a crescut considerabil de-a lungul secolului al XX-lea si cu toate acestea distributia acestuia pe tari si in interiorul aceleiasi tari intre bogati si saraci a devenit mai inegala decat la inceputulsecolului;

_ tendintele demografice si implicatiile lor asupra dezvoltarii durabile arata ca, daca in anul 1960 rata medie anuala de crestere a populatiei era de 2%, in anul 1997 sa se cifreze al 1,5%; in anul 2020 sa se vizeze pe o rata de 1% si cu sublinierea unor tendinte de scolarizare relativaa populatiei globului in secolul in care am intrat.

_ impactul migratiei fortei de munca asupra dezvoltarii durabile

15. Exista trei indicatori cu ajutorul carora se poate masura in termeni "umani" performantele sintetice ale dezvoltarii:

_ primul indicator folosit este speranta medie de viata la nastere, care sintetizeaza influenta conjugata a numerosi factori asupra vietii, cum sunt evolutia starii de sanatate a individului, alimentatia, asigurarea conditiilor de locuit si sanitare etc.;

_ al doilea indicator folosit este rata de instruire, care reflecta cuentumul de cunostinte de care dispune individul, deprinderile si capacitatea sa de a comunica si de a participa la activitatile economice si sociale. Expresia corecta a ratei de instruire semasoara cu ajutorul datelor privind proportia adultilor stiutori de carte, a celor care urmeaza efectiv invatamantul de toate gradele;

_ al treilea indicator folosit este produsul intern brut pe locuitor, calculat in termeni comparabili, ce exprima marimea medie a resurselor la care indivizii au acces si pentru a satisface nevoile unui trai decent.

Cei trei indicatori sunt folositi pentru calcului unui indicator agregat intitulat indicatorul dezvoltarii umane.

16. Obiectivul fundamental al managementului de mediu il reprezinta:

17. Dintre metodele strategiei cu character anticipativ s-au detasat urmatoarele:

_ prognoza referitoere la dezvoltarea durabila si progresul tehnic in acele sectoare ce pot influenta calitatea mediului si evolutia consumului de resurse naturale si a nivelului productiei de deseuri;

_ modalitati de extindere a utilizarii principiului "cine polueaza plateste" si a determinarii pretului resurselor;

_ metodele de extindere a controlului productiei si folosirii produselor chimice

DEZVOLTAREA DURABILA IN SOCIETATEA RISCULUI GLOBAL

18.Dezvoltarea durabila romaneasca se afla in prezent sub actiunea a doua forte opuse:

Miscarea generala spre globalizare, internationalizare, deschidere si nevoia organic de a se pastra ca antitate vie si a-si mentine identitatea

19.In sistemul de dezvoltare durabila isi fac prezenta si se manifesta cu asiduitate omogenitatea si eterogenitatea, cu urmatoarele mari tendinte generatoare de tensiuni:

-globalizarea versus regionalism

-a doua tendinta generatoare de tensiuni o reprezinta cea referitoare la autonomie -

interdependenta - integrare economic

-cea de-a treia mare tendinta generatoare de tensiune se regaseste in modernizare

versus subdezvoltare

20. Calea de iesire din starile de risc generate de estomparea granitei dintre national si international se bazeaza pe reconcilierea alternativelor:

Prin imbinarea regionalismului cu multilateralismul si lansarea unor planuri speciale de actiune antirisc

21. Prin comparatie cu stadiul considerat de referinta pe plan international, s-au manifestat in Romania decalaje de perceptii si practici generatoare de riscuri, cauzate de urmatoarele dezechilibre:

_ utilizarea incompleta a capacitatilor inovationale, atat sub aspectul generarii, cat si al absorbtiei noilor cunostinte si tehnologii;

_ gradul insuficient de folosire a fortei de munca, raportat la efortul de formare depus, cu implicatii semnificative in sfera migratiei internationale;

_ prezenta unor zone economice defavorizate, afectate de "falia digitala" si de disparitati de cunoastere, conturate factual, ales intre mediul rural si cel urban, dar si intre diverse regiuni ale tarii;

_ deosebirile dintre calificarea superioara a personalului si gradul de uzura fizica si morala a unor infrastructuri, ceea ce a facut atractive investitiile straine vizand delocalizarea unor activitati industriale cu valoare adaugata mica;

_ existenta unei structuri inadecvate a exporturilor, in care ponderea produselor inalt prelucrate este inca insuficienta.

22. Riscurile prin raportarea la activele intangibile influenteaza negativ nu numai ritmul si calitatea cooperarii economice, stiintifice si tehnologice a tarii, ci si pozitia Romaniei pe plan european si international:

Riscul adaptarii improprii la presiunea concurentilor de pe piata interna europeana

Riscul cresterii substantiale a costurilor integrarii europene

Riscul intarzierii in directia dezvoltarii economice bazate pe cunoastere

23. Trebuie sa se formeze o noua etica pentru managementul relatiilor umane cu mediul, aceasta fiind sustinuta de trei principii de baza:

_ primul principiu se refera la faptul ca natura este un sistem de o complexitate impenetrabila. Neprevazutul determina un anumit grad de eroare si, ca urmare, este necesar de important ca atunci cand se greseste sa se actioneze, ori de cate ori este posibil, in sensul perturbarii minime;

_ cel de-al doilea principiu consfinteste urmatoarea realitate: natura nu ofera cantitati mari, fara a sacrifica ceva. In "afacerile" cu natura, ca in orice alt fel de tranzactii, trebuie cunoscut pretul total al bunurilor inaine de a putea decide daca "bunurile"merita banii;

_ si, in sfarsit, cel de-al treilea principiu constata ca natura nu are buton pentru optiuneaRESTABILITI

24. La inceput de secol XXI, tendintele de deteriorare a mediului ambiant sunt puse in evidenta de:

-Limitele cheie (apa potabila, padurile, pasunile, zonele de pescuit diversitatea biologica si atmosfera globala)

-tendinte legate de mediu care modeleaza viitorul civilizatiei

25. Studiile referitoare la formele de deteriorare a mediului ambiant sustin ca deteriorarea calitatii mediului are drept cauza principala fenomenele de:

Poluare

26. Catastrofele naturale ameninta echilibrul ecologic si asemeni crizelor economice:

Pot cauza o crestere brusca si semnificativa  a saraciei si incetini procesul de dezvoltare umana

27. Aspecte esentiale cu privire la consumul si mediul inconjurator:

_ lumea trece printr-o revolutie a consumului. Incepand anii '50, rata de consum - a energiei, a carnii, a cuprului, a otelului, a cherestelei s-a dublat. Numarul posesorilor de automobile s-a cvadruplat, folosirea materialeler plastice a crescut de cinci ori, iar calatoriile cu avionul s-au inmultit in mod uimitor de 33 de ori;

_ folosirea resurselor nu este raspandita egal. O cincime din populatia lumii se afla in "clasa consumatorilor", dar consumul - la nivelul de care se bucura majoritatea membrilor clasei de mijloc din tarile occidentale - se reduce la un subgrup mult mai restrans.

_ folosirea rapida a resurselor epuizabile sau limitate

_ poluarea in continua crestere

_ consumul supune la presiuni suplimentare terenul agricol si zonele piscicole

_ in mare parte din presiunile exercitate asupra resurselor mondiale provin din tarile bogate

28. Principalii indicatori globali care ofera informatii despre profilul general al crizei ecologice cu care se confrunta omenirea:

Clima, calitatea apei, suprafata agricola, viata plantelor si animalelor, padurile , calitatea aerului, reducerea biodiversitatii

29. Reducerea biodiversitatii, unul dintre principalii indicatori globali ai crizei ecologice are urmatoarele specificitati:

13. Pentru conturarea starii de risc este necesara prezenta urmatoarelor conditii:

_ managerul isi asuma riscul deoarece urmareste succesul in profesiune si in dezvoltarea durabila;

_ riscul managerial apare ca probabilitate de esec sau, altfel gandit, un succes cu sanse reduse de infaptuire;

_ in plan obiectual, riscul reprezinta un act de cutezanta, inteligenta si creativitate;

_ prin participarea constienta a managerului asumarea riscului devine un act decizional;

_ in plan atitudinal, riscul managerial se constituie ca o orientare semnificativa spre nou, iar asumarea lui ca o iesire in intampinarea noului;

_ riscul este selectat si acceptat numai de catre aceia care au chemare catre profesiunea de manager;

_ capacitatea de autoanaliza a managerului-ecolog influenteaza capabilitatea de a invinge riscurile ce stau in calea succesului vizat de profesiune;

_ curajul managerului de a-si asuma riscul pentru a repara o situatie are o nota de optimism dublata de priceperea de a stabili o balanta intre risc si succes.

30. Trasaturile esentiale ale riscului in dezvoltarea durabila:

- managerul isi asuma riscul deoarece urmareste succesul in profesiune si in dezvolatare durabila

- riscul managerial apare ca probabilitate de esec sau, un success cu sanse reduse de infaptuire

- in plan obiectual, riscul reprezinta un act de cutezanta, inteligenta si creativitate

- prin participarea constienta a managerului asumarea riscului devine un act decisional

- in plan atitudinal riscul managerului se constituie ca o orientare semnificativa spre nou, iar asumarea lui ca o iesire in intampinarea noului

- riscul este selectat si acceptat numai de catre ceia care au chemare catre profesiunea de manager

- capacitatea de autoanaliza a managerului- ecolog influenteaza capabilitatea de a invinge riscurile ce stau in calea succesului vizat de profesiune

- curajul managerului de a-si asuma riscul pentru a repara o situatie are o nota de optimism dublata de priceperea de a stabili o balanta intre risc si succes

31. Trasaturile esentiale ale riscului in dezvoltarea durabila:

- managerul isi asuma riscul deoarece urmareste succesul in profesiune si in dezvolatare durabila

- riscul managerial apare ca probabilitate de esec sau, un success cu sanse reduse de infaptuire

- in plan obiectual, riscul reprezinta un act de cutezanta, inteligenta si creativitate

- prin participarea constienta a managerului asumarea riscului devine un act decisional

- in plan atitudinal riscul managerului se constituie ca o orientare semnificativa spre nou, iar asumarea lui ca o iesire in intampinarea noului

- riscul este selectat si acceptat numai de catre ceia care au chemare catre profesiunea de manager

- capacitatea de autoanaliza a managerului- ecolog influenteaza capabilitatea de a invinge riscurile ce stau in calea succesului vizat de profesiune

- curajul managerului de a-si asuma riscul pentru a repara o situatie are o nota de optimism dublata de priceperea de a stabili o balanta intre risc si success

COMPONENTE, ROL, CONCEPTE, SIMENSIUNI SI INSTRUMENTE ALE MANAGEMENTULUI DEZVOLTARII DURABILE

32. Managementul dezvoltarii durabile, vizeaza un nou echilibru intre mizele:

Conservarii mediului, cresterii economice si echitatii sociale

33. In cadrul societatilor, miza strategica a managementului dezvoltarii durabile se manifesta prin intermediul obiectivelor:

Sociale, economice si ecologice

34. Dimensiunea globala a managementului dezvoltarii durabile se manifesta prin:

Intermediul schimbarilor cantitative si structural ce au loc in privinta componentelor economiei mondiale si a relatiilor dintre acestea

35. Implicatiile dimensiunii globale asupra managementului dezvoltarii durabile sunt:

(1) se constituie ca un factor determinant al progresului economic al tarilor;

(2) mareste sensibilitatea economiilor nationale fata de conjuctura externa;

(3) atrage dupa sine promovarea de catre fortele pietei a eficientei prin competitie si diviziunea muncii;

(4) sporeste importanta reglementarii multilaterare a relatiilor economice mondiale.

