Intalatia de pornire a motorului

INTALATIA DE PORNIRE A MOTORULUI

Notiuni despre pornirea motoarelor

Operatia prin care un motor este pus in functiune se numeste pornire. Pentru pornirea unui motor este necesar sa se roteasca initial arborele cotit, ceea ce este posibil numai daca se dispune de o sursa exterioara de energie.

Turatia de pornire

Turatia de antrenare a arborelui cotit al motorului este unul din factorii de baza de care depinde reusita pornirii motorului.

Turatia minima necesara pentru producerea primelor aprinderi ale amestecului se numeste turatia de pornire.

Turatia de pornire trebuie sa fie sufficient de mare, pentru a asigura depresiunea necesara formarii amestecului caruburant (care depinde de viteza pistonului) sau presiunea de injectie a motorinei (care este influentata de viteza pistonului pompei de injectie).

La m.a.s., turatia de pornire este redusa datorita volatilitatii si inflamabilitatii ridicate ale benzinei, imbogatirii amestecului cu dispozitivele de pornire ale carburatorului si declansarii scanteii. Ca urmare, la 0^oC, turatia de pornire ajunge la 35-40 rot/min.

La m.a.c., turatia de pornire este mai ridicata, deoarece gradul de comprimare a aerului scade sensibil la turatii joase, intrucat cresc pierderile de caldura datorita timpului mai indelungat de contact al incarcaturii proaspete cu peretii si temperaturii scazute a acestora la pornirea motorului rece, precum si datorita imperfectiunii etanseitatii cilindrului, datorita reducerii rezistentelor la scurgere, prin jocuri. Datorita acestor cause, la finele comprimarii nu se atinge temperature de autoaprindere. Vaporizarea si autoaprinderea combustibilului sunt afectate, in plus, de imposibilitatea incalzirii aerului proaspat, de inrautatirea pulverizarii din cauza vitezei reduse a pistonului pompei de injectie, precum si de viscozitatea ridicata a combustibilului. Ca urmare, turatia de pornire la m.a.c. este la 0^oC intre 100 si 200 rot/min.

Intre turatia de pornire si durata pornirii exista o stransa dependenta si anume: durata pornirii va fi cu atat mai mica, cu cat turatia de pornire va fi mai mare. In mod normal, durata pornirii este de 3 - 8 s.

Metode de pornire

Manual ( la motoare mici ) : motociclete ( cu pedala de pornire ) , motoare de

barci , utilaje si grupuri electrogene de mica putere .

Cu aer comprimat : motoare diesel mari ( tancuri , locomotive sau stationare )

Cu motor auxiliar : utilaje de santier , tractoare grele , buldozere .

Pornirea electrica ( cu electromotor de pornire )

Pornirea electrica este cea mai raspandita . Aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Sa asigure turatia si cuplul necesar pentru conditiile cele mai grele de pornire;
Sa functioneze sigur intre anumite limite de temperatura, de regula intre -20oC si +60oC;
La motoarele cu ardere interna sa decupleze automat demarorul dupa pornirea motorului;
Componentele instalatiei de pornire trebuie sa fie de dimensiuni reduse, greutate mica,cost redus , sa prezinte siguranta in functionare .

Motorul electric de pornire (demarorul)

Demarorul electric este un motor de current continuu alimentat de la bateria de acumulatoare. Principiul sau de functionare se bazeaza pe fenomenul inductiei electromagnetice.

Statorul, care reprezinta inductorul demarorului, este compus din carcasa de forma cilindrica, in interiorul careia se afla montate 4 piese polare, pe care se afla bobinajele ale infashurarii de excitatie cu un numar redus de spire din cupru de sectiune dreptunghiulara.

Rotorul (indusul) este format din axul pe care se gaseste fixat prin presare miezul din tole de otel. In crestaturile miezului se gaseste infasurarea rotorului, executata din bare de cupru de sectiune dreptunghiulara. La capatul exterior al axului rotorului se afla montat mecanismul de cuplare, care in cazul de fata, este format din mufa cu dispozitiv tip roata libera, pinionul si furca.

Colectorul este confectionat din placi de cupru, izolate intre ele cu mica si fixate rigid pe axul din care sunt izolate cu micanita. De placile lui se leaga capetele sectiunilor infasurarii motorului.

Carcasa din otel moale este inchisa cu scuturile si se fixeaza cu ajutorul tirantilor.

Periile sunt fixate in suporturile portperii din scut. Periile pozitive se leaga la masa, iar periile negative sunt legate la suporturile portperii izolate de masa. Periile se confectioneaza din cupru grafitat cu un continut mare de cupru pentru a avea o rezistenta electrica cat mai mica.

Tipuri de mecanisme de cuplare a demarorului cu arborele cotit al motorului

Mecanismul de cuplare a demarorului serveste la cuplarea pinionului de pe axul rotorului cu coroana dintata fixata pe volantul motorului. Cuplarea trebuie realizata numai in momentul pornirii, iar decuplarea sa se faca in mod automat, imediat dupa pornire.

Demarorul poate primi curentul direct de la bateria de acumulatoare prin intermediul intrerupatorului de pornire sau indirect, prin intermediul unui releu.

Mecanismul de cuplare a demaroarelor poate fi actionat: prin inrtie, mecanic si electromagnetic. In prezent mare majoritate a mecanismelor de cuplare sunt de tipul electromagnetic .

Partile componente ale electromotorului de pornire

Schema electrica de functionare si legarea in circuit a electromotorului de pornire