| Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie | 
| Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica | 
| Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza | 
| Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana | 
| Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing | 
| Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie | 
| Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism | 
Elemente de statistica matematica
Populatie. Selectie. Momente de selectie.
O cercetare statistica porneste de la o colectivitate (sau populatie) alcatuita din elemente (numite unitati) care au o caracteristica generala comuna. Vom presupune ca aceasta caracteristica este descrisa de o variabila aleatoare X.
Se numeste selectie sau esantion o colectivitate partiala finita formata din elemente alese la intamplare. Numarul acestor elemente se numeste volumul selectiei. Selectia este repetata daca elementul ales la intamplare este reintrodus in colectivitatea generala inaintea efectuarii urmatoarei alegeri si este nerepetata daca elementele alese nu se mai introduc in colectivitatea generala.
Vom nota cu 
 valorile observate ale variabilei aleatoare X
si le vom numi date (sau valori) de
selectie. Privite apriori, in cazul unei selectii repetate,
ele sunt variabile aleatoare independente, identic repartizate cu variabila
aleatoare X (se numesc variabile de selectie). Cand
volumul colectivitatii generale este suficient de mare (comparat cu
volumul selectiei), deosebirea dintre o selectie repetata si
una nerepetata este nesemnificativa.
Definitie. Orice functie de datele de selectie se numeste functie de selectie sau statistica.
Sa consideram ca valorile de selectie sunt aranjate in
ordine crescatoare : 
 Daca sunt distincte, atunci construim
variabila aleatoare 
 (numita variabila aleatoare de
selectie) : 
 Functia de repartitie a acestei
variabile se numeste functia de repartitie empirica
(sau functia de repartitie de selectie) si o
vom nota cu 
. Avem 
, unde 
reprezinta
numarul valorilor de selectie mai mici decat x. Daca
valorile de selectie nu sunt distincte, atunci notand cu 
 valorile de selectie distincte, ordonate
crescator, avem : 
 unde 
 este numarul valorilor de selectie
egale cu 
 si 
 Fie F functia de repartitie a
lui X (numita si functia de repartitie
teoretica).
Teorema lui Glivenko (teorema fundamentala a statisticii matematice).
 
 
adica, supremul diferentei absolute dintre functia de repartitie empirica si functia de repartitie teoretica converge aproape sigur la zero.
Definitii. Fie selectia
. Momentele
variabilei aleatoare de selectie 
 se numesc momente de selectie
(sau momente empirice). Numim moment initial de
selectie de ordin r variabila aleatoare 
 
 
 In cazul particular 
, el se
numeste media de selectie si se noteaza cu 
 (sau cu 
), deci 
 
Numim moment centrat de selectie de ordin r variabila aleatoare
 
 
Pentru 
 el se numeste dispersia de
selectie (se mai
noteaza cu 
 sau cu 
), deci 
. Avem 
 
Numim dispersia
de selectie modificata (sau corectata)
variabila aleatoare 
. Avem 
 
Propozitia 1. Cand momentul teoretic de ordin r
(notat 
) exista,
avem : 
 adica, momentele initiale de
selectie converg in probabilitate catre momentele initiale
teoretice de acelasi ordin.
Propozitia 2. Avem 
, adica,
media momentului initial de selectie de ordin r este
egala cu momentul initial de ordin r al variabilei aleatoare X.
Cu ajutorul momentelor de selectie definim si alti indicatori de selectie :
 asimetria de selectie (sau asimetria
empirica) : 
 
 excesul de selectie (sau excesul empiric)
: 
 
coeficientul de corelatie de selectie (sau coeficientul de corelatie empiric) :
 
 
Propozitia 3 (Selectia din populatia normala).
 Daca X are repartitia
normala 
 atunci:
 a) media de selectie 
 are repartitia normala 
 
 b) variabilele aleatoare 
 si 
 (media de selectie si dispersia de
selectie) sunt independente.
1). La o statie meteorologica temperaturile (in grade Celsius) inregistrate in ultimii 8 ani, la ora 12 din data de 1 august, au fost : 30, 24, 35, 36, 32, 23, 31, 37. Sa se scrie functia de repartitie empirica si sa se calculeze media de selectie (temperatura medie multianuala a locului), dispersia de selectie si dispersia de selectie modificata.
Rezolvare. Avem : 
 
 
 
 ![]()
![]()
, 
 
2). Se considera o colectivitate de oameni a caror inaltime are repartitia normala cu media 170 cm. Probabilitatea ca media de selectie corespunzatoare unei selectii de volum 36 sa depaseasca 175 cm este 0,1977. Sa se determine probabilitatea ca luand la intamplare un membru al colectivitatii, el sa aiba inaltimea peste 190 cm.
Rezolvare  Avem 
 
 
, unde 
 este functia de repartitie a
normalei 
. Rezulta 
 
, probabilitatea
ceruta este ![]()
 ![]()
![]()
![]()
![]()
 
	  
Acest document nu se poate descarca
	  
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: | 
| Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.  { Home } { Contact } { Termeni si conditii }  | 
  
Documente similare: 
  | 
		  
									ComentariiCaracterizari
  | 
									
Cauta document |