| Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie | 
| Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica | 
| Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza | 
| Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana | 
| Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing | 
| Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie | 
| Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism | 
Rezolventa
Vom continua aici studiul ecuatiei
     (1)
totusi spre deosebire de paragraful precedent ne va interesa acum cazul in care ea admite o solutie unica.
Fie 
 o valoare nesingulara a operatorului U.
Operatorul 
 definit din relatia
  (2)
se numeste rezolventa operatorului U. Pentru 
 vom pune ![]()
Daca se are in vedere spectrul si respectiv multimea
valorilor regulate atunci in locul lui 
 este mai comod sa se considere operatorul
   (3)
care are sens pentru toate valorile regulate ale operatorului U. Operatorul
 va fi numit tot rezolventa. Pericolul de
confuzie a celor doua notiuni este exlus deoarece va fi intotdeauna
clar din context despre care dintre rezolvente este vorba; in afara de
aceasta cele doua rezolvente pot fi distinse prin faptul ca sunt
notate in mod diferit. Sa remarcam ca rezolventa 
se
intalneste adesea in teoria ecuatiilor integrale , unde este
numita rezolventa Freedholm pe cand in teoria in analiza
functionala prin rezolventa se intelege de obicei 
 .
Daca 
 evident 
 
 
Invers din egalitatea
![]()
obtinem
![]()
Prin urmare pentru ![]()
 ![]()
Relatiile (4) si (6) permit reformularea pentru 
 a tuturor propozitiilor demonstrate
pentru 
 si reciproc
  Sa
studiem comportarea rezolventei 
 pentru 
 mici. Sa consideram seria 
![]()
Daca seria converge in spatiul de operatori B
(X,X) atunci conform
observatiei la teorema lui Banach suma ei este 
 adica
![]()
de unde ca urmare a relatiei (5)
![]()
Aceasta formula are loc pentru acele valori ale lui 
 pentru care seria (7) converge daca 
![]()
si diverge daca
![]()
Ajungem astfel la teorema urmatoare.
Teorema III.3.1. Rezolventa
 admite dezvoltarea (8) in serie dupa
puterile lui 
 a carei raza de
convergenta este 
 
Daca trecem cu ajutorul relatiilor (4) de la rezolventa 
la rezolventa 
 obtinem :
Corolar. Rezolventa 
 admite dezvoltarea in serie dupa puterile
lui ![]()
![]()
Raza de convergenta a seriei (8) poate fi exprimata si in functie de localizarea multimii caracteristice in planul complex.
Vom demonstra mai intai doua propozitii ajutatoare.
Lema III.3.2. Pentru
orice 
 are loc egalitatea 
 
Demonstratie. Din relatia (5) avem
![]()
Inmultind la dreapta aceasta egalitate cu 
 si apoi la stanga cu 
 obtinem 
![]()
si prin urmare
![]()
ceea ce trebuie demonstrat.
Corolar. Operatorii 
 comuta, adica ![]()
Se demonstreaza analog ca pentru toti ![]()
![]()
Lema III.3.3. Rezolventa
este functie
continua de parametrul 
 in orice punct al multimii 
 adica daca 
 atunci ![]()
Demonstratie. Vom demonstra intai ca functia
reala 
 este continua pe 
. Daca U =0,
atunci 
 si afirmatia este demonstrata.
Daca 
 atunci 
 ceea ce permite demonstrarea continuitatii
functiei 
.
Din (9) obtinem
![]()
Prin urmare
![]()
de unde obtinem rezultatul dorit.
Sa stabilim acum continuitatea lui 
. Deoarece
multimea 
 este deschisa , iar 
 exista un disc 
 continut in intregime in 
. Functia
continua 
 este marginita pe acest disc, fie de
exemplu 
![]()
Conform relatiilor (9) si (10) ,
![]()
lema este astfel demonstrata.
Teorema III.3.4. Raza
de convergenta r a seriei (8) este egala cu distanta 
 de la punctul 
 la multimea caracteristica ![]()
Demonstratie. In primul rand, deoarece discul 
 converge si prin urmare , pentru
acesti 
 rezolvanta exista, discul respectiv este
continut in multimea valorilor nesingulare. De aceea ![]()
Sa luam acum un element arbitrar 
 si o functie arbitrara 
 si sa consideram functia 
 de variabila complexa ![]()
![]()
Sa demonstram ca 
 este regulata pe multimea 
. Intradevar
daca 
 atunci in virtutea relatiei (9)
![]()
Cand 
 membrul drept are limita 
 (lema III.3.3).Astfel
exista derivata continua
![]()
Sa dezvoltam functia 
 in seria Taylor in vecinatatea punctului ![]()
![]()
Aceasta dezvoltare are sens in orice disc care nu contine puncte
singulare ale lui 
 si deci cu atat mai mult in discul 
 Deoarece in virtutea relatiei (8)
 ![]()
In plus ca urmare a cunoscutei teoreme din teoria functiilor de
variabila complexa , seriile 
 coincid astfel incat seria (12) converge
pentru ![]()
Sa luam 
 arbitrar. Din convergenta seriei (12)
pentru 
 