36. Componenta social-cultural-ecologica a dimensiunii globale a managementului dezvoltarii durabile:

Se constituie ca punct slab al dimensiunii globale a managementului dezvoltarii durabile

37. Managementul dezvoltarii durabile se bazeaza pe cateva principii care dirijeaza strategiile si actiunile manageriale:

(1) necesitatea revitalizarii prin management a cresterii ecnomice si a schimbarii calitatii acestei cresteri;

(2) orientarea managementului dezvoltarii durabile spre consemnarea si imbunatatirea bazei de resurse si asigurarea unui nivel sustenabil al populatiei;

(3)intarirea cooperarii internationale prin reformarea relatiilor economice internationale; (4) managerii sunt chemati ca in procesul de elaborare a deciziilor sa urmareasca integrarea mediului si economiei

38. Sub aspect tipologic, principalele categorii de riscuri naturale se divid in riscuri legate de mediu si riscuri sociale. Dintre riscurile legate de mediu retinem:

Poluarea si degradarea mediului

Disparitia sau reducerea unor resurse natural vitale

Modificarea climei

Dezastrele naturale

39. Sub aspect tipologic, principalele categorii de riscuri naturale se divid in riscuri legate de mediu si riscuri sociale. Dintre riscurile sociale mentionam:

Cresterea populatiei peste limita de sustenabilitate a globului si riscul aparitiei epidemiilor in urma dezastrelor natural, conditiilor precare de igiena datorita lipsei apei

40. Managementului dezvoltarii durabile evolueaza pe coordonate relativ distinct determinate de caracteristicile mediului global in care se deruleaza procesele:

- Diversitatea si complexitatea componentelor economiei mondiale solicita dezvoltarea si aplicarea de strategii si politici specifice pentru derularea operatiilor cu luarea in considerare a tururor diferentelor dintre parteneri - un rol important revenind in acest cadru abordarilor de managementul dezvoltarii durabile comparat;

_ Accesul diferit la informatii (determinat de dotarea tehnologica dar si de costurile pe care acesta le presupune), existenta capacitatilor diferite de tratare a informatiilor, de asigurare a compatibilitatii si de evitare/ reducere a perturbatiilor din circuitul informational mondial;

_ Natura specifica - mult mai complexa- a riscului implicat, determinata de o serie mult mai mare si mai putin controlabila de factori;

_ redimensionarea functiilor managementului pentru a face fata noilor cerinte.

41. Managementul dezvoltarii durabile prezinta o serie de cerinte si particularitati specifice, impuse de necesitatea unei combinari optime intre avantajele competitive specifice firmei si cele ale tarii pe care se doreste patrunderea:

_ evaluarea corecta a posibilitatilor de internationalizare a firmei;

_ cresterea receptivitatii fata de conditiile dinamice ale economiilor nationale si ale pietei externe;

_ structurarea aparatului de lucru si imprimarea unui sistem decizional care sa se integreze armonios in economia nationala si in cea mondiala;

_ sporirea adaptabilitatii fata de conditiile diversificarii si inoirii ofertei;

_ activitate continua si complexa de modernizare pentru insusirea noilor optici si conceptii moderne, inclusiv prin folosirea noilor tehnici informatice.

42. Functiile pe care managementul dezvoltarii durabile trebuie sa le indeplineasca sunt strans legate de capacitatea sa de a dezvolta si aplica o optica de marketing, ceea ce presupune:

-definirea si delimitarea pietei, a sferei potentialilor parteneri de afaceri

-determinarea mobilurilor de achizitie ale clientilor potentiali

-adaptarea continua a produselor firmei la cerintele pietei

-asigurarea distributiei

-negocierea si contractarea tranzactiilor internatioanale

-asigurarea unei comunicari permanente

-promovarea

-asigurarea unei eficiente ridicate

43. Trasatura esentiala a managementului marketingului dezvoltarii durabile - si in acelasi timp masura atingerii obiectivelor firmei si asigurarii succesului demersurilor manageriale - in procesul de dezvoltare durabila sunt date de:

Capacitatea de corelare a sistemului de marketing al firmei cu sistemul sau informational

44. Metodele managementului dezvoltarii durabile reprezinta:

Mijloace de influentare a colectivelor cu scopul de a realize coordonarea actiunilor in procesul de dezvoltare durabila a organizatiei

45. Principalele grupe de metode utilizate in managementul dezvoltarii durabile sunt:

Metode social-economice

Metode social pedagogice

Metode sociologice in menagementul dezvoltarii durabile

Metode operative in menagementul dezvoltarii durabile

46. Metode social-economice sunt guvernate de un mecanism social-economic de aparare a populatiei, argumentat de cateva principii social-economice:

-principiul orientarii juste a scopurilor dezvoltarii durabile

-principiul legalitatii si al corectitudinii economice

-principiul eficientei economice

-principiul autonomiei economice a organelor locale

47. Metodele sociologice in managementul dezvoltarii durabile sunt:

-ancheta sociala

-sondajul de opinie publica

-chestionarul sociologic

-interviul

-studierea documentelor sociale

-analiza continutului evenimentelor de dezvoltare durabila

-observatia sociologica a realitatii dezvoltarii durabile

-experimentul in cercetarea de managementul dezvoltarii durabile

INTREPRINDEREA VERDE - INTREPRINDEREA DURABILA

48. Referitor la procesul de fabricatie, in interrelatia dintre acesta si ecosistemul in care se desfasoara apar doua fenomene potential poluante:

_ are loc o antrenare de resurse materiale si energetice, in general neregenerabile, care face sa sedescarce cantitati foarte mari de deseuri materiale si energetice in factorii de mediu;

_ la randul lor si produsele sunt potential poluante. Ne referim la pesticide, ingrasaminte chimice azotoase, combustibili petrolieri, arme, explozivi si altele. La o parte dintre acestea, actiunea poluanta se manifesta dupa folosire, ca in cazul ambalajelor, detergentilor nebiodegradabili cu continut de fosfor

49. Sistemul de fabricatie evolueaza in timp-notiune cu sensuri multiple ca:

Timpul economic care se refera la viata produselor si tehnologiilor; timpul de epuizare a resurselor naturale si cel acceptat de societate pentru aceasta epuizare; timpul biologic necesar metabolizarii substantelor poluante eliminate in ecosistem; timpul refacerii resurselor regenerabile, al refacerii de asemenea a mediului afectat de activitati industriale

50. Se recomanda ca evaluarea starii intreprinderii si a modului in care raspunde la noile criterii ecologice sa fie orientata spre urmatoarele domenii:

_ sectorul economic, cu urmatoarele sublinieri privitoare la consecintele negative exercitateasupra mediului inconjurator si masurile de participare la eradicarea acestora;

_ productia;

_ caracteristica mediului extern;

_ orientarile de valoare ale conducerii si personalului in domeniul protectiei mediului

inconjurator;

_ corespunderea nivelului de calificare a personalului cu noua situatie;

_ utilizarea bazei proprii a activitatilor de cercetare stiintifica si de experimentari constructive;

_ capitalul.

51. Concluziile ce urmeaza a fi trase de catre manageri cu privire la starea ecologica a intreprinderii:

_ fenomenul de poluare industriala trebuie investigat atat prin consecintele sale la nivelul factorilor de mediu, cat si prin cantitatile si dinamica substantelor poluante rezultate in urma activitatii productive;

_ procesul de poluare trebuie sa fie transparent pentru societate si in acest sens managerul are datoria sa informeze periodic institutiile guvernamentale si cele administrativ-teritoriale cu date referitoare la dinamica potentialului poluant generat de intreprinderea pe care o conduce;

_ organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale cu sarcini in domeniul controlului sau semnalarii fenomenului de poluare li se vor prezenta atat dinamica referitoare la cantitatea de poluanti, cat si dinamica afectarii calitatii factorilor de mediu;

_ in calcularea deseurilor de fabricatie se va tine seama de diferenta dintre consumurile specifice si cele reale;

_ in vederea realizarii unei dinamici descendente a cantitatii de poluanti, managerul va proceda la informatizarea sistemelor de fabricatie si va adopta masuri de aliniere a intreprinderii la performantele tehnice si economice reprezentative pe plan european si mondial.

52. In orice intreprindere cu activitate economica, functiile managementului dezvoltarii durabile constau in:

Previziune, organizare, coordonare, antrenare, evaluare-control

53. Organizarea tratata ca functie a managementului mediului:

Trebuie tratata ca o forma specifica a practicii umane; nu constituie un scop in sine, ci are intotdeuna un obiect, in functie de care capata un anumit continut

54. Una din functiile managementului dezvoltarii durabile este considerata ca o important resursa de mediu, iar investitiile efectuate in acest domeniu se dovedesc a asigura o eficienta economica, sociala si ecologica ridicata:

55. Procesul de cunoastere a aspectelor psihosocioorganizationale se refera la urmatoarele domenii:

-conturarea cerintelor functionale ale sistemului de managementului dezvoltarii durabile

-participarea psihosociala la determinarea procesuluiecologic de realizare a activitatilor intreprinderii

-stabilirea proceselor psiho-sociale specific activitatilor intreprinderii si indeosebi a modalitatilor de participare la actiunile ecologice ale acestuia

56. Componentele definitionale implicate in structura situatiilor financiare implica douaconditii-cerinte:

- sa arate probabilitatea ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din intreprindere

-elementul sa aiba un cost sau o valoare care poate fi evaluate in mod credibil

57. Veniturile reprezinta concretizarea activitatilor desfasurate de intreprinderea verde - acestea fiind grupate in:

venituri din exploatare; venituri financiare; venituri extraordinare

58. Specialistii preocupati de problematica dezvoltarii durabile considera ca exista 4 finalitati si 20 de domenii de actiune a intreprinderii durabile. Cele 4 finalitati sunt:

-utilitatea intreprindeii

-satisfacerea clientilor

-performanta pentru proprietary

-Indeplinirea sarcilor de serviciu a salariatilor/ colaboratorilor/ agentilor

59. Intreprinderea verde in contextul managerial de dezvoltare durabila:

60. Pe fondul avantajelor ce insotesc procesul implementarii unui sistem de managementul mediului, isi pot dovedi utilitatea cateva recomandari privind conformarea cu exigentele de mediu:

_ lucrarile de specialitate si cele cu caracter general adresate factorilor de decizie insista pe identificarea reglementarilor de mediu si aplicarea acestora, incepand cu legislatia-cadru si terminand cu prevederile din autorizatia de functionare;

_ organizarea unui compartiment de protectie a mediului, condus de un responsabil aflat in direct subordonare a managerului general si avand legaturi extinse cu celelalte componente structural ale intreprinderii;

_ elaborarea strategiei si politicilor de mediu ale intreprinderii, care sa fie implementate judicios in strategia generala a unitatii;

_ conceperea unui manual de proceduri pe probleme de mediu specific intreprinderii;

_ organizarea unui program de pregatire si informare continua pe diferite niveluri profesionale privind problemele de protectie a mediului;

_ evaluarea prin audituri periodice interne si externe;

_ realizarea de investitii si actiuni inscrise in programul de conformare;

_ organizarea actiunii de minimizare a deseurilor;

_ orientarea procesului de modernizare si retehnologizare spre imbunataŃirea performantelor de mediu ale intreprinderii;

_ constituirea bancii de date pentru pastrarea tuturor elementelor referitoare la activitatea de mediu a intreprinderii;

_ efectuarea verificarilor periodice asupra modului de functionare a echipamentelor si instalatiilor din cadrul intreprinderii destinate protectiei mediului;

_ atragerea intregului personal al organizatiei in problematica de mediu specifica intreprinderii si dezvoltarea unui sistem de comunicare operativ si eficient.

61. Pe fondul avantajelor ce insotesc procesul implementarii unui sistem de managementul mediului, isi pot dovedi utilitatea cateva recomandari privind conformarea cu exigentele demediu:

Idem 60

62. Pe fondul avantajelor ce insotesc procesul implementarii unui sistem de managementul mediului, isi pot dovedi utilitatea cateva recomandari privind conformarea cu exigentele demediu:

Idem 60

63. Pe fondul avantajelor ce insotesc procesul implementarii unui sistem de managementulmediului, isi pot dovedi utilitatea cateva recomandari privind conformarea cu exigentele de mediu:

Idem 60

64. Intreprinderile economice si institutiile sociale reprezinta unitati de baza care actioneaza si se manifesta ca actori ai managementului dezvoltarii durabile, cadru in care se desfasoara un ansamblu de procese de munca:

SPATIUL DE ACTIUNE IN MANAGEMENTUL DEZVOLTARII DURABILE IN ABORDARE PROCESUALA SI SITEMICA

65. Procesul managerial reprezinta:

Un ansamblu de interventii prin care managerul prevede, organizeaza, ia decizii si controleaza activitatea personalului, organizatiei in scopul realizarii obiectivelor organizatiei in conditii de eficienta ridicata si de utilitate sociala

66. Prin procesul managerial de dezvoltare durabila se intelege:

Activitatea subiectilor managementului dezvoltarii durabile reunite intr-o anumita structura indreptata spre atingerea scopurilor intreprinderilor si institutiilor pe calea realizarii anumitor functii si cu utilizarea unor metode corespunzatoare si a principiilor managementului dezvoltarii durabile

67. Esenta procesului de managementul dezvoltarii durabile consta in:

Concentrarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune. Acest efort se desfasoara in timp si spatiu si se realizeaza sub forma unor combinatii necesare, determinate de diviziunea si cooperarea muncii ecologicomananageriale.

68. Continutul procesului managerial de dezvoltare durabila depinde de sarcinile principale ce stau in fata intreprinderii sau institutiei si poate fi:

Metodologic, functional, economic, organizational, social si informational

69. Continutul metodologic al procesului managerial de dezvoltare durabila, tinand seama de destramarile generale ale activitatii de managementul dezvoltarii durabile si de trasaturile specifice activitatii umane, presupune detasarea a patru etape si anume:

Definirea scopului, analiza situatiei, determinarea problemei, adoptarea deciziei

70. Continutul ecologic al procesului managerial de dezvoltare durabila poate fi exprimat in patru etape si anume:

Determinarea necesitatilor, analiza existentei resurselor, repartizarea resurselor si folosirea resurselor

72. Continutul functional al procesului managerial de dezvoltare durabila isi face prezenta in cursul realizarii principalelor functii ale managementului de dezvoltare durabila si se contureaza in patru etape:

Planificarea, organizarea, controlul, influentarea

73. Continutul informational exercita o influenta semnificativa in analiza si constructia procesului managerial de dezvoltare durabila al intreprinderii sau institutiei sociale si se contureaza in patru etape:

Cercetarea, completarea, prelucrarea si transmiterea informatiei

74. Procesul managerial de dezvoltare durabila are urmatoarele trasaturi:

Dinamismul,stabilitatea, contunuitatea, consecventa, ciclicitatea

75. Factorii care afecteaza componenta externa a managementului dezvoltarii durabile sunt:

Economici, de management,politici, socio-culturali si ecologici

76. Factorii economici fac parte din categoria factorilor care afecteaza componenta externa a managementului dezvoltarii durabile si prezinta urmatoarele surse si modalitati de influentare:

-piata interna si externa, care pe baza stdiului cererii isi stabileste produsele si serviciile si alte elemente de strategie a intreprinderii si a institutiei

-puterea de cumparare a populatiei care se afla in relatie directa cu dimensiunea activitatii de productie-prestatii

-nivelul si ritmul dezvltarii economiei, cu puterea de influentare a nivelului de dezvoltare a intreprinderii sau a institutiei

-potentialul financiar al tarii, capabil sa influenteze pozitiv sau negative activitatea intreprinderilor sau institutiilor

77. Factorii socioculturali - factori ce afecteaza componenta externa a managementului dezvoltarii durabile includ:

-raportul dintre populatia urbana si cea rurala

- structura sociala a populatiei

-invatamantul

-ocrotirea sanatatii

-mentalitatea

-stiinta

78. Prin referire la sistemul de managementul dezvoltarii durabile se are in vedere ca mentinerea integritatii subsistemelor si a determinarii lor calitative se realizeaza nu numai la nivelul autoreglementarii ci si al influentei dirijate spre un scop. Astfel, fiecare sistem de managementul dezvoltarii durabile consta din doua subsisteme independente dar interrelationate:

-subsistemul condus care include elementele capabile sa asigure procesul nemijlocit de creare a bunurilor material si spiritual sau de oferire de servicii sociale

-subsistemul conducator care cuprinde elementele ce contribuie la asigurarea procesului de influentare in vederea realizarii unor scopuri

79. Sub semnul imbunatatirii continue al sistemului de managementul dezvoltarii durabile, se incepe cu politica de dezvoltare durabila apare ca o obligatie a managerului organizatiei de a oferi aceasta politica si de a se asigura ca aceasta:

-include un angajament de imbunatatire continua  si de prevenire a poluarii

-asigura obligatia de conformitate cu legislatia si cu reglementarile de mediu aplicabile

-ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale si specific de dezvoltare durabila

-este documentata, implementata, mentinuta si comunicata intregului personal

- este disponibila pentru public

EXPERIENTA MONDIALA SI EUROPEANA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI DEZVOLTARII DURABILE

80. Inregistrarile sistematice facute de catre oamenii de stiinta subliniaza concluzia ca un eveniment natural extrem devine dezastru natural cand:

El are un impact semnificativ asupra asezarilor si activitatilor umane

81. In plan topologic, incendiile care produc dezastre se refera la:

-incendiul marilor ansambluri portuare, industrial si urbane

-incendiul padurilor

-incendiul marilor imobile

82. Accidentele tehnologice sau dezastrele includ:

-scapari in mediu de substante chimice

-accidente de transport pe mare

-scurgeri sau deversari de petrol si gaze in special in apele litorale, pe rauri interioare sau pe uscat

-accidente nucleare sau incidente care conduc la scurgeri de substante radioactive in mediu

83. In ultimii ani calamitatile si catastrofele au devenit tot mai dese. In fata acestor pericole, unele state au adoptat numeroase masuri:

_ s-a trecut la instruirea periodica a formatiilor de aparare civila, pe linia participarii la limitarea si inlaturarea unor astfel de fenomene, in cooperare cu toate formaŃiunile

specializate pentru asemenea interventii;

_ anual la scoala N.A.T.O. din Oberanmergau - Germania se organizeaza seminarii pe teme de protectie civila, conduse de instructori de la Agentia Federala pentru organizare in caz de dezastre (catastrofe);

_ in tari ca Turcia, Grecia, Anglia, S.U.A., anual sau semestrial, se desfasoara aplicatii de amploare, in cadrul carora se urmareste antrenarea unitatilor si a formatiilor de aparare civila, precum si verificarea (actualizarea) planurilor de instiintare si alarmare a populatiei in cazul unor catastrofe (dezastre);

_ de asemenea, au loc aplicatii de cooperare intre state vecine, in caz de necesitate in zonele de frontiera;

_ concomitent cu instruirea, sunt luate masuri de inzestrare a formatiilor de aparare civila, cat si a populatiei cu mijloace necesare;

_ pentru prevenirea populatiei asupra pericolului in caz de calamitate sau catrastrofa, se depun eforturi pentru realizarea unor sisteme moderne, centralizate de instiintare si alarmare;

_ pentru pregatirea populatiei si antrenarea organelor de aparare civila, pentru verificarea modului de functionare a mijloacelor tehnice de alarmare in fiecare tara, au loc periodic exercitii la nivelul regiunilor administrative, localitatilor si al unor obiective economice mai importante;

_ paralel cu modernizarea si crearea unor retele centralizate de instiintare si alarmare a populatiei, specialistii straini continua cautarile pentru realizarea unui sistem de alarmare fonic si optic, care sa fie instalat la locurile de munca si in locuintele populatiei.

84. In ultimii ani calamitatle si catastrofele au devenit tot mai dese. In fata acestor pericole, unele state au adoptat numeroase masuri:

Idem 83

85. Primul tratat ecologic international sub forma Conventiei Internationale pentru Reglarea Golfului Whales dateaza din:

86. Tratatele comunitatii referitoare la dezvoltarea durabila, definesc in general:

Principiile comunitare referitoare la protectia mediului, fiind documente de referinta la elaborarea legilor si la stabilirea politicilor si a obiectivelor din acest domeniu, precum si la armonizarea reglementarilor legale ale tarilor din cadrul comunitatii.