 rezulta ca
![]()
si prin urmare , deoarece f este arbitrara
![]()
Dar un sir slab convergent este marginit
![]()
Deoarece aceasta inegalitate este indeplinita pentru orice 
 iar spatiul X este complet, atunci 
![]()
De aceea
![]()
si

Deoarece 
 poate fi luata arbitrar de aproape de 
. Tinand seama
si de inegalitatea 
,
demonstrata mai sus obtinem de aici 
 ceea ce trebuie demonstrat
Observatie  Fie
 o valoare nesingulara a operatorului U. Ca si mai sus se poate observa
dezvoltarea
![]()
care are loc in discul 
 unde 
 este distanta de la punctul 
 pana la multime caracteristica
sau, ca si in teorema III.3.1 

Inlocuind rezolvanta 
 prin rezolvanta 
 obtinem urmatorul rezultat.
Corolar . Dezvoltarea
![]()
are loc pentru 
 este raza celui mai mic disc cu centrul in
origine care contine in intregime spectrul.
Numarul 1/r se numeste raza spectrala a operatorului U.
Observatie  Daca U
este un operator autodjunct in spatiul Hilbert atunci  
 Impreuna cu rezultatul corolarului la teorema
III.3.1 aceasta ne conduce la relatia interesanta 
![]()
Corolar  Spectrul 
 al unui operator liniar continuu U intr-un spatiul Banach complex,
nevid.
Demonstratie. Daca 
 atunci luand in considerare legatura intre 
 obtinem ca multimea 
 a valorilor nesingulare este intreg planul
complex. Deoarece putem considera 
 avem pentru orice 
 operatorul 
. Fie 
 Sa luam ![]()
. 
Analog cu demonstratia teoremei III.3.4 obtinem functia
![]()
este regulata in tot planul complex
![]()
Deoarece 
 continuu de unde obtinem ca in lema III.3.3
ca pentru 
Prin urmare in
virtutea relatiei(6),
![]()
Asadar 
 este marginita, de unde conform
teoriei lui Liouville 
 este identic egala cu o constanta
care evident nu poate fi decat zero. Totusi 
 contradictia obtinuta demonstreaza
corolarul.
Sa remarcam ca daca am fi incercat sa definim spectrul unui operator U intr-un spatiu real intr-un mod analog celui folosit la punctul III.1. spectrul ar fi putut fi multimea vida. Aceasta este principala cauza pentru care consideram cazul complex.
	  
Acest document nu se poate descarca
	  
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
               | 
        
| Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.  { Home } { Contact } { Termeni si conditii }  | 
  
Documente similare: 
  | 
		  
									ComentariiCaracterizari
  | 
									
Cauta document |