87. Forumul Pamantului la Rio de Janeiro a adoptat Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare in anul:

88. Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare cuprinde:

Principiile directoare international in domeniul mediului

89. In miscarea ecologica mondiala un rol important il joaca personalitatile. Astfel, una din aceste personalitati, creditata cu meritul de a fi fondatoarea miscarii ecologice moderne este:

Rachel Carson

90. In miscarea ecologica mondiala un rol important il joaca personalitatile. Astfel, una din aceste personalitati a pus bazele celei mai mari fundatii din lume, alocand sume uriase pentru ameliorarea asistentei medicale si pentru stabilizarea populatiei in tarile in curs de dezvoltare:

Bill Gates

91. Uniunea Europeana isi propune o serie de politici, obiective, activitati si standarde care reprezinta niveluri de referinta ce trebuie atinse si mentinute de toate statele membre si care se refera la:

Realizarea unei coeziuni socio-economice, promovarea constanta a unei politici de dezvoltare durabila, incurajarea cercetarii tehnico-stiintifice, programe de interes comun de educare si instruire, niveluri unitare de protectie a consumatorilor, dezvoltarea de sisteme si retele de transport la aceleasi standarde, actiuni de ameliorare a protejarii sanatatii si a colaborarii culturale, dezvoltarea cooperarii dintre aceste state si statele externe.

92. Regulamentele comunitatii sunt obligatorii pentru toate statele componente ale Uniunii Europene, fiind uzual desemnate pentru scopuri precise referitoare la:

Dezvoltarea durabila si protectia mediului

93. In tarile vest-europene, evaluarile si managementul acestora au fost elaborate de multi ani, insa un punct comun de referinta pentru ele este Directiva Consiliului Comunitatii Europene din 27 iunie 1985. Aceasta directiva trateaza:

Evaluarile efectelor ecologice ale unor investitii publice si private

94. Alaturi de Directiva Consiliului Comunitar European, un alt document international important este Conventia asupra Evaluarii Impactului Ecologic in Context Interstatal, al carui scop este:

De a lega activitatile de afaceri cu problem de protectia mediului, de a internationalize cooperarea in contetul evaluarii impactului ecologic, in special in cazul proiectelor cu impacturi interstatale

STARTEGII SI POLITICI IN MANAGEMENTUL DEZVOLTARII DURABILE

95. Sunt mai multe considerente care au impus elaborarea unor strategii de dezvoltare durabila. Dintre acestea, redam:

-inlocuirea sistemului de actiuni intamplatoare, ocazionale, cu actiuni programatice si coerente dedezvoltare durabila

_ eliminarea unor contracdictii interne, care indicau necesitatea luarii unor masuri de protejare a mediului sau de dezvoltare durabila;

_ adaptarea planurilor de actiune si de implementare la scara de timp (pe termene scurte, medii si lungi);

_ alegerea si formarea unui personal adecvat, in functie de etapa si actiune;

_ controlul aplicarii riguroase a masurilor stabilite conform acordurilor, autorizatiilor, normelor sau altor cerinte legale

96. In cadrul strategiei de dezvoltare durabila se detaseaza doua orientari caracteristice:

_ strategia cu caracter anticipativ;

_ strategia de integrare

97. In noua strategie de dezvoltare durabila obiectivele generale se refera la protectia mediului, echitate sociala si coeziune, precum si la prosperitate economica, mentinandu-se in acest fel, cei trei piloni ai dezvoltarii durabile globale:

-protectia mediului

- echitate sociala si coeziune;

- prosperitate economica

98. La baza Noii Strategii de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene au fost asezate urmatoarele principii:

-Promovarea si protectia drepturilor fundamentale;

-Solidaritate in cadrul unei generatii si intre generatii;

- Societate deschisa si democratica;

-. Implicarea cetatenilor in procesul de decizie;

- Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;

- Coerenta politica si guvernanta;

- Integrarea politicii;

- Utilizarea celor mai bune cunostinte disponibile;

- Principiul precautiei;

- Poluatorii platesc.

99. Principiul precautiei este unul din cele zece principii ale Noii Strategii de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene si consta in:

In cazul in care exista incertitudine stiintifica  se introduce procedure de evaluare si se iau masuri preventive astfel incat sa se evite efectele negative asupra sanatatii umane sau asupra mediului

100. Crearea Centrului National pentru Dezvoltare Durabila in scopul realizarii "unei strategii nationale de dezvoltare durabila in Romania" s-a infiintat in anul:

101. In componenta grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a economiei nationale pe termen lung (2000-2020) au intrat:

_ reprezentanti ai ministerelor si ai altor organe centrale de specialitate ale guvernului;

_ reprezentanti ai confederatiilor sindicale;

_ reprezentanti ai confederatiilor patronale;

_ reprezentanti ai partidelor politice parlamentare;

_ reprezentanti ai mediului academic si de cercetare

102. In urma unui efort insistent s-a reusit ca in luna iulie 1999 sa apara primul document intitulat "Romania: Strategia nationala de dezvoltare durabila" care a fost structurat in trei parti principale si viza urmatoarele scopuri:

1. identificarea obiectivelor si a prioritatilor dezvoltarii durabile in Romania;

2. evaluarea potentialului de dezvoltare durabila;

3. construirea unor scenarii si propunerea de politici pentru dezvoltarea durabila in Romania.

103. In primul document intitulat "Romania: Strategia nationala de dezvoltare durabila", au fost stabilite si prioritatile dezvoltarii durabile in Romania, dupa cum urmeaza:

_ sanatatea publica;

_ educatia;

_ cresterea economica;

_ conservarea resurselor de energie, sustinuta de activitatea complexa si interdisciplinara de protectie a mediului inconjurator

104. In baza tendintelor nationale si internationale au fost definite patru scenarii de dezvoltare durabila a Romaniei si anume:

_ scenariul de dezvoltare durabila rapida;

_ scenariul competitiv;

_ scenariul de dezvoltare lenta;

_ scenariul pesimist.

105. La finele anului 2003 a avut loc constituirea Comisiei Nationale permanente de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a Romaniei, Orizont 2025. Ca principii asezate la baza activitatii comisiei se mentioneaza urmatoarele:

-exprimarea liberei opinii

-promovarea consensului

-asigurarea caracterului deschis al proiectelor, studiilor si strategiilor discutate

106. Intre operationalizarea politicii de dezvoltare durabila si asigurarea eficientizarii intregului proces exista relatii de interinfluentare, a caror desfasurare normala implica respectarea catorva conditii de baza:

_ asigurarea capacitatii de expertiza, dezvoltata de catre un personal cu inalta calificare;

_ acoperirea cazuisticii oferite de activitatea practica, prin reflectarea corecta a raportului dintre particular si general in cadrul structurii legislative;

_ extinderea si modernizarea bazei tehnico-materiale de aplicare a politicii de dezvoltare durabila;

_ existenta unui sistem functional de control si aotocontrol al aplicarii politicilor de dezvoltare durabila.

107. Esentialul in procesul de aplicare a politicilor de dezvoltare durabila consta in sistemul instrumentelor pentru managementul dezvoltarii durabile in care se utilizeaza mai multe tipuri de masuri:

- masuri directe (punctuale);

- masuri indirecte si de sustinere;

- masuri economice generale

108. Instrumentele economice pentru managementul dezvoltarii durabile se divid in:

-instrumente de finantare pentru alimentarea unor fonduri necesare proiectelor de

dezvoltare durabila;

. instrumente de incitare prin care se urmareste promovarea unor tehnologii agresive fata de dezvoltarea durabila;

. in cazul economiilor aflate in criza, instrumentele economice pentru protectia mediului isi pot pierde caracterul operational.

109. Implementarea prevederilor politicii industriale a Romaniei in vederea asigurarii dezvoltarii durabile si a managementului acesteia vizeaza prioritatile majore pe termen scurt pe care urmeaza a se concentra actiunile:

-accelerarea ajustarii structural

-imbunatatirea permanenta a mediului de afaceri

-atragerea unui volum cat mai mare de investitii straine

PROFESIONALIZAREA MANAGEMENTULUI DEZVOLTARII DURABILE . PROFILUL MANAGERULUI ECOLOGIC

110. In vederea definirii notiunii de profesiune se apeleaza la mai multe criterii si anume:

_ cunostinte si competente;

_ conceptul de servicii de interes social;

_ set de norme etice;

_ recunoasterea profesiunii de catre societate;

_ implicarea autodisciplinei si autocontrolului

111. Profesionalizarea activitatii manageriale s-a manifestat dupa anul 1950. Profesiunea de manager s-a format datorita complexitatii managementului, a diversificarii, a marii sale mobilitati; in acest sens au fost parcurse mai multe etape:

- dezvoltarea intelegerii bazelor teoretice ale activitatilor manageriale curente;

_ crearea centrelor de pregatire a managerilor;

_ conturarea standardelor privind performantele, conduita si criteriile etice;

_ transpunerea in teorie a elementelor comune ale profesiunii de manager

112. O trasatura esentiala a profesiunii de manager-ecolog, o reprezinta aparitia si dezvoltarea metodei de abordare profesionista a managementului dezvoltarii durabile, sau a institutiei in care se practica. Abordarea profesionista manageriala are numeroase caracteristici:

_ competenta tehnica a managerului-ecolog;

_ interesul adunarii generale a actionarilor;

_ manifestarea continua si profunda a impartialitatii si obiectivitatii;

_ confidenŃialitatea managerului profesionist;

_ etica in managementul profesionist cu tendintele specifice si modalitatile de combatere a deficientelor;

_ cunoasterea si tratarea corespunzatoare a implicatiilor sociale ale misiunii intreprinse de managerul profesionist.

113. In numeroase situatii se obisnuieste sa se puna semnul de egalitate intre profesiune si cariera. Intelegand prin profesiune o pregatire teoretica si practica de un anumit gen si un anumit grad pentru exercitarea unei anumite ocupatii, se sustine necesitatea diferentierii sensurilor celor doua notiuni:

Profesiunea de manager reprezinta o preocupare speciala cu obiective, metode,reguli si organizare pentru persoanele care intra in aceasta profesiune, managementul dezvoltarii durabile este o cariera pe care o vor practica cea mai mare parte a vietii lor active

114. In practicarea profesiunii de manager-ecolog pot sa apara si anumite dezechilibre si dificultati insotite frecvent de presiune si conflict. Printre factorii care genereaza aceste stari mentionam:

_ existenta si dezvoltarea unor puternice dezechilibre in economie;

_ invechirea tehnologica si a dotarilor;

_ obisnuinta in valorificarea inferioara a resurselor;

_ exagerarea rolului"sprijinului"exterior

_ prezenta unei legislatii generatoare de birocratie;

_ aparitia si manifestarea tendintelor de uniformizare motivationala;

_ inexistenta unei strategii generale corespunzatoare;

_ nivelul scazut al culturii parteneriale si manageriale.

115. Factori generatori de dezechilibre si conflict in practicarea profesiunii de managerecolog sunt:

_ existenta si dezvoltarea unor puternice dezechilibre in economie;

_ invechirea tehnologica si a dotarilor;

_ obisnuinta in valorificarea inferioara a resurselor;

_ exagerarea rolului"sprijinului"exterior

_ prezenta unei legislatii generatoare de birocratie;

_ aparitia si manifestarea tendintelor de uniformizare motivationala;

_ inexistenta unei strategii generale corespunzatoare;

_ nivelul scazut al culturii parteneriale si manageriale

116. Pentru iesirea de sub starea de presiune si conflict in practicarea profesiunii de managerecolog, managerul poate adopta numeroase actiuni si atitudini, dintre care mai utile ne apar:

-cunoasterea temeinica de catre manager a principalelor procese si fenomene politice, economice si sociale, si a tendintelor acestora

-formarea unei imagini corecte asupra resurselor si modului de folosire

-sustinerea competitivitatii prin asigurarea calitatii profesiunii de manager

117. Profesiunea de manager-ecolog implica numeroase responsabilitati cu care se regaseste in relatii de interinfluentare:

. orientarea intreprinderii in conformitate cu misiunea si obiectivele stabilite, cu accent pe dezvoltarea tehnologica a unitatii;

. crearea unui climat favorabil si dezvoltarea unor relatii interumane eficiente in plan social, prin satisfacerea salariatilor;

. directionarea activitatilor in functie de particularitatile fiecarui domeniu si vizand perpetuarea si directionarea intreprinderii;

. conceperea si realizarea unor afaceri profitabile pentru intreprindere, prin depistarea

clientilor si satisfacerea exigentelor acestora si prin cresterea performantelor economice;

. orientarea membrilor echipei manageriale si a salariatilor spre ceea ce se asteapta de la ei.

118. Rolul si particularitatile muncii manageriale sunt subliniate si de principalele trasaturi ale activitatilor pe care le desfasoara managerul:

-lucreaza cu si prin alti oameni din interiorul intreprinderii si din exteriorul acesteia

-raspunde nu numai pentru activitatea sa ci si pentru acea a membrilor echipei managerial si a salariatilor intreprinderii

-elaboreaza o ordine de prioritate si asigura un echilibru intre scopurile si prioritatile aflate in competitive

-gandeste analytic si conceptual si actioneaza ca mediator in armonizarea intereselor individuale, de grup si de firma

-adopta decizii eficiente, apeland la un ansamblu de informatii pe care le trece prin filtrul propriilor rationamente

119. Definirea personalitatii managerului-ecolog trebuie sa respecte criteriile epistemologice proprii psihologiei generale. Din aceasta perspectiva exista trei categorii de trasaturi:

-trasaturi profunde care individualizeaza, categoric si practic, orice tip de personalitate,

inclusiv personalitatea managerului;

. trasaturi comune in care includem educabilitatea sau creativitatea care orienteaza,

impulsioneaza si substantializeaza dezvoltarea indiferent de varsta ori de ipostazele evolutiei profesionale;

. trasaturi obiectivate, a caror caracteristica esentiala consta in aceea ca dezvolta resursele interne la nivelul comportamentelor externe, concretizate in roluri sociale.

120. Managerul-ecolog ca personalitate trebuie privit in cele trei ipostaze ale sale:

-subiect pragmatic

-subiect epistemic

-subiect axiologic

122. Din punctul de vedere al psihologiei manageriale si in concordanta cu imperativele profesiunii de manager, studiul personalitatii managerului-ecolog corespunde celor trei dimensiuni ale personalitatii:

Temperamentul, aptitudinile si caracterul

123. Orientarea personalitatii managerului-ecolog:

Constituie acea calitate a acestuia in care se reflecta scopurile si motivele conduitei, trebuintele, idealurile si interesele

124. Trasaturile de caracter ale managerului-ecolog se pot grupa dupa cum urmeaza:

-trasaturile de caracter manifestate in atitudinea fata de firma, fata de echipa manageriala si fata de salariati printre care enumeram: colectivismul, exigenta, delicatetea, sinceritatea, veracitatea;

. trasaturile de caracter manifestate in atitudinea fata de profesiunea de manager, care se manifesta sub numeroase forme: dragostea fata de profesiunea de manager si fata de munca manageriala, probitatea, initiativa personala, spiritul de economicitate;

. trasaturile de caracter care exprima atitudinea fata de propria persoana exprimate prin:modestie, exigenta fata de sine si spirit autocritic, sentimentul demnitatii personale;

. trasaturile voluntare ale caracterului managerului se exprima prin pregatirea, priceperea si obisnuinta de a-si dirija constient comportamentul si activitatea potrivit cu anumite principii, invingand obstacolele din calea spre scopul propus

125. In practica evaluarii valorii managerului exista o paleta larga de metode si tehnici:

-observarea nemijlocita, directa a activitatii managerului, a comportamentului acestuia, a membrilor echipei manageriale si a salariatilor;

- convorbirea (interviul);

- studierea documentelor;

- chestionarul;

- sondajul de opinie;

- analiza testelor.

126. Particularitatile pietii talentelor manageriale sunt:

-prezinta un grad inferior de inflexibilitate completata de o sensibilitate mai pronunatata

-este mai complexa mai organizata si mai reglementata fata de celelalte piete

-detine pronuntate caracteristici contractual si participative

-interventia statului este mai putin puternica decat pe celelalte piete

- este deosebit de sensibila fata de deciziile care se iau pe celelalte piete

127. In practica se apeleaza la numeroase metode si instrumente de evaluare a managerului ecolog:

-testele de autoevaluare

-formularele de apreciere

-indrumarul de apreciere

-programul de apreciere pe baza rezultatelor

-centrul de evaluare

128. Promovarea managerilor -ecologi se bazeaza pe urmatoarele reguli de baza:

- stabilirea unei stranse relatii intre dezvoltarea prevazuta a firmei si nevoile sale viitoare de manageri;

- stabilirea unui raport judicios intre varsta managerului si remunerarea sa;

-dezvoltarea continua a profesiunii care trebuie sa lase mereu posibilitatea stimulanta a

promovarii;

- dreptul fiecarui manager de a se dezvolta in limitele profesiunii si de a cunoaste evolutia acesteia

129. Prin intreaga activitate de monitorizare si control a impactului ecologic se urmareste:

ABORDARI PARTICIPATIVE IN MONITORIZAREA SI CONTROLUL MANAGEMENTULUI DEZVOLTARII DURABILE

130. Sistemul de monitorizare a mediului si a dezvoltarii durabile se afla intr-un proces de perfectionare si optimizare plecand de la cateva cerinte de natura calitativa si cantitativa si anume:

-cerinte de cunoastere a evolutiei calitatii componentelor de mediu;

- cerinta de grupare, selectare si ordonare a informatiilor, si de corelare a acestora cu informatiile de alta natura;

- cerinta cunoasterii si evaluarii rapide a situatiei in cazuri de accidente sau incidente antropice, adica a impactului asupra mediului;

- cerinta dezvoltarii bazei de cunostinte pentru stabilirea si fundamentarea unor actiuni de protectie a mediului, de reconstructie ecologica, de evaluare a impactului si pentru evidentierea si controlul unor efecte inca necontrolate asupra biodiversitatii, a sanatatii si a bunurilor materiale.

131. In practica sa, sistemul de monitorizare integrata a Romaniei opereaza cu doua tipuri de activitati:

-sub aspect operativ se are in vedere activitatea de culegere a datelor, avertizarea unor poluari accidentale si luarea unor masuri de protectie a folointelor;

. din punctul de vedere al calitatii mediului, se actioneaza pe termen lung pentru evaluarea tendintelor de evolutie si a masurilor de protectie adecvate

132. Componentele de mediu urmarite de sistemul de monitorizare integrata a Romaniei se grupeaza in jurul a trei categorii principale:

@vectori de propagare a poluarii, categorie in care se includ apele si aerul la care propagarea poluarii se efectueaza diferentiat si care se caracterizeaza prin urmatorii parametrii principali:

_ concentratiile specifice;

_ debitele masice asociate;

_ vitezele de dispersie.

@ interfete de contact, in care se cuprinde solul, ponderea principala revenind fenomenelor fizicochimice si apeleaza la urmatorii parametrii de caracterizare:

_ timpul de retentie;

_ indicii de retentie.

@ medii de bioacumulare si biotransformare, care se refera la ecosistemele acvatice si cele terestre si cu urmatorii parametrii specifici:

_ diversitate;

_ cantitate;

_ varsta;

_ rate de bioacumulare si biotransformare.

133. Mediile de bioacumulare si biotransformare care se refera la ecosistemele acvatice si cele terestre au urmatorii parametrii specifici:

_ diversitate;

_ cantitate;

_ varsta;

_ rate de bioacumulare si biotransformare

134. Sistemul de monitorizare integrat al Romaniei si-a statuat ca obiectiv fundamental:

Realizarea unuisistem adecvat de supraveghere a calitatii mediului si dezvoltarii durabile din Romania.

135. In modul de organizare a sistemului de monitorizare integrata din Romania se tine seama de natura si tipul parametrilor ce trebuie urmariti. Pe aceasta baza se disting urmatoarele elemente specifice de organizare:

-retele destinate supravegherii emisiilor

-controlul poluarii la emisie

-evaluarea si controlul eficientei globale a masurilor de protectie a mediului

136. Functia de control a managementului dezvoltarii durabile vizeaza:

Maximizarea parametrilor ce se refera la cantitatea si calitatea rezultatelor obtinute si a vitezei de realizare a acestora

137. Functia de control a managementului dezvoltarii durabile vizeaza maximizarea parametrilor ce se refera la cantitatea si calitatea rezultatelor obtinute si a vitezei de realizare a acestora. Mentinerea acestor parametri in limitele eficientei maxime asigurandu-se prin:

-verificarea continua a rezultatelor si a parametrilor cantitativi;

_ evaluarea marimii si directiei influentei diferitilor factori care influenteaza caracteristicile acestor parametrii;

_ adoptarea masurilor de corectie si urmarirea efectelor respective

138. Controlul in managementul dezvoltarii durabile urmareste modul in care se asigura echilibrul financiar, intre venituri si cheltuieli vizand ca pe aceasta cale sa se influenteze in mod favorabil:

139. Principale componente ale mecanismului exercitarii functiei de control in managementul dezvoltarii durabile sunt:

_ modelul initial, concretizat in planul economico-finaciar al firmei

_ rezultatele efectiv obtinute pana in momentul inceperii actiunii de control si care pun in evident activitatea desfasurata;

_ confruntarea situatiei prestabilite cu situatia reala, faza in care, pe baza unor standarde se obtine posibilitatea de a se constata daca sistemul activitatilor organizatiei functioneaza in concordanta cu planul sau cu alte obiective si sarcini economice;

_ concretizarea constatarilor organului de control in rezultatul controlului, element ce pune in evident prezenta unor abateri si care declanseaza actiuni concrete de corectie;

_ instrumentul decizional menit sa corecteze si regleze activitatea supusa controlului;

_ sistemul de actiuni orientate spre corectarea activitatii in care s-au constatat minusuri, cu scopul de a se mentine o stare normala in realizarea sarcinilor economice, sociale si ecologice planificate

140. In concordanta cu cerintele managementului dezvoltarii durabile, controlul este caracterizat de o serie de trasaturi si anume:

-caracterul obiectiv al controlului

-caracterul complex si cuprinzator

-caraterul preventive al controlului

-caracterul corectivo-constructiv

-caracterul coordinator

-orientarea controlului spre analize profunde

-este orientat strategic si catre rezultate

-este bazat pe informatii

-este prompt si orientat spre exceptie

-este inteligil si flexibil

-poate genera autocontrolul

-este pozitiv in natura

- este impartial si corect

141. Principale functii ale controlului in managementul dezvoltarii durabile sunt:

_ functia de evaluare a rezultatelor, prin intermediul careia, alaturi de constatare, se obtine si o apreciere a performantelor organizatiei sau a verigilor sale componente si care se desfasoara sub forma de constatare prin masurarea rezultatelor, ca estimare prin compararea rezultatelor cu obiectivele si standardele stabilite initial si ca o conturare a abaterilor si a cauzelor care le-au determinat;

_ functia recuperativa, determinata de orientarea controlului nu numai spre constatarea si aprecierea situatiilor de fapt, ci si spre efectuarea corecturilor care se impun pentru inlaturarea deficientelor aparute si acauzelor care le-au generat;

_ functia preventiva, care se manifesta nu dupa ce au aparut abaterile fata de valorile preconizate, ci inaintea producerii lor;

_ functia informatica, in sensul ca informatiile furnizate de control ofera date asupra modului cum se realizeaza deciziile adoptate, asupra tuturor aspectelor din viata organizatiei;

_ functia educativ-stimulativa ce deriva din faptul ca activitatile de control actioneaza ca forte ce stimuleaza eforturile unitatilor pentru depasirea situatiei prezente si obtinerea unor rezultate economice si sociale superioare, cu consecinte asupra dezvoltarii durabile.

142. Raportat la momentul efectuarii actiunii de control in managementul dezvoltarii durabile, exista trei tipuri principale de control:

_ control preliminar, care se realizeaza inainte de a incepe activitatea preconizata si cu ajutorul caruia se asigura ca exista conditiile necesare pentru realizarea actiunii, cu referire deosebita la disponibilitatea resurselor;

_ controlul concomitent, care vizeaza in principal ceea ce se intampla in timpul desfasurarii actiunii si se axeaza indeosebi pe operatiunile in curs pentru a stabili daca procesul de lucru se desfasoara corect;

_ controlul posterior, sau post-actiune, care se efectueaza dupa incheierea actiunii si se concentreaza pe rezultatele finale

143. In poluarea mediului urban sursele de poluare mobile (mijloacele auto) detin o pondere deosebit de mare, de aici si nevoia de a solutiona aceasta problema actionandu-se pe urmatoarele cai:

-elaborarea unor combustibili cu mai putine impuritati

-proiectarea de motoare cu ardere eficienta

-introducerea pe traiectoria gazului de ardere a unor filter catalizatoare

-evitarea traversarii localitatilor

-crearea de perdele de vegetatie

INTERDEPENDENTE INTRE MARKETINGUL ECOLOGIC SI MANAGEMENTUL DEZVOLTARII DURABILE

144. Pentru folosirea marketingului ecologic la procesul de sporire a eficientei actiunilor de dezvoltare durabila se impune:

-optimizarea procesului de managementul dezvoltarii durabile;

_ organizarea si optimizarea cercetarii stiintifice;

_ repartizarea judicioasa a resurselor umane, materiale si financiare alocate dezvoltarii durabile.

145. Conceptul de marketing ecologic implica urmatoarele:

-reprezinta o conceptie cu privire la organizarea si desfsurarea activitatii de marketing

-cere ca procesul managementului dezvoltarii durabile sa fie permanent adaptat la cerintele prezente si viitoare ale cetatenilor

-trebuie sa satisfaca cerintele cu maxim de eficienta

-inseamna o noua optica asupra relatiilor dintre intreprindere si mediul sau

-activitatile, metodele si tehnicile cu care se opereaza trebuie orientate spre studiul actiunilor de dezvoltare durabila

-marketingul ecologic trebuie reflectat in planificarea la nicelul managementului dezvoltarii durabile

-conceptul de marketing ecologic sa fie insusit de managerul general

-implica dinamism generat de miscarea de transformare a reformei in managementul dezvoltarii durabil

146. Analiza situationala in managementul dezvoltarii durabile vizeaza urmatoarele:

Evaluarea activitatii trecute a intreprinderii, reflectarea succeselor si nereusitelor, sublinierea cauzelor acestora, stabilirea competentei echipei manageriale si a personalului organizatiei care trateaza probleme de marketing ecologic

147. In analiza situationala se va tine seama de schema ciclului marketingului ecologic care poate fi prezentata dupa cum urmeaza:

-analiza situationala

-sinteza privitoare la marketingul ecologic

-planificarea strategic

-planificarea tacticii de marketing ecologic

-controlul in marketingul ecologic

148. In cadrul schemei ciclului marketingului ecologic planificarea strategica vizeaza trei momente principale:

-elaborarea strategiei

-alegerea strategiei

-adoptarea deciziei

149. Pe baza analizei situationale, se adopta urmatoarele masuri pentru implementarea marketingului ecologic:

_ aprecierea perspectivei in marketingul ecologic;

_ luarea in considerare a starii si posibilitatilor in managementul dezvoltarii durabile;

_ elaborarea strategiei generale de dezvoltare durabila;

_ punerea de acord a strategiei generale cu strategia de marketing ecologic;

_ realizarea sistemului de contactare a participantilor la managementul dezvoltarii durabile;

_ organizarea compartimentului de marketing ecologic in cadrul departamentului de managementul dezvoltarii durabile;

_ pregatirea de specialitate a personalului care va lucra in activitatea de marketing ecologic.

150. In opinia profesorului francez Claude Demeure, in practica, intreprinderea trebuie sat recurga la un demers in trei timpi, corespunzand principalelor fatete ale marketingului(demersul celor 3 pasi):

Analitic A

Strategic B

Operational C

151. Procesul managerial al marketingului ecologic reprezinta:

Un ansamblu de interventii prin care managerul prevede, organizeaza, coordoneaza, ia decizii si controleaza activitatea personalului organizatiei in scopul realizarii obiectivelor pe linie de dezvoltare durabila

152. Ca cerinte in vederea asigurarii eficien tei programului de marketing ecologic mentionam:

_ definirea precisa a obiectivelor pe linie de marketing ecologic;

_ asigurarea stabilitatii in timp;

_ coordonarea structurii marketingului ecologic;

_ organizarea cooperarii dintre structurile organizationale ale intreprinderii in realizarea obiectivelor de marketing ecologic si de dezvoltare durabila;

_ conturarea precisa a pietelor si a scopurilor pentru fiecare piata ecologica;

_ asigurarea capacitatii de dezvoltare durabila pe termen lung.

153. Programul de marketing ecologic cuprinde:

-strategia globala de dezvolatre durabila

-strategia de marketing ecologic

-principalele concluzii rezultate din analiza situationala si masurile care se impun in consecinta

-prognoza procesului managerial al marketingului ecologic

-scopurile pe linia marketingului ecologic si caile concrete de urmat

-pregatirea si perfectioanrea in domeniul marketingului ecologic a echipei manageriale

154. Necesitatea si posibilitatea stabilirii scopurilor in activitatea de marketing ecologic sunt reliefate de numerosi factori de cauzalitate si influenta:

_ managerii prin scopuri se concentreaza asupra unor domenii si activitati importante de marketing ecologic;

_ asigura o identificare mai concreta si mai profunda cu scopurile manageriale de dezvoltare durabila ale intreprinderii;

_ implica schimbarea naturii activitatii si chiar sistarea unor activitati desfasurate in prezent;

_ inlatura posibilitatea aparitiei unor greseli

155. In marketingul ecologic se intalnesc urmatoarele tipuri de scopuri:

Scopuri de perspective indelungata, scopuri de perspective medie si scopuri operationale

156. Conform opiniei exprimate de profesorul francez, Daniel Durafour, in marketing piata se caracterizeaza prin:

Pozitia sa fata de intreprindere

Orizontul sau temporal si geographic

Nevoia servita

Actiune

Beneficiary

157. Conform unor studii efectuate de firme specializate, se apreciaza ca piata europeana a industriilor de depoluare a mediului inconjurator va fi predominata de urmatoarele domenii:

-tratamentul si depozitarea controlata a deseurilor periculoase

-tratamentul solurilor contaminate depoluarea si tratamentul termic si biologic al deseurilor

-depoluarea emisiilor gazoase din surse fixe

-tratarea deseurilor lichide industriale

158. Piata ecoindustriilor se caracterizeaza prin:

_ dependenta de politicile nationale de protectie a mediului si de dezvoltare durabila;

_ divizare in sector primar (tehnologii 'curate') si secundar (piata echipamentelor);

_ cererea ciclica a investitiilor antipoluante;

_ dependenta de politica publica.

NATURA, SPECIFICUL SI FUNCTIILE RESURSELOR UMANE IN MANAGEMENTUL DEZVOLTARII DURABILE

159. Din punctul de vedere al managementului dezvoltarii durabile, apare necesar sa se faca urmatoarele referiri privitoare la factorul uman ca subiect al managementului dezvoltarii durabile:

_ factorul uman este un proces al relatiilor sociale;

_ in procesul de socializare comportamentala isi insuseste si aplica normele si valorile mediului ecologic;

_ se realizeaza de fiecare data intr-o forma specifica si care depinde de potentialul sau creator;

_ in actul de formare a vointei, convingerilor, a lumii sale interioare, personalitatea sa influenteaza spatiul ecologico-social si-l transforma in concordanta cu valorile statuate. Intregul proces implica si actiunile de autodezvoltare si autorealizare a potentialului uman

160. In analiza fenomenelor si proceselor care tin de utilizarea resurselor umane, trebuie pornit de la faptul ca ele reprezinta principala forta de productie a societatii si aceasta din urmatoarele considerente:

_ resursele umane produc si reproduc factorii obiectivi si productiei;

_ ele reprezinta nu numai creatorul ci si stimulatorul mijloacelor de productie;

_ resursele umane indeplinesc un rol hotarator in procesul transformarii naturii in bunuri destinate satisfacerii nevoilor societatii;

_ ele reprezinta singurul factor de productie capabil sa creeze valori noi;

_ influenteaza intr-o masura decisiva eficacitatea utilizarii resurselor materiale si financiare

161. Interventia resurselor umane in dinamica managementului dezvoltarii durabile este mijlocita de numeroase instrumente de actionare printre care un rol semnificativ le revine:

Sistemului de norme, structurilor organizationale care permit si faciliteaza integrarea oamenilorin activitati sociale utile, cooperarea si schimbul de activitate, corelarea intereselor individuale cu cele collective, amplificarea si adancirea potentelor umane in procesul dezvoltarii durabile

162. Pentru fiecare manager-ecolog problema esentiala pentru atasarea resurselor umane la procesul general de dezvoltare durabila in conditiii de profitabilitate si de crestere a eficientei sociale a intreprinderii consta in folosirea:

Realtiilor umane, a opiniei collective si astarii de spirit, a salariatilor pentru atasarea resurselor umane la procesul general de dezvolatarea durabila in conditii de profitabilitate si de crestere a eficientei sociale a intreprinderii

163. Relatiile umane functionale pot fi tratate in doua feluri:

_ intre muncitori si grupul de lucru;

_ intre maistru si grupul sau de munca

164. Relatiile umane functionale dintre maistru si grupa sa indeplinesc patru functii:

-organizarea muncii la nivel individual

-informarea si indrumarea pe parcursul efectuarii sarcinii de munca

-controlul

-aprecierea

165. Relatiile perceptuale faciliteaza autoaprecierea. Salariatii se autoapreciaza, folosind urmatoarele cai intermediare:

_ prin referire la cerintele sarcinii de munca;

_ prin referire la exigentele comune fata de conduita in munca;

_ realizarea autoaprecierii prin compararea muncii si comportarii personale cu a celorlalti;

_ prin folosirea drept cadru de referinta a aprecierilor altora despre ei;

_ utilizarea pentru autoapreciere a unui cadru de referinta individual salariatul comparandu-se cu etapele anterioare ale calitatii muncii lui.

166. Psihosociologia dezvoltarii durabile:

Se ocupa de relatia opiniei cu atitudinile sociale, motivatia, continutul si natura psihosociala a opiniilor managementului dezvoltarii durabile

167. In procesul de schimbare a opiniei colective orientata spre dezvoltarea durabile, gradul de eficacitate depinde de interactiunea dintre atributele a trei elemente:

-caracteristicile sursei ce transmite

-caracteristicile continutului comunicarii

-caracteristicile socio-demografice

168. In formarea si orientarea opiniei colective spre dezvoltarea durabila un rol aparte revine:

Liderilor de opinie

169. In plan definitional, prin starea de spirit a grupului se intelege:

Un fenomen psihosocial care exprima atitudinea subiective a grupului fata de problemele specific functionarii grupului dat, obiectiv determinat de conditiile material si de cerintele activitatilor in comun, subiectiv influentat de nivelul satisfacerii motivelor si trebuintelor material, spiritual ale salariatului din grup  

170. Analiza si insusirea concluziilor rezultate din investigarea starii de spirit ajuta pe manager in adoptarea acelor masuri care sa stimuleze pe salariati fata de munca si sa-i atraga sa lucreze cat mai eficient. Cele doua obiective trebuie sa fie insotite de masuri concrete, cum ar fi:

-sprijin pentru cresterea pregatirii profesionale

-atingerea unui flux echilibrat al muncii

-aprovizionarea corespunzatoare cu materii prime

-cunoasterea de catre salariat a interrelatiilor si a influentelor reciproce in efectuarea activitatilor individuale si commune

-informarea regulate si complete asupra planurilor intreprinderii

171. Conceptul de forta morala:

Apare ca un mijloc pentru atingerea obiectivelor puse de manager in fata intreprinderii, a salariatilor sai.

172. Obiectivitatea psihosociologiei managementului dezvoltarii durabile:

Este rezultatul acordului intre enunturile sale si faptele manageriale

173. In procesul dezvoltarii durabile, managerii-ecologi subliniaza faptul ca salariatii firmei sunt mai productivi si actioneaza cu mai mult simt al raspunderii cand:

Productivi : munca pe care o depun merita sa fie desfasurata si duce la o viata personala demna

Simt al raspunderii: se simt personal raspunzatori de fixarea obicetivelor pe care le au de realizat si impart responsabilitatile si recompensele

174. Ca elemente generale ce se regasesc la majoritatea specialistilor in comunicare, trebuie retinute cele care mentioneaza ca, in esenta, acesta este:

Un proces psihosocial, o relatie sociala de transferuri informationale, interpersonale, intre indivizi si grup dar si intergrupale

175. Principalele cerinte ale comunicarii interne in managementul dezvoltarii durabile sunt:

_ asigurarea unei bune circulatii a informatiei interne;

_ operationalizarea fiecareia dintre functiile manageriale (aprecierea conform careia un manager afecteaza cel putin 80% din timpul sau pentru a comunica este deja unanim acceptata);

_ in cadrul procesului de motivare, comunicarea face posibila identificarea, cunoasterea si utilizarea corecta a diferitelor categorii de nevoi si stimulente pentru satisfacerea angajatilor;

_ in cadrul grupurilor de munca, comunicarea amplifica legaturile dintre membrii acestora,

dezvoltand un climat intern bazat pe incredere si apartenenta la grup, consolidand coeziunea grupurilor, o comunicare corecta fiind baza eficientei muncii in grup;

_ in cadrul politicilor de personal ale organizatiei, comunicarea contribuie la desfasurarea cu rezultate pozitive a proceselor de asigurare cu personal a organizatiei;

_ in cadrul posibilitatilor de imbunatatire a performantelor, comunicarea contribuie la acestea print intermediul feed-back-ului existent in procesul de comunicare.

176. In cadrul politicilor de personal ale organizatiei, comunicarea contribuie la:

Desfasurarea cu rezultate pozitive a proceselor de asigurare cu personal a organizatiei

177. H. Mintzberg identifica trei roluri ale comunicarii si anume:

_ roluri interpersonale, ce se manifesta in relaŃiile cu angajatii (sunt roluri de de lider, de persoana de legatura sau figura de reprezentare);

_ roluri informationale, ce se regasesc in actiunile de creare si dezvoltare a retelei (managerul putand fi monitor, diseminator de informatii sau purtator de cuvant);

_ roluri decizionale, ce se exprima prin alegerea variantei optime de actiune (managerul fiind cel care va initia actiuni, va rezolva disfunctionalitati, va aloca resurse si va negocia resurse

178. Obiectivele comunicarii manageriale sunt:

_ receptarea corecta a mesajului;

_ intelegerea corecta a mesajului;

_ acceptarea masajului;

_ provocarea unei reactii (o schimbare de comportament sau de atitudine);

_ obtinerea feed-back-ului asteptat

179. In functie de specificul organizatiei se identifica urmatoarele strategii de comunicare organizationala:

Strategia -de control (autoritate)

-de structurare

-dinamica

-participativa (egalitara)

-de acceptare

- de evitare

180. Functiile comunicarii manageriale sunt:

_ informarea: asigurarea accesului la informatii, furnizarea informatiilor necesare desfasurarii unei activitati care sa permita realizarea obiectivelor, furnizarea informatiilor necesare implementarii deciziilor;

_ transmiterea deciziilor: comunicarea operativa a deciziilor, crearea unui climat care sa stimuleze asumarea responsabilitatii pentru indeplinirea deciziei;

_ influentarea, convingerea, indrumarea si sfatuirea receptorului: organizarea de dialoguri cu

angajatii cu asigurarea de feed-back, stimularea comunicarii dintre angajati, impulsionarea initiativei si creativitatii;

_ instruirea angajatilor: transmiterea cunostintelor necesare perfectionarii pregatirii profesionale, dezvoltarii spirituale, dobandirea aptitudinilor si competentelor necesare exercitarii profesiei, amplificarea capacitatii de a percepe si interpreta fenomenele, de a aborda si solutiona eficient problemele;

_ crearea de imagine: asigurarea informatiilor necesare crearii de imagine personala si

organizationala, formarea unei cunostinte de apartenenta la organizatie;

_ motivarea angajatilor: furnizarea informatiilor menite sa consolideze interesul si participarea

angajatilor la realizarea sarcinilor, recunoasterea realizarilor performante evaluarea corecta a angajatilor,intretinerea unui climat favorabil de munca, stimularea increderii in sine, cresterea raspunderii personale;

_ promovarea culturii organizationale: prin transmiterea elementelor culturii organizationale

(sloganuri, norme, sisteme de valori);

_ largirea orizontului cultural al angajatilor: ce presupune dezvoltarea imaginatiei si creativitatii, stimularea nevoilor etice si estetice.

181. Ca functie a comunicarii manageriale, informarea:

Asigurarea accesului la informatii, furnizarea informatiilor necesare desfasurarii unei activitati care sa permita realizarea obiectivelor, furnizarea informatiilor necesare implementarii deciziilor

182. Cand vorbim despre comunicare in managementul dezvoltarii durabile si despre importanta acesteia in activitatea de conducere a proceselor manageriale, trebuie precizat faptul ca punctul de pornire al analizei si intelegerii stiintifice este localizat in:

Teoria grupurilor sociale

183. In structurile organizationale si mediul de dezvoltare durabila se utilizeaza cu preponderenta canale de comunicare de tip:

Formal, birocratic

184. Stiintele sociale ofera un vast tablou al tipurilor de comunicare umana, catalogarea acestora facandu-se dupa o multitudine de criterii, astfel, in functie de caracterul comunicarii, Ion Petrescu (1993) distinge:

Comunicari cu character de dispozitii si camunicari cu character informative, comunicari pentru colaborare si coordonare si comunicari de control

185. Teoria comunicarii mentioneaza ca receptarea corecta a mesajelor, indiferent de ce natura sunt acestea, depinde de un complex de factori:

Sociali organizationali si psihologici

186. In procesul comunicarii in managementul dezvoltarii durabile exista si factori perturbatori ce se regasesc la nivelul emitatorului, receptorului, canalului si mesajului:

Influenta lor este tributara unor fenomene cum sunt: distorsiunile bruiajul blocajul si filtrajul informatiei

187. Pentru imbunatatirea functionarii comunicarii in managementul dezvoltarii durabile, consideram ca trebuie respectate mai multe conditii, printre care cele mai importante ar fi:

Promovarea actiunilor ce contribuie la cresterea intensitatii campului psihosocial al comunicarii

Echilibrarea raporturilor dintre structura formala si structura informal a organizatiei

Atragerea angajatilor la actul participarii la conducere si decizie

Dinamizarea elementelor ce promoveaza intarirea legaturilor in grupuri

Promovarea interesului pentru comunicari eficiente la angajati

Accesibilitatea limbajului comunicarii

Cresterea rolului grupului in realizarea controlului si autocontrolului

Diversificarea formelor de lucru in echipa

Perfectioanrea structurii ierarhice

Eliminarea surselor de zgomot sau bruiaj comunicational

Transparent decizionala

188. Pentru imbunatatirea functionarii comunicarii in managementul dezvoltarii durabile, consideram ca trebuie respectate mai multe conditii, printre care cele mai importante ar fi:

Idem 187

PROBLEMELE CERCETARII IN MANAGEMENTUL DEVOLTARII DURABILE

189. Dezvoltarea stiintei managementului dezvoltarii durabile are loc in cadrul unor relatii stranse cu celelalte domenii ale stiintei:

Statistica , analiza economica, simularea, programarea matematica, teoria grafurilor

Stiinta informatiei a comunicarii si a sistemelor

Praxiologia, psihologia, sociologie si logica

190. Problema stiintifica reprezinta:

Reprezinta o modalitate deosebita de exprimare a scopurilor si a confirmarii autoritatii investigatorului.

191. Obiectul cercetarii stiintifice manageriale consta in:

Consta in activitatea de transformare a realitatii managerial in scopul obtinerii de rezultate economice, tehnice si sociale in cadrul firmei

192. Obiectele empirice ale cercetarii stiintifice se impart in:

193. Teoria manageriala este constituita dintr-o suma de enunturi teoretice ierarhizate si corelate intre ele. Pentru a raspunde exigentelor puse de cunoasterea stiintifica, teoria manageriala trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii esentiale:

-coerenta logica realizata prin enunturi noncontradictorii

-deductibilitatea care implica ca enunturile sa derive logic unele din altele

-completitudinea

-verificabilitatea

194. Raspunzand unor finalitati teoretice si practice, teoria manageriala indeplineste urmatoarele functii:

Explicative, previzionala, rezumativa, practica

195. In prezent, caracterul interdisciplinar al investigatiilor manageriale este amplificat de urmatoarele tendinte:

-extinderea domeniului managerial de cercetat

-conturarea sistemului de abordare stiintifica

-preocuparea de a pune in practica

-cresterea productivitatii muncii de cercetare

-asigurarea rapiditatii in transformarea creatiei stiintifice

-extinderea si afirmarea activitatilor de mangementul marketingului

196. In legatura cu semnificatia deosebita a metodei in cercetarea managementului dezvoltarii durabile, trebuie avute in vedere si transpuse in practica investigationala cateva cerinte:

. metoda de cercetare in managementul dezvoltarii durabile trebuie sa fie integrala;

. in cercetarea problematicii manageriale se va tine seama de conexiunea generala directionala si functionala a fenomenelor si proceselor specifice managementului dezvoltarii durabile;

. o atentie deosebita se va acorda abordarii deterministe a continutului managementului dezvoltarii durabile, cu urmatoarele componente: cauzala, conditionala, conexionala de stare;

. in analiza fenomenelor si proceselor manageriale se va apela la o viziune profunda, larga si

atotcuprinzatoare.

197. Dupa sursele principale de obtinere a datelor, metodele utilizate in cercetarea stiintificat de managementul dezvoltarii durabile se pot clasifica dupa cum urmeaza:

_ Observatia directa;

_ Experiment;

_ Analiza documentara;

_ Consultarea surselor oficiale;

_ Procedee particulare de recoltare a datelor

198. Cercetarea stiintifica in managementul dezvoltarii durabile este definita de urmatoarele etape:

_ stabilirea problemei manageriale, adica a obiectului analizei stiintifice;

_ analiza dimensionala a conceptelor, altfel spus operationalizarea conceptelor, ceea ce presupune descrierea partilor componente ale proceselor manageriale care sunt exprimate in concepte ce fac obiectul analizei;

_ determinarea fenomenelor si proceselor supuse investigatiei manageriale;

_ stabilirea metodelor de cercetare si elaborarea instru-mentelor pentru recoltarea informatiilor;

_ ancheta-pilot si cercetarea de teren propriu-zisa;

_ prelucrarea informatiilor;

_ analiza datelor si exemplificarea proceselor si fenomenelor manageriale studiate;

_ ultima etapa a cercetarii stiintifice manageriale, redactarea raportului de cercetare

199. Schema metodologica a observatiei cercetarii stiintifice in managementul dezvoltarii durabile include:

-formularea unei ipoteze de lucru

-precizarea scopului urmarit prin cercetare

-delimitarea obiectivului deobservat

-stabilirea prealabila a unui plan al observarii

200. Ancheta, ca metoda de cercetare, prezinta un caracter metodic si un caracter particular. Caracterul particular al realitatii asupra careia se apleaca vizeaza:

_ caracterul ei metodic, in sensul ca trebuie sa satisfaca unele cerinte riguroase si sa permita

recoltarea unor informatii cuantificabile;

_ caracterul particular al realitatii asupra careia se apleaca: universul personal, intim al celui cercetat, parerile lui personale despre el sau despre altii (ancheta psihoindividuala); universul social, institutionalizat (ancheta sociala); universul psihic colectiv, supraindividual, latent sau activ, constient sau inconstient (ancheta psihosociala).

201. In investigatiile manageriale in managementul dezvoltarii durabile se utilizeaza doua forme ale anchetei:

-ancheta pe baza de chestionar

-ancheta pe baza de interviu

202. Eficienta procesului de schimbare in vederea dinamizarii managementului dezvoltarii durabile depinde:

In principal, de initiativa si calitatile managerilor

203. Analiza prealabila a conditiilor cercetarii stiintifice in managementul dezvoltarii durabile poate fi:

De continut, economica, organizational, psihosociala si informational

PREDAREA SI INVATAREA MANAGEMENTULUI DEZVOLTARII DURABILE

204. In legatura cu semnificatia conceptului de metodica predarii managementului dezvoltarii durabile se impun cateva sublinieri cu privire la metodica in general:

-este o ramura a didacticii generale

-stabileste locul materiei respective in cadrul planului de invatamant

-inregistreaza o dosebita evolutie

-prezinta doua directii: normative si experimentala

205. Prin educatie se intelege:

Un fenomen social si fundamental de transmitere a experientei de viata a generatiilor adulte, a culturii, catre generatiile tinere in vederea pregatirii lor pentru integrarea in activitatea sociala

206. Stiinta sociala cu statut academic, care studiaza educatia intr-un cadru institutionalizat ca   proces de perfectionare a omului, interesand prezentul si viitorul omenirii este:

Pedagogia

207. Activitatea cadrelor universitare de predare a managementului dezvoltarii durabile dupa misiune si continut este manageriala, iar dupa metoda este:

208. In predarea managementului dezvoltarii durabile este necesar sa se tina seama de urmatoarele cerinte:

_ sa se puna in evidenta, in paralel cu tratarea fenomenelor si proceselor manageriale externe, legislatiile interne, mecanismul actiunii diferitelor categorii care pot influenta managementul dezvoltarii durabile;

_ sa se sublinieze semnificatia practica a fiecarei probleme manageriale care sa fie pusa in legatura cu contemporaneitatea si cu faptele ce o insotesc;

_ sa se evidentieze legaturile managementului dezvoltarii durabile cu alte stiinte nu numai sociale, ci si exacte;

_ sa se imbine analiza cantitativa cu cea calitativa, apelandu-se la mijloace tehnice de predare a managementului dezvoltarii durabile;

_ sa se foloseasca cu pricepere principiile didacticii, investigatiile sociologice, logica pedagogica si investigatiile psihologice in predarea managementului dezvoltarii durabile

209. Componenta a sistemului stiintelor educatiei, metodica predarii managementuluidezvoltarii durabile se gaseste in relatii interdisciplinare cu stiinte din alte sisteme ca: biologia, anatomia si fiziologia omului, igiena scolara s.a. Dar cele mai stranse legaturi le are didactica predarii managementului cu:

Pedagogia, psihologia si sociologia

210. In relatia directa cu metodica predarii managementului dezvoltarii durabile se manifesta dubla vocatie a stiintei pedagogiei:

-vocatia teoretica

-vocatie practica-aplicativa

211. Metodele de comunicare orala, denumite si metode expozitive pot dobandi valente formative daca se respecta mai multe cerinte, cum ar fi:

-precizarea obiectivelor comunicarii si motivarea acesteia

-selectarea informatiilor esentiale in functie de obiective si continut

-structurarea logica a continutului de idei si sistematizarea acestuia

-claritatea expunerii si expresivitatea limbajului

-vorbire clara

-expunerea sa fie libera si degajata

-observarea reactiilor studentilor

212. Explicatia este folosita pentru formarea notiunilor, prezentarea unui fenomen prin analiza cauzelor care l-au produs etc. In practica universitara exista mai multe tipuri de explicatii:

-mecanismelor si principiilor de functionare a acestora

-consecutiva

-cauzala

-procedurala

-normativa

-teleologica

213. Prelegerea este o forma superioara de expunere folosita in invatamantul superior. Intrucat prelegerea monolog (clasica) are prea putine valente formative, aceasta tinde sa fie inlocuita cu alte tipuri precum:

-prelegerea- dezbatere

-in echipa si cu oponent

-aplicativa

-de sinteza

214. In predarea managementului dezvoltarii durabile daca avem in vedere scopul urmarit in comunicare putem distinge:

Tipurile de comunicare: incidental, subiectiva si instrumentala

215. Comunicarea didactica are mai multe caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale comunicarii interumane:

-se desfasoara intre doi sau mai multi agenti

-mesajul didactic este conceput selectionat organizat si structurat logic

-mesajul didactiv este transmis studentilor folosind strategii didactice adecvate

-comunicarea se regleaza si autoregleaza cu ajutorul unor retroactiuni

216. Procesul invatarii managementului se desfasoara in mai multe etape:

-receptarea si inregistrarea materialului pe fondul unei stari de atentie si activare cerebrala

-intelegerea si generalizarea prin formarea de notiuni si principia

-fixarea in memorie, actualizarea prin reproducerea cunostintelor si trasferul acestora

217. Strategiile ce pot fi folosite in invatarea managementului dezvoltarii durabile sunt:

-strategia inductive -explicativ-demonstrativa

-strategia deductiva

218. Invatarea, in general, si invatarea managementului, in special, sunt influentate si de conditiile interne, care cuprind:

Factori biologici

Factori psihici